BusinessMagazin

Tag: ordonanta

  • Proiect de ordonanţă privind înlocuirea ROBOR. Cinci milioane de oameni şi 169.000 de companii cu credite în lei îşi vor recalcula ratele la bănci

    Creditele noi în lei cu dobândă va­riabilă ar urma să fie legate în­cepând cu luna mai de o nouă re­fe­rinţă, care va înlocui ROBOR, noul indice urmând să fie calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor in­ter­ban­care pentru o anumită perioadă, la care băn­cile vor putea să adauge o anumită marjă fixă.

    Concret, noul indice de referinţă pentru noi­le credite care vor fi acordate în lei cu do­bân­dă va­riabilă se va calcula ca medie pon­de­rată a rate­lor de dobândă cu volumele tran­zac­ţiilor de pe pia­ţa interbancară. Iar ulterior, in­dicele de refe­rinţă se calculează la finalul fie­cărui trimestru ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru tri­mestrul anterior, conform proiectului de ordonanţă care modifică OUG 114/2018 care include taxa bancară, care poate fi discutată astăzi în şedinţă de guvern.
     

  • Dăncilă, acuzaţii la adresa lui Toader: Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte din justiţie

    “Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
     
    Declaraţia vine după ce Tudorel Toader a afirmat săptămna trecută, la dezbaterea moţiunii simple pe Justiţie, că a transmis mai departe textele ordonanţelor.
     
    „Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea Codului penal în acord cu deciziile CCR şi transpunerea diretivei privind confiscarea extinsă a fost trimis în iulie pe 17 de la Guvern la Parlament. Între timp, proiectul de ordonanţă a fost actualizat, adică îmbunătăţit şi cu alte soluţii ce fuseseră neconstituţionale. (…) Eu ca ministru – împreună cu colegii mei de la direcţia de elaborare – redactăm proiectele. Şi le-am redactat, v-am spus. Dar momentul, oportunitatea promovării proiectului de ordonanţă sau de lege nu este în sarcina mea. (…) Oportunitatea nu e a mea ca ministru al Justiţiei”, a spus Tudorel Toader.
     

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • Lider din opoziţie: Cei care au elaborat Ordonanţa lăcomiei trebuiau arestaţi

    „Cei care au elaborat Ordonanţa lăcomiei trebuiau arestaţi într-un stat în care se respectă regulile de piaţă, pentru că sunt nişte criminali. Pur şi simplu, alungă investitorii şi demolează orice speranţă de bună stare pentru români. Este incredibil ceea ce s-a întâmplat la finalul anului trecut, pentru că nimeni nu vine să investească într-o ţară unde înainte de Revelion sunt introduse taxe pe sub masă, fără a fi anunţate, fără a exista un impact bugetar calculat”, a declarat Eugen Tomac, la Parlament.
     
    Liderul PMP a punctat că „trădarea se pedepseşte cu închisoarea”.
     
    „Într-o ţară unde încălcarea şi trădarea se pedepseşte cu închisoarea, aceşti oameni ar fi fost arestaţi deja, pentru că lovitura este teribilă pentru economie şi nu mai putem să trăim cu speranţa că există soluţii şi în altă parte. Eu vreau ca românii să trăiască, aici, în ţara lor, cu locuri de muncă bine plătite, aici, şi acest lucru se poate realiza atunci când la Palatul Victoria există un guvern responsabil care se gândeşte la binele tuturor, nu la binele unei găşi care, repet, a stat în vacaţă o lună şi jumătate şi dintr-o dată s-au trezit că au de întocmit un buget pentru anul în curs”, a adăugat liderul PMP.
     

  • Iordache lansează o nouă ipoteză: Putem veni cu o ordonanţă prin care să stabilim termene pentru preşedinte

    „În cursul acestei săptămâni, preşedintele ar trebuie să se exprime pe numirile în Guvern. În acest moment, documentele aşa cum au fost înaintate preşedintelui îndeplinesc condiţiile. Cred că putem veni printr-o ordonanţă să stabilim nişte termene maximale în care preşedintele ar trebuie se pronunţe. Adică în momentul în care avem un vot al Parlamentului pe o autoritate, sau pe un consiliu de administraţie, că discutăm de radio, televiziune, ASF, etc., să stabilim nişte termene maximale”, a declarat, luni la Digi 24, Florin Iordache.
     
    Iordache a transmis că ordonanţa ar trebui dată într-un timp cât mai scurt, însă bugetul pentru 2019 este prioritar.
     
    „Probabil că ar trebui dată într-un timp cât mai scurt. Prioritatea numărul unu a Guvernului în acest moment este adoptarea bugetului şi apoi discutăm. Dar eu cred că preşedintele analizând documentaţia pe care o are primită la Cotroceni în cazul celor doi colegi va semna decretele privind numirea celor doi”, a adăugat Iordache.
     
    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, duminică, la Parlament, că nu a primit niciun semnal din partea Preşedinţiei legat de numirea miniştrilor Dezvoltăriii şi Transporturilor, precizând că îl va suna pe Klaus Iohannis pentru a discuta pe această temă. Ea a adăugat că lipsa a doi miniştri se cunoaşte în Guvern.
     
    Pe 21 ianuarie, şeful Executivului i-a trrimis o nouă scrisoare lui Klaus Iohannis în care îi cere să-i numească la Dezvoltare şi Transporturi pe Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici, afirmând că ea beneficiază de dreptul exclusiv de apreciere şi de alegere a persoanelor propuse a face parte din guvern.
     

  • Sergiu Oprescu, ARB: Toate iniţiativele legislative care vizează băncile creează premisele unei “furtuni perfecte”. Ordonanţa cu taxarea activelor cheamă la criză

    “Noi uităm că nu vorbim numai de acestă ordonanţă (ordonanţa 114/2018 – n.red.). Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei iniţiative care au trecut de Parlament, plus o altă iniţiativă legată de provizionare. Toate aceste iniţiative care vin cu cadenţă creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul bancar, ci pentru economie. Doar ordonanţa ar fi sufficient de puternică ca să creeze un tsunami”, a declarat Oprescu într-o conferinţă de presă care a reunit băncile din România prin asociaţiile lor ARB şi CPBR.
     
    Noi reguli pentru bănci sunt aplicate din 2019, după ce Ministerul Finanţelor a decis să introducă “taxa pe lăcomie” aplicată pe activele instituţiilor de credit în funcţie de evoluţia ROBOR, iar Parlamentul a aprobat un pachet de trei legi, în timp ce BNR a hotărât să limiteze gradul de îndatorare al populaţiei.
     

  • ANALIZĂ Ordonanţa de urgenţă a taxelor: Cât ne vor ajuta taxa pe lăcomie, plafonarea preţului gazelor şi Fondul de investiţii

    Una dintre cele mai discutate prevederi este „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%. Proiectul iniţial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea să pornească de la nivelul ROBOR de 1,5%. Ordonanţa prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dacă se depăşeşte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dacă se depăşeşte nivelul de referinţă cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dacă se depăşeşte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale şi la o depăşire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5.

    Măsura a fost adoptată în ciuda opoziţiei sistemului bancar şi aprecierilor critice venite dinspre BNR. În sine, la o analiză grăbită, măsura ar putea detemrina o reducere a dobânzilor, poate o creştere a consumului şi implicit a încasărilor la buget. Rămâne de văzut dacă prevederile ordonanţei se vor regăsi vor influenţa diferenţele dintre dobânzile percepute şi cele acordate de bănci, cât de doritoare vor mai fi băncile să acorde credite, şi dacă nu cumva sectorul bancar va prelua o parte din nemulţumirea politică a vulgului, într-un 2019 cu două campanii electorale şi cu previziuni economice nu prea favorabile, nici pe plan intern nici pe plan extern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Rădulescu (PSD): O ordonanţă pentru amnistie şi graţiere este necesară. Să tragem o linie albă

    „Nu a existat niciun fel de stat de drept în aceşti opt ani de zile. Nu a existat niciun fel de justiţie independentă. A fost o justiţie controlată de un grup mafiot, cu girul preşedintelui României. Atunci această amnistie şi graţiere nu numai că e necesară, dar nu poate exista o altă măsură nici legislativă, nici de alt gen, decât amnistia şi graţierea ca să acopere sau măcar să dea speranţă oamenilor care au fost condamnaţi nevinovaţi, anchetaţi, arestaţi nevinovaţi, făcute dosare, mă refer la toate categoriile sociale”, a declarat Cătălin Rădulescu, pentru MEDIAFAX.
     
    Social-democratul a afirmat că ordonanţa privind amnistia şi graţierea este necesară pentru „a se trage o linie albă în justiţie”.
     
    „Când se va da nu ştiu, pentru că nu cunosc subiectul acestui moment, dar este necesară. Ceea ce spune preşedintelui României este treaba lui personală. Nu ne interesează, nici nu vrem să luăm în discuţie ce spune preşedintele de obicei. Fac apel în primul rând ca toţi românii să înţeleagă că această ordonanţă este o ordonanţă necesară şi de pace. Trebuie trasă o linie albă, care de aici încolo să pornim altfel. Justiţia să fie altfel, oamenii nevnovaţi să nu mai ajungă în puşcărie. Acest lucru nu se poate face decât prin amnistie şi graţiere”, a adăugat Rădulescu.
     
    Deputatul PSD a susţinut că declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis este „un apel disperat al unui om care nu a înţeles normele constituţionale”.
     

  • Dragnea se va întâlni cu Tăriceanu şi Toader pentru a discuta despre OUG pe legile justiţiei şi despre amnistie

    Tudorel Toader şi Călin Popescu Tăriceanu sunt aşteptaţi în biroul lui Liviu Dragnea, de la Camera Deputaţilor, în cursul zilei de joi, pentru a discuta despre o posibilă ordonanţă care să pună în acord legile justiţiei cu observaţiile Comisiei de la Veneţia, dar şi care să rezolve problema protocoalelor şi a amnistiei şi graţierii, au spus surse politice pentru MEDIAFAX.

    Potrivit surselor citate, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este aşteptat să vină cu răspunsuri pentru cum va arăta forma finală a ordonanţei şi conţinutul acesteia.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri seară, că membrii Comisiei de la Veneţia au fost de acord cu OUG pentru legile justiţiei şi că joi va trimite draftul la CSM pentru aviz, urmând ca, săptămâna viitoare, să fie adoptată ordonanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro