BusinessMagazin

Tag: ordonanta

  • Guvernul a adoptat ordonanţa privind salariile bugetarilor. 650.000 de persoane vor beneficia de creşteri salariale

     Ordonanţa de urgenţă privind salariile bugetarilor a fost adoptată în şedinţa de miercuri a Executivului, a anunţat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, de prevederile ei beneficiind 650 de mii de persoane, iar impactul bugetar este de 870 de milioane pentru anul acesta şi de 2,6 miliarde lei pentru anul următor.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că OUG elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor. Prevederile OUG se vor aplica în două etape, astfel încât o parte dintre acestea vor intra în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.

    “Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă încercăm să rezolvăm nişte inechităţi strânse de ani de zile”, a spus ministrul.

    El a precizat că prin această ordonanţă nu se rezolvă toate problemele, dar 650 de mii de persoane vor beneficia de creşteri salariale.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • Codul de Procedură Penală: Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului

    Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviinţarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

    Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi”, încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum şi-a „ŞTERS URMELE” Ponta printr-o ordonanţă, după ce trei instanţe au decis că A ÎNCĂLCAT LEGEA

    După ce trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj, o dată şi Curtea de Apel Bucureşti, de două ori – au decis că Guvernul Ponta a încălcat legea refuzând să organizeze alegeri parţiale în cazul posturilor de primar, şef de Consiliu Judeţean şi de parlamentar vacante, printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată miercuri, executivul încearcă să repare consecinţele acestor decizii.

    Într-o mega-ordonanţă adoptată miercuri, care aduce modificări la nu mai puţin de 11 acte normative, Guvernul Ponta încearcă să „şteargă urmele” deciziei ilegale de a nu organiza alegeri parţiale în cazul localităţilor în care primarii şi-au pierdut mandatul, consiliile locale au fost dizolvate, sau în cazul în care posturile de preşedinte de Consiliu Judeţean a rămas vacant.

    Cum şi-a „ŞTERS URMELE” Ponta printr-o ordonanţă, după ce trei instanţe au decis că A ÎNCĂLCAT LEGEA

  • Ordonanţa privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25% a fost APROBATĂ

    “Măsura a fost luată de Guvern în scopul creşterii motivării personalului din sistemul public sanitar şi, implicit, a stopării migraţiei cadrelor medicale către locuri de muncă din străinătate”, precizează Guvernul într-un comunicat.

    Prin actul normativ se majorează cu acelaşi procent, respectiv 25%, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă, al sporului de ture, al sporului de noapte, al tarifului orar pentru orele de gardă şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul brut lunar, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    De aceste creşteri salariale va beneficia personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, de aceste majorări salariale beneficiază şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi a serviciilor de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii.

    “Pe cale de consecinţă, se majorează cu acelaşi procent, respectiv de la 3.100 de lei la 3.875 de lei, plafonul stabilit pentru salariul lunar brut/solda lunară brută lunară în funcţie de care se acordă bursa de rezidenţiat. Această modificare va conserva dreptul medicilor rezidenţi de a beneficia şi după majorarea salarială decisă astăzi de bursa de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 de lei. De asemenea, potrivit ordonanţei de urgenţă, medicii rezidenţi vor fi incluşi în categoria tinerilor specialişti din sănătate, care pot beneficia de închirierea unei locuinţe ANL. Astfel, alături de tinerii specialişti din învăţământ, şi cei din sănătate, inclusiv medicii rezidenţi, care au până la 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe ANL, pot primi repartiţii în cel mult trei ani de la implinirea acestei vârste. Locuinţele pentru tineri destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate sunt proprietate privată a statului. Aceste locuinţe sunt administrate de autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate”, mai precizează sursa citată.

  • Obilgativitatea ştampilei pentru firme, eliminată

    Premierul Victor Ponta l-a întrebat, la începutul şedinţei de guvern, pe Ministrul Finanţelor dacă desfiinţează ştampila, acesta răspunzând afirmativ. “Domnul ministru Teodorovici azi desfiinţăm ştampila? Ziceţi, juraţi că aşa este!”, i s-a adresat premierul.

    Eugen Teodorovici a răspuns afirmativ precizând că de la momentul publicării ordonanţei în Monotorul Oficial “dispare această obligaţie a contribuabilului în relaţia cu statul român de a folosi această formă învechită şi istorică”.

    Premierul a afirmat că România va arăta mult mai bine fără ştampile “cu cât mai multă comunicare informatizată”.

    Un proiect legislativ elaborat de Ministerul Finanţelor prevede eliminarea obligativităţii utilizării ştampilei de către persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pentru declaraţiile, cererile şi alte documentele depuse de acestea la instituţiile publice, precum şi pentru documentele emise între ele.

    În luna mai, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism Florin Jianu anunţa că Finanţele au promis oamenilor de afaceri că obligativitatea ştampilei pentru firme va fi eliminată la 1 iulie, România fiind, alături de Republica Moldova, singura ţară europeană care nu a implementat această măsură.
     

  • Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă cu mai multe măsuri

    Ordonanţa de urgenţă are titlul “pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, conform informaţiilor transmise de Executiv.

    În luna martie, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă care a fost contestată de opoziţie, pe motiv că documentul include, practic, 24 de ordonanţe de urgenţă şi a fost promovat printr-un abuz sub forma unui singur act normativ, iar mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut atunci demisia premierului.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a explicat că toate măsurile incluse în acea ordonanţă sunt necesare şi importante.

    La începutul acestui an, Ponta a anunţat că Guvernul a redus, în 2014, numărul ordonanţelor de urgenţă adoptate, comparativ cu alte guverne, şi vrea să menţină această tendinţă.