BusinessMagazin

Tag: ministerul finantelor

  • Ministerul Finanţelor refuză să spună dacă are bani pentru corecţiile financiare ale UE – 800 mil. euro

    Ministerul de Finanţe refuză să comenteze ipoteza ca bugetul de stat să suporte în 2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) – dictate de Comisia Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul trecut –  cum cere într-un memorandum ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici.

    „Aţi văzut dumneavoastră memorandumul? L-aţi văzut pe ordinea de zi (a şedinţei de guvern de miercuri – n.n.)? Daţi-mi voie să nu comentez“, afirmă ministrul bugetului Liviu Voinea. De ce nu comentează ministrul bugetului un document care a fost în discuţia guvernului miercuri şi ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare? Nu are aceşti bani?

    Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spune că suma – 800 mil. euro corecţia financiară decisă de Comisia Europeană pe programele operaţionale pentru perioada 2009-2011 (deci nu din vina actualului guvern) – sunt prevăzute în bugetul pe 2013.

    Totuşi, în legea bugetului nu există un capitol dedicat situaţiilor în care bugetul de stat trebuie să suporte corecţii financiare în urma cheltuirii deficitare a fondurilor UE. La capitolul VIII sunt prevăzute cheltuielile cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (finanţare naţională, finan­ţare UE, cheltuieli neeligibile), dar nimic despre situaţia de mai sus.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Finanţele se grăbesc să rescrie Codul fiscal la presiunea mediului de business

    Ministerul de Finanţe se grăbeşte să rescrie Codul fiscal la presiunea oamenilor de afaceri, iar secretarul de stat Dan Manolescu a afirmat că instituţia pe care o reprezintă va finaliza la jumătatea acestui an o formă finală a Codului fiscal.

    Aceasta va fi supusă dezbaterii opiniei publice, urmând ca în toamnă să intre în Parlament, iar până la sfârşitul lui 2013 să fie aprobată.

    Manolescu a subliniat că actele normative elaborate în sfera procedurii fiscale ar trebui să se regăsească separat deoarece îngreunează textul şi din cauza faptului că acestea se modifică mai frecvent şi mai repede.

    „În procesul de rescriere a Codului fiscal ne-am propus să mutăm tot ceea ce ţine de procedură pentru că îngreunează textul. Procedura trebuie să se regăsească separat şi e nevoie să se schimbe mai repede şi mai des pentru că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îmbunătăţeşte frecvent sistemul IT. În consecinţă această zonă trebuie să fie mai fluidă decât cea legislativă“, a declarat ieri Manolescu în cadrul conferinţei „Fiscal 2013“, organizată de Wall Street.ro.

    Ministerul de Finanţe intenţionează să transfere prevederile importante din normele de aplicare la Codul fiscal în textul acestuia, pentru a unifica legislaţia, urmând ca după rescrierea Codului cu integrarea tuturor modificărilor să fie integrate şi normele într-un singur document.

    Manolescu admite că s-au făcut multe modificări ale legislaţiei fiscale în ultimii ani, dar în opinia sa problema nu constă în numărul modificărilor, ci este legată de rapiditatea acestor schimbări.

    „Nu modificările sunt problema, ci viteza cu care s-au realizat acestea şi modul în care s-au efectuat pentru că de cele mai multe ori s-au făcut schimbări fără a fi consultată şi opinia publică“, a adăugat secretarul de stat.

    În ceea ce priveşte implementarea impozitului forfetar, secretarul de stat spune că proiectul este încă în dezbatere cu reprezentanţii Ministerului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

    „Pe tema impozitului forfetar nu s-a ajuns la o concluzie, încă sunt discuţii. Sunt evaluate anumite sche­me şi forme de calcul pe domenii. Trebuie să identifi­căm o metodă şi să stabilim cum va fi aşezat şi implementat acest impozit.“

    Manolescu consideră că oricare va fi modul de implementare a impozitului forfetar acesta va stârni nemulţumiri şi reacţii pentru că „în general orice măsură în domeniul fiscalităţii adoptată de minister nu este bine primită. Sunt convins că vor exista nemulţumiri,  orice taxă nou-introdusă îi mulţu­meşte pe unii, dar îi supără pe alţii“.

    Va stârni nemul­ţu­miri pentru că va fi calculat pornind de la medii, unii vor fi avantajaţi, alţii nu.“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Finanţele au împrumutat 500 mil. euro pe zece ani, la dobândă de 5,8% pe an

    Ministerul Finanţelor a vândut ieri obligaţiuni de stat pe zece ani de 500 mil. lei, plătind un randament de 5,81% pe an, peste nivelul plătit la licitaţia anterioară cu astfel de titluri. Cererea s-a ridicat la 908 mil. lei, aproape dublu faţă de oferta indicativă. Spre comparaţie, multe dintre licitaţiile pentru titluri cu scadenţă lungă organizate de la începutul anului au înregistrat o cerere de cinci-şase ori mai mare decât suma indicativă. Analiştii anticipau anterior o cerere scăzută pentru titlurile de stat vândute ieri în condiţiile în care principalii cumpărători sunt investitorii străini, speriaţi acum de criza din Cipru. Ultima licitaţie cu titluri pe zece ani a avut loc în ianuarie, randamentul pătit atunci fiind de 5,71% pe an. Finanţele au vândut de la începutul anului obligaţiuni şi certificate de trezorerie de peste 18 mld. lei, la care se adaugă o emisiune de titluri de stat de 500 mil. euro şi bonduri de 1,5 mld. dolari. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanţelor, n-a mai ajuns în CA al CEC Bank. Noul nominalizat este Valentin Mavrodin

    Ministerul Finanţelor, acţionarul unic al CEC Bank, a retras nominalizarea lui Cosmin Marinescu, consilier al ministrului Daniel Chiţoiu, pentru un loc de membru în consiliul de adminstraţie al băncii de stat. Noul candidat este Valentin Mavrodin, directorul general al direcţiei generale de trezorerie şi contabilitate publică din Ministerul Finanţelor, care a mai făcut parte din corpul de administratori ai CEC Bank în ultimii ani. Mavrodin a fost pentru scurt timp secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor pe finalul mandatului guvernului Tăriceanu, fiind demis de premierul Emil Boc. Dacă echipa de top management de la CEC a rămas relativ stabilă după 2007, cu excepţia venirii lui Andrei Stamatian ca prim-vicepreşedinte în 2011, în componenţa nonexecutivă a consiliului de administraţie are loc un dute-vino dictat de partipriuri politice şi care este moderat numai de filtrele procesului de autorizare de la Banca Naţională.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Baronii locali cu datorii se răstesc la Ministerul Finanţelor: Voinea şi Chiţoiu să plece dacă nu ne dau mai mulţi bani

    O circulară trimisă către consiliile judeţene (CJ) şi primării de ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea, prin care acesta a cerut ca autorităţile locale să-şi plătească cu prioritate arieratele, i-a enervat pe liderii din teritoriu care au venit la Bucureşti să tranşeze problema cu Victor Ponta. “Voinea nu ne poate da nouă ordine, doar nu poate comanda un ministru numit unor aleşi. Nu se poate să ordone nimeni de la Bucureşti, că nu mai suntem pe vremea lui Ceauşescu, să ordone unul şi toţi să execute până jos. Eu nu ştiu cine sunt aceşti deştepţi din Ministerul de Finanţe, care nu ştiu cu ce se mănâncă economia reală de piaţă”, a ieşit la atac preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR) şi preşedinte al CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu, care a relatat pentru gândul.info care au fost nemulţumirile şefilor locali exprimate deja faţă de miniştrii de la Bucureşti. O ordonanţă de urgenţă (3/2013) obligă autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina.

    Pentru a le ajuta, ordonanţa prevede că, până la 29 martie 2013, Trezoreria Statului poate împrumuta administraţiile locale pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25%/an, în prezent). Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat un astfel de împrumut de 18 mil. lei, dar acum şeful instituţiei Nicuşor Constan tinescu spune că nu primeşte el ordine de la Ministerul Finanţelor.

    Ministrul bugetului a reamintit auto rităţilor locale de această obligaţie printr-o circulară şi a explicat pentru gândul.info că nivelul arieratelor a crescut la 1,18 mld. lei în luna ianuarie, cu aproximativ 40% mai mult decât evaluarea făcută pentru luna decem brie.

    Mai mulţi şefi de consilii judeţene şi primari PSD i s-au plâns premierului Ponta la şedinţa de luni a conducerii social-demo craţilor că, dacă vor plăti toate arieratele, nu vor mai putea susţine alte proiecte locale.

    Problema urmează să fie tranşată săptămâna viitoare, când Guvernul a fost chemat să discute cu reprezentanţii UNCJR la Palatul Parlamentului.

    “Domnul Voinea nu este preşedintele preşedinţilor de consiliu judeţean şi nici al primarilor. Dumnealui îi fac sugestia să reducă fiscalitatea în România ca să intre mai mulţi bani la buget pentru a plăti arieratele. Domnii Voinea, Chiţoiu sunt în echipa USL şi dacă nu înţeleg că orizontul de aşteptare este uriaş, cine nu este în stare să facă ce a promis să plece. Nu eşti în stare să dai gol, iei gol şi pleci înfrânt. Asta e viaţa. Nu le cerem demisia, le cerem să revină la cotele defalcate dinaintea guvernării Boc. Dacă nu iau măsuri, o să-i schimbăm, ce să facem?”, a declarat pentru gândul.info pre şedintele UNCJR.

    Mai multe detalii pe www.gândul.info

     

  • Investitorii din SUA şi Marea Britanie au cumpărat 80% din bondurile în dolari

    Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni. Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiţii, companii de asigurare şi fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obliga­ţiunile în dolari, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor şi fondurilor de hedging le-au revenit 7% şi, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters. Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR. Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ministerul Finanţelor vrea 3,7 mld. lei din vânzarea de titluri de stat în februarie

    Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în februarie 3,7 miliarde lei (echivalentul a 850 mil. euro) prin obligaţiuni şi certificate de trezorerie, cu mult sub suma atrasă în ianuarie, de 11,4 milioane lei. Licitaţiile programate pentru prima lună din acest an aveau valori indicative de 4,6 milioane lei, însă statul a atras 11,4 miliarde lei. La această sumă se adaugă 502,5 milioane de euro împrumutaţi prin obligaţiuni în euro cu scadenţa la 3 ani. Primele licitaţii din luna februarie au fost programate pentru luni, când Finanţele vor scoate la vânzare certificate pe un an şi obligaţiuni pe trei ani, ambele cu valori programate de 500 milioane lei. Trezoreria mai are planificate pentru luna februarie o licitaţie pentru certificate de trezorerie şi patru operaţiuni pentru obligaţiuni, cu scadenţa între 2 şi 5 ani. Cererea pentru obligaţiunile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ începând cu jumătatea lunii decembrie, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.

    Alte stiri pe zf.ro

     

  • Precizare a Preşedinţiei: Nu am cerut buget mai mare pentru salarii în comisii. Susţinem varianta propusă de Ministerul Finanţelor

    “Observaţiile privind nivelul alocărilor bugetare pentru fondul de salarizare făcute, în timpul şedinţei de joi, 31 ianuarie 2013, a Comisiilor pentru buget – finanţe ale Parlamentului de către ordonatorul principal de credite al Administraţiei Prezidenţiale, doamna consilier de stat Andreia Iana, s-au referit strict la amendamentul la buget depus de domnul deputat UDMR Márton Árpád-Francisc, domnul deputat UDMR Erdei Dolóczki István şi domnul senator UDMR Vegh Alexandru, amendament care propunea diminuarea fondului de salarizare”, mai precizează Administraţia prezidenţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce Polonia şi Ungaria se finanţează de la populaţie, iar România nu. De ce nu se cumpără titluri de stat de la Finanţe?

    După patru ani de criză marcaţi de mai multe episoade în care s-a aflat la mâna băncilor, Ministerul Finanţelor continuă să stea cu spatele la soluţia folosită cu succes de multe state – şi occidentale, şi de prin vecini: atragerea de resurse de la populaţie ca o formă de finanţare stabilă şi mai uşor de mobilizat în momente delicate – desigur, în măsura în care administraţia este credibilă.Ce funcţionează în Germania, Suedia, Italia, SUA, dar şi în Cehia, Polonia şi Ungaria nu pare să fie bun pentru România, iar reprezentanţi ai Finan­ţelor s-au tot chinuit în ultimii ani să găsească contraargumente pentru reintroducerea unui mecanism abandonat în prima parte a anilor 2000. Explicaţia nerostită oficial: titlurile pentru populaţie ar concura depozitele bancare, iar băncile nu vor presiuni suplimentare, poziţia acestora fiind susţinută de FMI. Polonia foloseşte cea mai mare ban­că rămasă sub controlul statului pentru distribuţie şi vinde populaţiei bonduri chiar şi pe zece ani, cu valoarea nominală de 100 de zloţi (circa 100 de lei).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce argumente au trezoreriile ţărilor vecine pentru a vinde titluri de stat populaţiei

    Ministerul Finanţelor păs­trează titlurile de stat în lei numai pentru investitori persoane fizice cu dare de mână, de teamă să nu deranjeze băncile, care ar putea vedea o parte din depozite migrând spre o alternativă de plasament cu risc suveran şi aducătoare de câştiguri neimpozabile. Administratorii datoriei publice uită uşor momentele în care era nevoie de intervenţia expresă a BNR pentru a convinge băncile să cumpere obligaţiuni de stat în euro sau în lei la preţuri rezonabile şi se cantonează în argumente puerile precum dificultăţile şi costurile legate de distribuţia titlurilor de stat pentru populaţie. Omologii din Polonia au găsit o soluţie apelând la PKO Bank, cea mai mare instituţie de credit de pe piaţă care a şi rămas sub controlul statului, însă CEC Bank nu este considerată o variantă la fel de bună. Ungaria foloseşte şi oficiile poştale, iar Slovacia se gândeşte la o soluţie similară.

    Alte stiri pe zf.ro