Tag: Media

  • Vocea României: Două fete au făcut show pe melodia “Lady Marmalade” şi doi băieţi au ridicat antrenorii în picioare

    Horia Brenciu a ales pentru duetul Cristinei Vasiu cu Lucia Dumitrescu o piesa de-a Christinei Aguilera – “Lady Marmalade”. Fetele s-au descurcat de minune pe scenă, însa Brenciu a ales-o pe Cristina să meargă mai departe. În comparaţie cu prestaţia lor de la Audiţiile pe nevăzute, duetul de la Confruntari al Oanei Brutaru cu Andra Covaleov a fost sub aşteptările juraţilor. Fetele au cântat piesa Rihannei “Only girl”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marketingul a murit! Trăiască marketingul!

    Un alt aspect concret este calitatea reclamelor. “Multe sunt forţate, neinspirate, nu atrag prin isteţime sau umor. Puţine mai sunt cele care mă fac să fiu atentă, chiar mă bucur când le descopăr! Poate că, după ce criza a determinat mulţi clienţi să preseze pentru un advertising “elementar”, acum a venit vremea să încerce să se diferenţieze nu doar prin preţ sau prin promoţii plictisitoare”, spune Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, companie de consultanţă.

    “Senzaţia de saţietate este dată şi de calitatea slabă a execuţiilor, mi-e greu să înţeleg cum se cheltuiesc bugete enorme pe media în timp ce se taie bugetul de producţie al reclamei. Este normal să te saturi de o mămăligă lungă în loc să mănânci zilnic câte o friptură care îţi lasă gura apă”, punctează Radu Apostolescu, director de dezvoltare al eMAG.În afara aglomerării mesajelor şi emancipării consumatorului, marketerii se confruntă cu alte două mutaţii majore – efectele internetului ca mediu de comunicare şi trecerea de la consumator ca personaj central spre grupuri şi spre lideri de opinie.

    “Internetul este un spaţiu cu reguli noi sau, poate, fără reguli, de fapt, şi abia învăţăm cu toţii cum se face distribuţia pe rafturile acestui spaţiu, ce preţ se pune pe lucruri. Învăţăm faptul că promovarea produsului nu mai este un monolog, aşa cum era comunicarea televizată a brandurilor, ci este un dialog între brand şi consumatori”, spune Mihaela Nicola, CEO la grupul de comunicare The Group.
    Iar Violeta Luca, director de marketing la Flanco, introduce în ecuaţie pe aşa-numiţii “influencers”, liderii de opinie. Este aici începutul translatării din zona marketingului centrat pe un singur consumator spre ceea ce Seth Godin numeşte triburi, grupuri de oameni conectaţi unul cu celălalt, conectaţi cu un lider, ce împărtăşesc o aceeaşi idee. Poate cel mai bun exemplu de trib sunt fanii produselor Apple, care sunt mai mult decât cumpărători, împărtăşind pasiuni şi interacţionând unii cu alţii. Respectivul trib le permite celor de la Apple să mizeze pe cifre certe de vânzări, chiar în creştere – vezi cazul iPhone, cu vânzări din ce în ce mai mari de la o variantă la alta.

    P de la “people” – oameni – devine astfel al cincilea P în formula lansată cu ceva timp în urmă de Philip Kotler pentru construcţia unui brand, formulă unde întâlneam iniţial doar patru, adică Produsul, Plasarea, Preţul şi Promovarea.Oamenii, consumatorii, la singular sau la plural, s-au schimbat. Consumatorul este mai avizat în epoca internetului şi a vitezei crescute de circulaţie a înformaţiei. “Migrăm către o eră în care consumatorul de medicamente, de exemplu, va avea suficientă informaţie ca să polemizeze cu medicul sau cu farmacistul şi să îşi susţină punctul de vedere documentat”, spune Dragoş Dinu de la compania de consultanţă specializată în industria de sănătate Link Resource.

    Din punct de vedere economic, consumatorii au, cu toată criza, relativ vorbind, cele mai mari disponibilităţi pentru a cumpăra produse şi servicii, dar au devenit, spune Marius Ghenea, mai selectivi şi mai exigenţi. Şi nu numai: industria atât de specifică a asigurărilor s-a confruntat cu două tendinţe majore: prima, mai mulţi cetăţeni dispuşi să achiziţioneze o asigurare de viaţă sau de sănătate în dorinţa de a se proteja sau de a-i proteja pe cei apropiaţi, iar a doua, clienţii care nu au mai plătit prima de asigurare sau şi-au răscumpărat poliţele, renunţând la protecţia pe termen lung în favoarea lichidităţii imediate. “Piaţa de asigurări de viaţă a crescut în primul semestru cu 4,67% faţă de anul trecut în prime brute subscrise, iar cea de sănătate cu 62%, ceea ce înseamnă că în ansamblu sunt mai mulţi cei care achiziţionează în această perioadă decât cei care renunţă”, spune Adina Rotileanu, director de marketing la Eureko Asigurări.

  • Cel mai vizionat clip de comedie YouTube din toate timpurile. Ce i-a distrat pe 200 de milioane de internauţi (VIDEO)

    Graţie popularităţii explozive a clipului, autorul – Judson Laipply, “comediant inspiraţional”, aşa cum se prezintă – a devenit o vedetă, fiind invitat la emisiunile lui Oprah, Ellen, Good Morning America sau The Today Show şi intervievat de reviste ca Rolling Stone sau People.

    Laipply povesteşte că a jucat prima dată sceneta cu istoria dansului în 2001, când avea doar 12 cântece şi puţin peste două minute, pentru ca patru ani mai târziu să ajungă la forma în care a ajuns să fie postată pe YouTube.

    În 2009, Judson Laipply a postat un al doilea clip din seria “Evolution of Dance”, care a strâns la rândul său aproape 18 milioane de vizualizări.

    “Evoluţia dansului este o exemplificare vizuală perfectă pentru felul cum se schimbă viaţa. Fiecare cântec şi dans a fost la modă la un moment dat în istorie; dar cum viaţa se schimbă, apar mereu noi cântece, noi mişcări şi noi stiluri de dans şi trebuie adăugate şi ele unui repertoriu care se schimbă constant”, afirmă Laipply.

  • Cine sunt “divele” care au primit oferte de peste un milion de dolari pentru a poza în Playboy? (GALERIE FOTO)

    În timp ce multe tinere ar plăti ca să poată apărea în paginile celebrei publicaţii, unele vedete au refuzat chiar şi atunci când pe masă le-au fost puse oferte aparent de nerefuzat. Cine sunt, aşadar, actriţele şI cântăreţele care au spus pas unor onorarii de peste un million de dolari şi ce le-a făcut să refuze o apariţie care, fără îndoială, le-ar fi sporit notorietatea?

    SURSA: www.cnbc.com

  • Noua ordine în comunicare: cine nu e în online nu există

    9, 16, 19, 26, 34. Nu sunt cinci dintre cele şase numere câştigătoare la Loto, ci milioanele de euro din bugetele de comunicare online ale companiilor din România, aferente ultimilor ani. Ultimul număr este estimarea pentru 2011, aşa cum o văd cei de la Initiative Media, care în fiecare an lansează raportul asupra pieţei de publicitate Media Fact Book. Este singurul mediu care nu a scăzut în anii de criză şi singurul în care oamenii de comunicare îşi pun acum toate speranţele. Putea avea rezultate chiar mai bune de atât, având în vedere pragul destul de scăzut de la care a pornit creşterea, dar şi tendinţa generală de a “digitaliza” pe cât posibil comunicarea. Chiar şi cu această evoluţie timidă, internetul aruncă o provocare cutezătoare – într-un orizont de timp mediu, ar putea ajunge să echivaleze televiziunea în materie de bugete de publicitate atrase. “În mediul urban, la o oră de consum TV, se consumă trei ore de internet”, argumentează pentru început Alex Cernătescu, preşedintele şi CEO al Infinit Solutions Agency, agenţie independentă de publicitate online. În aceste condiţii, internetul se transformă într-un mediu extrem de eficient din punctul de vedere al costurilor, potrivit criteriului cost per mie, care reprezintă costurile pe care le implică atingerea a 1.000 de privitori, cititori, ascultători, respectiv, utilizatori de internet. Pe scurt, potenţiali clienţi.

    Este motivul pentru care tot mai multe companii au început să aloce o felie din ce în ce mai consistentă din bugetul de comunicare către zona digitală. În mare, între 10% şi 20% din costurile anuale destinate promovării merg către internet, ceea ce înseamnă, mai precis, comunicare în reţelele sociale şi campanii online. “Aproximativ 30% din bugetul pentru online merge către comunicarea în reţelele sociale, iar restul de 70% înseamnă patru sau cinci campanii speciale pe an”, spune Mihai Drăgan, directorul general şi fondatorul agenţiei de publicitate online MB Drăgan. La fel ca Alex Cernătescu, Drăgan crede că în următorii trei – patru ani va creşte procentul din buget care merge către publicitatea pe internet.

    “Este un pas uriaş, având în vedere că până nu demult internetul nici nu intra în bugetul propriu-zis de comunicare, ci era cuprins la categoria <şi altele> sau, în cel mai bun caz, la cheltuielile de protocol”, adaugă Drăgan.Astăzi, sunt companii care cheltuiesc într-un an şi 100.000 de euro doar pentru a-şi spori vizibilitatea în mediul digital.Un asemenea buget acoperă o campanie completă de comunicare, atât în reţelele sociale, cât şi pe site-ul propriu, dar şi achiziţia de spaţiu publicitar în media online. Internetul este însă un mediu extrem de permisiv, astfel încât companiile au o gamă infinită de posibilităţi pentru a se promova. Poate fi, astfel, suficient şi un buget de 5.000 de euro pentru a atrage numărul dorit de vizitatori şi pentru a găsi clienţii potriviţi pentru anumite produse, însă, de regulă, cu cât vorbim despre categorii de consum mai uzuale, cu atât publicul ţintit este mai mare. Prin urmare, şi mijloacele prin care se ajunge la el sunt mai numeroase, ceea ce, implicit, înseamnă o concentrare mai puternică de forţe. Adică, bani mai mulţi.

    Alex Cernătescu exemplifică mecanismul care generează diferenţele între categoriile de produse şi costurile necesare pentru promovarea lor. “Dacă am de vândut cinci vile în Snagov, atunci pot aloca fără probleme 3.000 de euro, mă duc doar pe site-urile pe care ştiu că intră oamenii care şi-ar permite să stea în acele vile şi le promovez. Dacă vreau să vând bere, lucrurile se schimbă pentru că mă adresez unei categorii mult mai largi de consumatori şi comunicarea este, deci, mult mai complexă şi mai costisitoare”, explică Cernătescu. Acesta crede că acum, mai mult decât oricând, companiile sunt atente la cum şi mai ales cât de mult sunt prezente pe internet, în condiţiile în care consumatorii se informează tot mai puţin la raft şi tot mai mult din sursele online.

    Practic, internetul devine astfel tărâmul tuturor posibilităţilor, în care nu doar giganţii mediului de afaceri, ci şi micile companii îi pot face mesajul auzit. O investiţie de câteva mii de euro în această direcţie pare a fi o decizie cel puţin logică pentru un antreprenor care până acum a stat în umbră. În mod evident, marile companii din telecom şi cele din industria bunurilor de larg consum ştiu deja pe de rost lecţia comunicării pe internet şi sunt cele care investesc cel mai mult în acest scop. Totuşi, bugete care se învârt în jurul sumei de 100.000 de euro nu înseamnă foarte mult atunci când au la dispoziţie pentru promovare cel puţin un milion de euro în fiecare an. Dacă previziunile specialiştilor în publicitatea online se vor adeveri, atunci în doi sau trei ani vom vorbi despre campanii online în care se investesc anual cel puţin 50.000 de euro, limita maximă putând ajunge la câteva sute de mii. Mihai Drăgan îndrăzneşte însă o previziune şi mai curajoasă – nu va mai dura mult până când între internet şi televiziune linia de demarcaţie va fi tot mai fină, iar componenta de comunicare online nu va mai lipsi din portofoliul niciunei companii.

  • Ştefan Iordache, Leo Burnett: “Am greşit că nu am cerut tarife mai mari”

    “Puteam face mai mult privind remunerarea ideilor creative”, spune Ştefan Iordache, care, alături de sora sa, Ioana Iordache, conduce de 17 ani Leo Burnett în România, unul dintre marii câştigători ai galei “10 ani de creativitate românească”. Iordache crede că rolul grupurilor de comunicare este acum mai important decât oricând, în condiţiile în care problemele de marketing ale clienţilor au devenit atât de complicate încât furnizarea unei simple campanii de comunicare nu mai este suficientă. “Acum trebuie să le oferim soluţii de business a căror eficienţă să poată fi măsurată rapid”, adaugă Iordache.

    Din punctul său de vedere, atât publicitarii, cât şi clienţii trebuie să se întoarcă la îndrăzneala de acum 10 ani, când companiile nu erau reticente la experimente. De asemenea, o altă problemă pe care o au publicitarii este că, de multe ori, companiile client aleg proiecte sau agenţii cu care să lucreze doar în funcţie de preţ.

  • Tabloidul Daily Mail scrie despre cazul “şocant” al fetiţei din România care fumează şi bea cafea

    Într-un articol cu titlul “Bebeluşul fumător: O înregistrare video şocantă arată o fetiţă, de doi ani, pufăind ţigări (apoi consumând cafea)”, cotidianul britanic Daily Mail scrie că tatăl copilei a acuzat-o pe fosta sa soţie că a învăţat-o pe fiica lor să fumeze, după ce imaginile au apărut pe Internet. Gabriel Burulea, în vârstă de 30 de ani, susţine că fosta sa soţie, Elena Ursu, a postat înregistrarea video pe YouTube pentru a-l enerva pe el. Bărbatul speră acum să obţină custodia fetiţei, notează Daily Mail. “Fiica noastră nu vrea lapte – ci doar cafea – iar în loc de dulciuri vrea ţigări. Este îngrozitor”, a declarat bărbatul, potrivit publicaţiei britanice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actrita Berenice Marlohe, care face reclama la Dacia, va fi noua fata Bond Girl

    Mai este un an pana la lansarea urmatorului film din seria agentului 007, cel de-al 23-lea al francizei, iar vestea ca s-ar putea numi “Skyfall” a starnit agitatie mare printre fanii celebrului personaj.

    Filmul cu numarul 23 din seria James Bond s-ar putea numi “Skyfall”, scrie cinemablend.com. Desi anuntul nu este confirmat oficial, zvonul s-a raspandit dupa ce Sony, distribuitorul peliculei, a inregistrat nu mai putin de 16 domenii pe net cu titlul in diverse combinatii intre James Bond si Skyfall.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sebastian Ghiţă nu mai administrează de azi Realitatea. Administratorul judiciar denunţă contractul cu Asesoft

    Denunţarea are loc “în conformitate cu prevederile articolului 86 din Legea 85/2006, în vederea maximizării patrimoniului debitoarei” şi îşi va produce efectele de la data primirii notificării de către Asesoft International. Drept urmare, începând de joi, SC Asesoft International SA nu mai este manager la SC Realitatea Media SA.

    Sebastian Ghiţă, cel care controlează grupul de firme Asesoft, a preluat managementul Realitatea Media în octombrie 2010. Compania Asesoft a anunţat atunci că intenţionează să facă o investiţie de 75 de milioane de euro în următorii cinci ani în grupul controlat la acel moment de Sorin Ovidiu Vîntu. Rovigo a fost desemnat administrator judiciar al Realitatea Media SA printr-o decizie din 7 septembrie a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială. Atunci, Tribunalul Bucureşti a admis deschiderea procedurii generale de insolvenţă în cazul societăţii Realitatea Media SA, în urma cererii insolvenţei făcute de aceasta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Record mondial: a fost instalat un webcam în apropiere de vârful Everest

    Camera funcţionează între 6 dimineaţa şi 6 seara, ora locală, imaginile actualizându-se la fiecare 5 minute. Secvenţele capturate de webcam vor fi folosite alături de datele înregistrate de staţia meteo de pe Everest în cadrul unui proiect ce studiază schimbările climatice.

    Webcam-ul poate fi accesat la adresa http://www.evk2cnr.org/WebCams/PyramidOne/everest-webcam.html

    Mai mult pe www.descopera.ro.