Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.
Tag: Orban
-
Leonard Orban: În absorbţia fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte
El a făcut aceste afirmaţii după audierea şi validarea sa pentru funcţia de ministru în cadrul comisiile parlamentare reunite. Orban a menţionat că până la sfârşitul anului 2012 va trebui să se ajungă la o rată de absorbţie pentru fondurile pentru politica de coeziune de minimum 20 la sută. “Nu mi-am luat în nici un fel angajamentul că nu vor fi dezangajate fonduri la sfârşitul anului 2012, pentru că nu numai că trebuie să cheltuim 1,9 miliarde până la sfârşitul anului viitor, dar trebuie ca pe fiecare program în parte să atingem un anumit nivel şi, aşa cum arată situaţia în momentul de faţă, sunt anumite programe la care este aproape imposibil, dacă nu imposibil, să atingem acel nivel”, a spus el.
-
Orban: Economia Ungariei nu a ieşit din zona de pericol
Orban a arătat că autorităţile trebuie să fie pregătite să opereze într-un mediu financiar şi economic dificil în următoarele câteva luni, transmite Portfolio.hu.
Guvernul ungar se va concentra la toamnă pe criza din zona euro, care a creat “probleme serioase” nu doar pentru ţările din regiune ci şi Ungariei, a spus premierul. “Ţara trebuie să fie pregătită că cel puţin în următoarele câteva luni oamenii trebuie să se descurce într-un mediu economic mai dificil decât cel actual” , a avertizat şeful guvernului de la Budapesta.
-
Noua Constitutie a lui Orban, sarbatorita cu “Psalmus Hungaricus” la Cluj si in opt orase din Ungaria
De asemenea, tot luni – a doua zi de Paste – vor fi organizate
ceremonii in cinstea evenimentului in opt orase din Ungaria, dar si
la Cluj-Napoca, incepand de la ora 19. “Psalmus Hungaricus”,
lucrare de Zoltan Kodaly, unul dintre cei mai importanti
compozitori ungari, va fi cantat in prima parte a programului, in
toate cele 10 locuri unde se sarbatoreste noua constitutie.Documentul, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, are la
baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu
referiri la Dumnezeu si la familia traditionala. In preambulul sau,
plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si
nationalist, noua constitutie promite sa ocroteasca “unitatea
spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai
multe parti in timpul furtunilor istoriei”.Opozitia considera insa ca textul incalca libertatile fundamentale
si constituie un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea
sa si a partidului sau. Noua constitutie a fost aprig contestata
atat de opozitie, cat si de organizatii feministe – care contesta
faptul ca in document se spune ca viata persoanei incepe din
momentul conceptiei -, precum si de organizatii de aparare a
drepturilor omului si asociatii de aparare a drepturilor
homosexualilor. -
Aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, o misiune dificila pentru presedintia ungara a UE
Potrivit lui Orban, Romania este pregatita din punct de vedere
tehnic pentru aderarea la Schengen, iar Bulgaria va fi pregatita la
inceputul lui mai. Totusi, mai multe state membre UE nu sprijina
politic aderarea celor doua tari la UE. “Suntem blocati la nivel
politic”, a declarat premierul ungar. “Ar trebui sa fie o dezbatere
politica deschisa si nu negocieri secrete pe acest subiect”,
potrivit lui Orban. Ministrii de Externe francez si german au
declarat, joi, ca Romania si Bulgaria inca nu sunt pregatite sa
adere la spatiul Schengen. -
Parlamentarii europeni vor sa protejeze prin lege libertatea presei din statele UE
Parlamentul a criticat decizia Comisiei Europene de a cere
Budapestei doar modificari minime la legea presei, subliniind ca
printre “problemele restante” se numara independenta politica si
financiara a serviciului public de radiodifuziune, protectia
confidentialitatii surselor jurnalistice, impunerea unor “sanctiuni
disproportionate si extreme, din motive discutabile si nedefinite”
si “un control politic si guvernamental generalizat si centralizat
asupra mass-media”.Guvernul de la Budapesta a acceptat, in aceasta saptamana, sa
aduca o serie de amendamente asprei legi a presei promovate de
Viktor Orban si partidul Fidesz, care impunea amenzi de zeci si
sute de mii de euro institutiilor din presa scrisa, audiovizuala si
online care incalca “interesul public si morala publica”, cerea
ziaristilor sa-si dezvaluie sursele in cazuri considerate ca tinand
de securitatea nationala si prevedea infiintarea unei autoritati de
stat care sa supravegheze presa, autoritate dominata de apropiati
ai Fidesz.In aceeasi rezolutie, eurodeputatii si-au exprimat ingrijorarea
fata de cazuri de nerespectare a “pluralismului si a libertatii” si
in alte tari ale Uniunii, in special Italia, Bulgaria, Romania,
Cehia si Estonia si au solicitat adoptarea in acest an a unei
directive europene privind libertatea presei. -
Nem tudom, monsieur!
Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
definite.Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
de jumatate de an. -
Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania
“Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
apreciaza Dietmar
Hornung, analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
(taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
tara depinde de finantarea externa.Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
tranzactiile de vineri.Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
“problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
de Portfolio.hu.
La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
“investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
a tarii in bratele FMI.Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
declara Gyorgy
Kopits, seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
politica bugetara ale autoritatii.Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
leu fara dinti“, spune Kopits. -
Orban cel de neoprit
Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
politica economica.
Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
administratorilor de fonduri de pensii private. -
Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est
Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
neprevazuta de nimeni.
Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
neiesita din recesiune.
Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
(datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
accelerata.
Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
actionari straini.
Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
intrepinderile mici si mijlocii de 10%.In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.