Tag: medicina

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Paradoxul din sănătate: Avem de aproape patru ori mai mulţi absolvenţi de medicină faţă de 1990, dar secţii din spitale sunt închise din lipsă de specialişti

    „Medicii se orientează către centrele din marile oraşe sau pleacă din ţară, deficitul este în spitalele din oraşele mici.“

    România a avut 9.200 de absolvenţi de învăţământ superior de licenţă în domeniul medical în 2013, de patru ori mai mult faţă de cei 2.500 de absolvenţi în 1990, arată datele Statisticii, însă cu toate acestea multe spitale de stat din ţară au secţii închise din lipsă de specialişti. Potrivit estimărilor ZF, numărul de absolvenţi de medicină a trecut pragul de 9.500 de licenţiaţi anul trecut.

    Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii din ţară nu sunt salariile, ci condiţiile din spitale, lipsa de echi pa mente, instru mente şi materiale cu care să îşi poată exer cita profesia. Dacă în oraşele mari există un sur plus de specialişti, în spitalele din oraşele mici sunt închise secţii din cauză că nu au reuşit să atragă medici.

    „Nu aş refuza un post ca medic în provincie, însă dacă la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde lucrez ca rezident, se aşteaptă ore bune pentru o investigaţie radiologică, la un spital dintr-un oraş mic ce să găsesc? Problema cea mai mare este că nu ne putem exercita profesia din cauza dotărilor deficitare din spitale“, spune un tânăr medic în vârstă de 29 de ani care s-a specializat pe chirurgie ortopedică la Facultatea Carol Davila din Bucureşti.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Experimentele şocante făcute de medici pe sclavii de pe plantaţii în perioada în care nu exista anestezia şi infecţiile banale de astăzi te puteau ucide

    În perioada în care sclavia era acceptată, cei care căutau ţinte pentru astfel de teste le găseau cu uşurinţă în rândul sclavilor.

    Istoria achiziţionării şi exploatării corpurilor sclavilor în domeniul educaţiei medicale şi în cel al cercetării, explorată pentru prima oară în adâncime de istoricii James Breeden şi Todd Savitt, s-a axat în principal în jurul şcolilor de medicină şi a traficului de sclavi.

    Vezi aici experimentele şocante făcute de medici pe sclavii de pe plantaţii în perioada în care nu exista anestezia şi infecţiile banale de astăzi te puteau ucide.

     

  • Medicover deschide a doua clinică la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro

    Medicover deschide a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, şi oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie şi fizioterapie, precum şi programe pentru sănătatea angajaţilor.

    Noua clinică pune la dispoziţia clujenilor zece specialităţi medicale la cele mai înalte standarde suedeze, printre care medicina muncii, cardiologie, ORL, obstetrică – ginecologie, dermatologie, medicină fizică şi de recuperare, precum şi o sală specială pentru kinetoterapie şi fizioterapie.

    „Cluj-Napoca este unul dintre motoarele economiei româneşti şi un centru de business de referinţă pentru noi. Deschiderea aici a celei de-a optsprezecea clinici Medicover din România reprezintă un pas natural, întrucât răspunde nevoilor în creştere ale clujenilor şi companiilor locale pentru servicii medicale”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    Clinica din Liberty Technology Park este cea de-a doua unitate Medicover din Cluj-Napoca. Prima clinică este operaţională încă din 2006, fiind situată în apropierea Grădinii Botanice, pe Strada Republicii.

    În prezent, în cele două clinici Medicover din Cluj-Napoca sunt angajaţi 40 de medici.

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • Spitalul butic, o nouă nişă

    Ovidiu Palea vorbeşte repede şi sunt avertizată că foloseşte un limbaj colorat, altminteri folositor jurnaliştilor care scriu poveşti. Colorat, aveam să constat, în sensul metaforelor folosite. Iar debitul mare de cuvinte este rezultatul ritmului de viaţă foarte alert; medicul, specializat în anestezie şi terapia durerii, obişnuieşte nu numai să consulte, să facă intervenţii (la coloană, umăr sau genunchi), dar se ocupă şi de management, de dezvoltarea afacerii şi răspunde, personal, tuturor întrebărilor de pe forumul afacerii. Obişnuieşte să comunice mai degrabă prin SMS-uri, nu-i răspunde nici soţiei la telefon, pentru că îşi petrece cea mai mare parte din zi în consultaţii şi intervenţii.

    ProVita, care reuneşte acum două clinici şi un spital care aşteaptă o singură autorizaţie pentru a începe să funcţioneze, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, în funcţie de momentul în care spitalul va începe să funcţioneze, încasările s-ar putea ridica la 3-4 milioane de euro. Pe piaţa serviciilor medicale private, estimată la 600 de milioane de euro anual, 25 de spitale private au fost deschise cu investiţii de peste 300 de milioane de euro; 11 dintre ele sunt în Bucureşti.

    Această piaţă este unul dintre puţinele domenii care au înregistrat plusuri chiar şi în perioada de criză, iar acum cele 3.000 de paturi din domeniul privat reprezintă 2% din totalul numărului de paturi de spital din ţară. La 45 de ani, medicul Ovidiu Palea intră pe o nişă nouă, deschizând, spune el, un spital butic: „Nu din punctul de vedere al costurilor, ci din punctul de vedere al actului medical. Adică în loc să mănânci o şaorma la colţul străzii, poţi să o comanzi la un restaurant în cu totul alte condiţii“. Una din practicile pe care medicul şi le-a însuşit în anii în care s-a specializat şi a profesat în SUA este de a-i da pacientului dreptul şi responsabilitatea de a alege şi de a-şi asuma riscurile. „Pacientul îşi asumă alegerea unui tratament, iar dacă ceva iese prost, îl ducem până la capăt, pentru că pot exista complicaţii – infecţii, hemoragii, pareze.

    Pacienţii întreabă:
    – Păi pot paraliza?
    – Da, poţi.
    – Ai avut cazuri?
    – Da, am avut.

    Nu pot spune că nu am avut complicaţii la operaţii, pentru că ar fi o minciună. Dar atunci când avem complicaţii nu lăsăm pacienţii în drum. Am avut pacient cu pareză dar a urmat un proces de recuperare şi acum este foarte bine. N-a rămas nimeni de la noi netratat până la capăt şi să-l trimitem în altă parte.“ Medicul este încredinţat că pacienţii trebuie informaţi de riscuri, dar ei nici nu vor să audă de ele; „pacienţii ciupesc informaţii şi apoi spun că nu au aflat despre riscuri, iar noi le arătăm raportul medical, de pe hârtie, pe care îl aveau deja. Mulţi nici nu se uită pe el.

    – Cum, pot să mor?
    – Da, poţi să mori.
    – De la o infiltraţie?
    – Da, de la o infiltraţie. Este puţin probabil, dar este posibil. Este diferenţa dintre posibil şi probabil.

    Pacienţii trebuie să înţeleagă şi să-şi asume riscurile“. Aceasta este doar una dintre filosofiile medicului, care are o abordare total diferită de sistemul cu care sunt obişnuiţi pacienţii români, pentru că în sistemul de stat majoritatea doctorilor stau prea puţin de vorbă cu pacienţii. Palea are consultaţii programate pentru câte o oră şi de multe ori întârzie, pentru că într-o oră pacientul nu a priceput totul şi trebuie să o ia de la capăt cu explicaţiile; iar dacă pacientul următor este supărat că a întârziat, îi spune că stă cu el şi două ore, dacă e nevoie. „La doctor nu se pot respecta programările ca la masaj.“

    SPRE SUA ŞI ÎNAPOI

    „Nu-mi place să mă prepar, pentru că toată viaţa am urât când mă scoteau în faţa clasei să spun o poezie şi mă pierdeam în faţa clasei“, începe discuţia directorul general al ProVita, cu referire la pregătirea prealabilă pentru interviu. Iar apoi povesteşte cum a ajuns să clădească un spital. A terminat în 1995 facultatea de medicină şi spune că face parte din generaţia care a plecat masiv peste hotare „pentru că nu aveam nimic în faţă, nici în ce priveşte profesia, nici ca finanţe“. A mers la examene la Budapesta, apoi a mers la interviu în SUA, intrând în acelaşi sistem de evaluare cu absolvenţi americani; a urmat apoi un program de matching naţional – spitalele caută medici cu specializările care îi interesează, iar medicii aleg oferte.

    La început era interesat de chirurgie şi a acceptat oferta unui spital afiliat cu Johns Hopkins (spital care vreme de 21 de ani consecutivi a fost desemnat cel mai bun din SUA); a făcut trei ani de rezidenţiat cu specializarea anestezie, după care a ales să se specializeze în terapie intensivă şi cu o supraspecializare, „anticipând că vreau să mă întorc în România, pentru că românii cer cinci ani de specializare, americanii nu“. Avea să se întoarcă în 2003. „Eu nu m-am întors pentru asta“, spune el făcând semn către pereţii spitalului nou-nouţ. „Nu m-am întors ca să fac o afacere în medicină; am plecat gândindu-mă că o să mă întorc“. Au apărut, în viaţa sa şi a soţiei sale, trei copii, născuţi în SUA, şi când s-au apropiat de vârsta de şcolari a trebuit să ia o decizie, pentru că dacă începeau şcoala acolo ar fi fost mult mai greu să se întoarcă.

    Povesteşte că doar un an şi jumătate îi despărţeau de momentul în care ar fi primit cetăţenia americană, dar în acelaşi interval doi dintre copii ar fi început şcoala şi şi-au dat seama că nu s-ar mai fi întors niciodată în ţară. „Multă vreme m-am gândit la motivele pentru care ne-am întors, pentru că nu mi-a fost clar, şi mi-am dat seama că mi-am dorit ca şi copiii noştri să aibă copilăria noastră, cu viaţă emoţională; am zis că este important pentru ei să aibă ceva mai normal decât acolo. Din punct de vedere profesional America este extraordinară, ca pregătire în orice domeniu, dar la capitolul emoţional nu e pe lungimea mea de undă. Sună stupid pentru că mulţi pleacă pentru copii.“ Crede că sunt şcoli foarte bune şi aici – un procent mic raportat la numărul populaţiei.

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • Cele mai puternice femei din business: Oana Taban, fondator Dent Estet

    Oana Taban a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea din Bucureşti în anul 1992 şi a început, în scurt timp, activitatea ca medic dentist. Şase ani mai târziu a pus bazele propriului cabinet dentar, care s-a transformat în anul 1999 în prima clinică Dent Estet. În 2005 Oana Taban a ales să se dedice complet managementului companiei, unde a contribuit la deschiderea Dent Estet 4 Kids şi Dent Estet 4 Teens, primele clinici dentare din Europa de Est dedicate exclusiv
    copiilor şi adolescenţilor.

    În 2009 Oana Taban pune bazele primului departament ATI dintr-o clinică dentară din România, format dintr-o echipă de patru medici anestezişti specializaţi în cele mai noi tehnici de anestezie pediatrică şi sedare şi dotat cu aparatură premium. A urmat, în 2013, şcoala Dental Office Managers, primul program de entry şi middle level management din România care formează
    specialişti în managementul clinicilor dentare. .

    În prezent, Dent Estet este liderul pieţei de servicii stomatologice din România, având în total şase clinici specializate pe grupe
    de vârstă în Bucureşti şi Timişoara şi o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro în 2014.