BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Primarul Robert Negoiţă de la sectorul 3 face pasaje rutiere care să faciliteze accesul în zona Pallady, unde fratele lui, Ionuţ Negoiţă, ridică locuinţe

    ♦ HILS Development, compania lui Ionuţ Negoiţă, ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente finalizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de predare în martie 2024).

    Primăria Sectorului 3 a demarat procedurile în vederea construirii unor pasaje care ar urma să faciliteze accesul maşinilor către partea de est a Bucureştiului, zona Pallady, cu centrul comercial Ikea. În acea zonă, unul dintre cei mai mari investitori în acest moment este compania HILS Development, deţinută de Ionuţ Negoiţă, fratele primarului de la sectorul 3, Robert Negoiţă.

    „Primăria Sectorului 3 a predat şi implementat, în ultimii trei ani, mai multe obiective de investiţii de infra­struc­tură, respectiv: parcarea sub­te­rană Decebal (investiţie finalizată în anul 2021); podul Nicolae Teclu (investiţie finalizată în anul 2020); pa­sajul suprateran Ikea (redat circulaţiei în 2023, în execuţie elemente adi­ţio­nale); pasajul A2 (redat circulaţiei în 2023, în execuţie elemente adi­ţio­nale)“, au transmis repre­zentanţii Ser­viciului de Presă din cadrul Primăriei Sectorului 3, la solicitarea ZF.

    În prezent, adaugă ei, se întocmesc proiecte aflate în diferite stadii de proiectare, pentru mai multe pasaje rutiere, printre care: pasajul Mihai Bravu (intersecţia Baba Novac până la Peneş Curcanul); pasajul Dristorului (intersecţie Baba Novac cu Mihai Bravu, zona strada Dristorului); pasajele Nicolae Grigorescu (intersecţie cu Camil Ressu, intersecţie cu Constantin Brâncuşi, intersecţie cu Liviu Rebreanu); pasajele subterane Liviu Rebreanu (intersecţie cu bdul Camil Ressu, centrul comercial ParkLake, intersecţie cu Câmpia Libertăţii).

    „Referitor la investiţiile viitoare, precizăm că acestea sunt în curs de pro­iectare, se identifică soluţii optime. Ulterior, vor fi stabilite valoarea de investiţie pentru fiecare obiectiv şi procedura de execuţie“, au adăugat reprezentanţii Primăriei sectorului 3.

    Podul Nicolae Teclu, despre care amin­teşte Primăria, face legătura între Popeşti-Leordeni şi zona Anghel Saligny, cu staţia de metrou cu acelaşi nume, în apropierea cărui se dezvoltă ansamblul rezidenţial HILS Pallady, unde dezvoltator este Ionuţ Negoiţă, fratele primarului de la sectorul 3, Robert Negoiţă.

    ♦ Două pasaje supraterane, câte unul pe fiecare sens de circulaţie în zona comercială a bdul Theodor Pallady

    ♦ Investiţie: 64 suprmil. lei

     

     

    Şi pasajul de la intersecţia dintre bulevardele Nicolae Grigorescu şi Camil Ressu facilitează accesul către cartierul Pallady.

    HILS Development, companie deţinută de Ionuţ Negoiţă, ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente fina­lizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de pre­da­re în martie 2024). Acestea sunt doar două dintre zecile de proiecte re­zi­denţiale care au fost demarate în ultimii ani în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Ionuţ Negoiţă a mai dez­vol­tat, în aceeaşi zonă a Capitalei, ansamblul Palladium Residence şi spunea recent că vrea să investească şi într-un proiect de birouri care să completeze componenta comercială din zonă.

    În zona Pallady, s-a conturat, în ultimii ani, un adevărat oraş în oraş. După Chiajna şi Popeşti-Leordeni, localităţi lipite de Capitală care au devenit nuclee pentru mii de familii dornice să se mute la casă nouă, zona Theodor Pallady pare să urmeze acelaşi parcurs, bucurându-se de proximitatea a două staţii de metrou care devin tot mai puţin încăpătoare cu fiecare nou bloc livrat.

    ♦ Pasaj suprateran la intrarea în Bucureşti de pe autostrada A2, pe bdul Theodor Pallady

    ♦ Pasaj suprateran la intersecţia şos. Gării Căţelu – Industriilor – Drumul între Tarlale 39,5 mil. Lei

    ♦ Investiţie: 31,1 mil. lei

     

     

    Mari retaileri precum Auchan, Kaufland, Leroy Merlin, Dedeman, Jumbo şi Ikea au văzut potenţial în această zonă, aşa că au ales să se ancoreze şi ei cu magazine aici. Terenuri goale, pline de buruieni, de mărăcini, dar şi de gunoaie, încă mai sunt disponibile în zonă, aşteptându-şi cumpărătorii pentru a deveni şi ele scena unor noi ansambluri rezidenţiale, potrivit unui reportaj realizat de ZF.

    În perioada 2017-2022, în zona Theodor Pallady s-au livrat peste 7.750 de locuinţe, zona fiind foarte apreciată de clienţii în căutare de apartamente pentru achiziţie datorită accesului la transportul public subteran corelat cu proximitatea faţă de centre comerciale şi zone de agrement. La rândul lor, dezvoltatorii sunt motivaţi în primul rând de nivelul cererii şi de disponibilitatea şi accesibilitatea terenurilor de mari dimensiuni, unele fiind foste platforme industriale, precum şi de posibilitatea de a construi volume mari, blocuri cu regim de înălţime ridicat.

  • Situaţie incredibilă într-una dintre cele mai mari capitale europene. Oamenii nu îşi mai permit să plătească împrumuturile şi au inceput să îşi părăsesc locuinţe

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • S-a ajuns la capăt: Ratele mult prea mari şi inflaţia care nu dă înapoi îi trimit pe londonezi afară din propriul oraş. Oamenii nu îşi mai permit să plătească împrumuturile pentru locuinţe şi pleacă

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Criza imobiliară fără precedent din Europa se răspândeşte. După ce a distrus ţări precum Suedia, Finlanda şi Marea Britanie, ajunge şi la cea mai puternică de pe continent

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Flagelul crizelor imobiliare se raspandeste rapid in Europa: Dupa Suedia, Finlanda si Marea Britanie, care s-au confruntat cu scaderi abrupte ale preturilor locuintelor, a venit randul Germaniei. Noul „om bolnav al Europei” se confruntă cu cel mai grav declin din ultimii 20 de ani

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Ţara din Europa care se confruntă cu un nou tip de pandemie: Tot mai mulţi oameni rămân pe străzi după ce chiriile au explodat. La capătul opus se află proprietarii locuinţelor prin a căror buzunare bate vântul atunci când vine vorba de plata creditului imobiliar

    Când executorii judecătoreşti au ameninţat-o pe Elizabeth că va fi aruncată în stradă, primul gând al acesteia a fost îl sune pe proprietarul ei pentru ajutor. După ce a luat legătură cu acesta s-a dovedit că proprietarul nu-şi plătise ipoteca, aşa că Elizabeth, mamă singură a trei copii, a fost evacuată şi plasată într-o locuinţă temporară de către consiliul local din Oldham, în apropiere de Manchester, scrie Financial Times.

    Povestea lui Elizabeth devine din ce în ce mai des întâlnită, deoarece lipsa de locuinţe la preţuri accesibile din Marea Britanie se ciocneşte cu cererea tot mai mare, cu creşterea costurilor de trai şi cu ratele tot mai mari cu care se confruntă proprietarii.

    Chiriile din ţară sunt la cel mai ridicat nivel de când Oficiul Naţional de Statistică a început să le înregistreze în 2016, după ani de stagnare a construcţiei de locuinţe şi de creştere a cererii.

    Această creştere a făcut ca zone care nu au avut probleme semnificative cu persoanele fără adăpost să se confrunte brusc cu un număr tot mai mare de persoane care nu au unde să locuiască.

    Oldham a fost, din punct de vedere istoric, un loc relativ accesibil pentru a închiria, dar rata persoanelor fără adăpost este acum de aproape două ori mai mare decât media naţională, cu o creştere de 80% de la an la an între ianuarie şi aprilie, şi o creştere similară a numărului de copii care trăiesc în locuinţe provizorii.

    Cele mai recente statistici guvernamentale privind persoanele fără adăpost dezvăluie numărul tot mai mare de persoane aflate la capătul crizei; numărul copiilor care trăiesc în locuinţe temporare a crescut cu 10 % faţă de anul trecut în primele trei luni ale acestui an.

    Experţii au declarat că deficitul de locuinţe din Marea Britanie se află în centrul crizei.

    „Problema pleacă de la lipsa de locuinţe” a spus Ben Beadle, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Locuinţe.

    Lipsa de locuinţe de închiriat a fost agravată de provocările cu care se confruntă proprietarii de locuinţe, care au fost afectaţi de creşterea ratelor dobânzilor şi de costurile mai mari ale creditelor ipotecare în ultimul an, ceea ce a făcut ca investiţiile în cumpărarea de locuinţe să fie mai puţin atractive.

    Un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Savills la începutul acestui an a constatat că profiturile nete ale investitorilor din sectorul locativ privat au scăzut la cel mai scăzut nivel din 2007 încoace, ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor şi a modificărilor fiscale.

    Astfel de decizii contribuie la statisticile privind sărăcia. În primul trimestru al anului 2023, numărul oamenilor care au rămas fără adăpost ca urmare a faptului că proprietarii fie au vândut proprietatea, fie au mărit chiria a crescut cu 27% faţă de anul precedent, potrivit datelor guvernamentale.

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Ce arată statisticile: Suprafaţa medie a locuinţelor noi se menţine la 62,8 metri pătraţi

    ♦ Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din generaţia baby boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis ♦ În ceea ce priveşte generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

    Suprafaţa medie a locuinţelor noi livrate în cursul anului 2022 s-a menţinut la 62,8 metri pătraţi, nivel atins în anul precedent, când a fost bifată prima creştere a acestui indicator după şapte ani de continuă scădere, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Legea locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere, de 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu două camere şi de 37 de metri pătraţi pentru o garsonieră.

    Cauza principală care stă la baza uşoarei creşteri a suprafeţei medii a unei locuinţe în 2021, creştere continuată anul trecut, a fost pandemia. În condiţiile în care s-a vorbit mult despre importanţa mai mare pe care locuinţele au căpătat-o dintr-odată în vieţile oamenilor, de îndată ce lockdownul şi restricţiile care s-au întins pe mai bine de un an au limitat activităţile sociale, ideea de „acasă“ a devenit mai importantă, mai ales că locuinţa a trebuit să devină şi loc de desfăşurare pentru activităţile de serviciu, de şcoală şi multe altele. Pentru mulţi, acest mod de derulare a zilelor este încă valabil.

    Menţinerea suprafeţei medii a locuinţelor la aproape 63 de metri pătraţi, medie calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu o altă tendinţă având ca resort tot pandemia: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru camere. Totuşi, ritmul s-a temperat anul trecut, acest tip de locuinţe crescând cu 7% faţă de anul precedent, comparativ cu un ritm de creştere anterior de 23%. Astfel, în cursul anului trecut au fost finalizate circa 15.300 de locuinţe cu patru camere, faţă de 14.186 în 2021.

    Din totalul livrărilor de locuinţe, care a fost anul trecut de 73.338, apartamentele cu patru camere se menţin la o pondere de 21%, similar cu anul precedent. Acesta este cel mai mare nivel istoric al livrărilor de locuinţe cu patru camere, niciodată până acum nemaifiind atins pragul de 15.000.

    Cu media de aproape 63 de metri pătraţi suprafaţă pentru o locuinţă nou-livrată, casele şi apartamentele s-au apropiat din nou de anul 2019, când acest indicator fusese foarte puţin peste 63 de metri pătraţi. Suprafeţele mai mari chiar şi cu câţiva metri pătraţi devin un element puternic de atracţie pentru clienţi, iar dezvoltatorii exploatează această strategie.

    Perioada lungă de reducere treptată a suprafeţelor locuinţelor noi a fost pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din Generaţia Baby Boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei, atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis. În ceea ce priveşte generaţia Millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

  • Criza imobiliară din China riscă să se tranforme într-un dezastru pentru toată lumea: După decenii întregi de creşteri ale preţurilor pentru locuinţe, acum trendul se resetează, iar a doua cea mai mare economie a lumii riscă să se prăbuşească odată cu preţurile

    Piaţa imobiliară din China este în criză. Preţurile imobilelor care au crescut vertiginos în ultimele decenii au început să se prăbuşească. Acum, pericolul este că prăbuşirea valorii locuinţelor va duce la prăbuşirea şi a celei de-a doua economii a lumii, scrie Bloomberg.

    Boom-ul imobiliar din China şi-a avut originea în cererea şi oferta fundamentală. În urmă cu patru decenii, când liderii ţării au deschis economia investitorilor străini şi întreprinderilor private, milioane de oameni s-au mutat din mediul rural în oraşele chinezeşti în căutare de locuri de muncă în fabrici. Acest lucru a deblocat cererea de locuinţe şi a dus la un boom al construcţiilor care, la apogeu, a făcut ca sectorul imobiliar şi industriile conexe să reprezinte până la un sfert din economia Chinei.

    Pe parcurs, însă, scopul imobiliarelor a început să se schimbe. Deoarece preţurile locuinţelor au crescut mereu, oamenii au început să creadă că aşa va fi mereu. Acest lucru a făcut ca tot mai mulţi chinezi să cumpere case ca modalitate de a-şi investi economiile, mai degrabă decât pentru a locui în ele. Creşterea preţurilor locuinţelor a cauzat o altă problemă prin mărirea diferenţei de avere între cei care deţineau proprietăţi şi cei care nu.

    Pentru preşedintele Xi Jinping, care a declarat că doreşte să creeze o „prosperitate comună” prin micşorarea acestei diferenţe, acestea au fost motive pentru a acţiona.

    Atunci când Xi a luat iniţiativa de a înăspri reglementările privind proprietatea, a declanşat un lanţ de evenimente care au devenit o piedică substanţială pentru creştere şi o provocare majoră pentru guvernul său.

     Preţurile locuinţelor au început să scadă, dezvoltatorii au început să intre în incapacitate de plată, iar oamenii s-au înfuriat.

    Întrebarea care se pune acum este dacă autorităţile pot acţiona suficient de repede pentru a împiedica problemele din domeniul imobiliar să se transforme într-o criză mai amplă pentru sistemul financiar, pentru societatea chineză în general – şi poate pentru întreaga lume.

  • Care sunt problemele ce îi determină pe români să nu mai cumpere case în acelaşi ritm ca până acum

    Creşterea dobânzilor şi incertitudinea din piaţă i-au determinat pe mulţi dintre români să renunţe sau să amâne decizia de a-şi achiziţiona o locuinţă, iar asta se vede şi în evoluţia din ultimul an în materie de tranzacţii de pe piaţa rezidenţială. Nevoia însă există şi, în pofida acestei încetiniri, nu vom vedea o prăbuşire a preţurilor sau o criză similară celei din 2008, crede Antoanela Comşa, preşedinte al Gran Via România. 

    Accesibilitatea achiziţionării unei locuinţe este în continuare bună în România, iar preţurile nu au crescut doar pentru că există cerere, ci organic: avem venituri mari,  creşteri ale preţurilor materialor de construcţii, cu forţa de muncă, electricitatea, transportul ş.a.m.d. Nu o să vedem o criză, dar vom vedea o ofertă mai mică pe piaţă, va fi puţin mai dificil pentru oameni să îşi cumpere o casă, mai ales în marile oraşe şi în zonele mai bune. O ofertă mică va veni cu o creştere a cererii pe segmentul de chirii, unde vedem că preţurile au crescut cu 10-15%. Oamenii nu şi-au mai permis să cumpere locuinţe, dar nevoia de locuire există”, a spus Antoanela Comşa, preşedinte al Gran Via România, într-una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

    Ea observă că românii vor căuta să îşi cumpere în continuare locuinţe, piaţa fiind mai cu seamă una de proprietari  (aproximativ 96% dintre români deţin casa unde locuiesc), în pofida încetinirilor când vine vorba de tranzacţii, iar nivelul de accesibilitate este în continuare mai bun decât în restul Europei. De asemenea, achiziţia unei locuinţe reprezintă şi o modalitate de economisire: „Avem o pensie medie de undeva la 1.800 de lei, astfel că, prin achiziţia unei locuinţe ne asigurăm cumva un acoperiş deasupra capului pe perioada în care suntem în forţă şi putem să muncim să producem nişte bani, iar în momentul în care guvernul propune să mărim TVA-ul de la 5%, la 9%, transferă această diferenţă de TVA în preţul apartamentului, în contextul în care avem deja o piaţă în scădere ca urmare a inflaţiei – astfel că tot pe oamenii cu venituri medii şi joase, care îşi permit din ce în ce mai greu o locuinţă, este presiunea”, a spus ea referindu-se la măsurile fiscale recente discutate de guvern. În pofida comentariilor referitoare la faptul că nevoia de locuire nu există în contextul plecării tinerilor peste hotare, Antoanela Comşa observă că de fapt se depopulează oraşele mici, satele unde nu există activitate economică efervescentă, însă în oraşele mari, cum ar fi Bucureştiul, Clujul, Iaşiul, Timişoara, va exista o nevoie din ce în ce mai mare de locuinţe.

    De asemenea, ea mai aduce în discuţie şi faptul că peste 50% din fondul locativ din România este mai vechi de treizeci de ani, motiv pentru care apar şi probleme legate de lipsa apei calde sau a încălzirii, generând, de asemenea, nevoia mutării într-un imobil nou: „Părerea mea este că în următorii cinci ani nu vom reuşi să reparăm în Bucureşti tot ce înseamnă termoficare şi apă caldă – toată lumea îşi doreşte un imobil unde să poată să dispună de acestea; suntem totuşi în secolul XXI; aşadar nu vom vedea o criză, nu vor scădea preţurile aşa cum s-a întâmplat în 2008, va fi mult mai dificil să achiziţionăm o locuinţă, cum de altfel se întâmplă şi în ţările din vest.” Pe de altă parte – o încetinire va exista în continuare. „Nu vine criza, dar va exista o încetinire cu siguranţă, cel puţin pe segmentul rezidenţial, şi sfătuiesc clientul final să se documenteze.”

    Creşterea dobânzilor, lipsa autorizărilor proiectelor rezidenţiale mari din oraşele mari ale ţării, creşterea preţurilor materialelor de construcţii, cât şi noile măsuri fiscale ce ar putea fi implementate de guvern (cum ar fi, de pildă, eliminarea cotei de TVA de 5%) au adus presiuni suplimentare asupra pieţei rezidenţiale, însă preţurile nu vor scădea semnificativ. „Avem o piaţă rezidenţială cu fluctuaţii, avem o piaţă rezidenţială care, din punctul meu de vedere va suferi undeva în anul 2024, spre sfârşit, 2025, 2026, pentru că nu vom mai avea suficientă ofertă pe piaţă, neîncepând proiecte, nefiind autorizate, oferta va scădea, dar lumea are nevoie de locuinţe. Gândiţi-vă că în proiectul Gran Via Park, unde avem 1200 de apartamente, 65% dintre clienţii noştri nu aveau buletin de Bucureşti. (…) Oamenii trebuie să înţeleagă că preţurile nu vor scădea, probabil vom vedea scăderi punctuale pe acele proiecte ce nu au reuşit să vândă”, a spus Antoanela Comşa în cadrul emisiunii. Din punctul ei de vedere, scăderea de anul acesta a numărului de tranzacţii din piaţa rezidenţială apare datorită unui cumul de factori, cum ar fi, de pildă creşterea dobânzilor: „Vedem că în anii trecuţi, circa 60% dintre tranzacţii se efectuau cu fonduri proprii şi 40% cu credit, iar referitor la această a doua categorie, majoritatea celor care apelau la ea erau cei care aveau venituri medii sau sub medie, astfel,  creşterea de dobândă a avut un efect foarte mare asupra ratei pe care trebuie să o plătească o familie atunci când aplică pentru un credit ipotecar”. Un alt aspect menţionat de ea, valabil pentru Bucureşti, dar şi pentru alte oraşe, ţine de problema autorizărilor: pentru orice teren cu o suprafaţă mai mare de 3.000 de metri pătraţi  se întocmeşte o documentaţie care se numeşte plan urbanistic zonal, iar din luna august 2020 nu s-a mai aprobat niciun astfel de plan în Capitală, motiv pentru care nu au mai apărut multe proiecte noi de asemenea dimensiuni. „De altfel, dacă ne uităm astăzi în Bucureşti vedem că majoritatea proiectelor mari sunt dezvoltate în sectorul 1, zona Fabrica de Glucoză, precum şi în sectorul 6, singurul sector care are un plan urbanistic zonal neatacat în instanţă, neanulat sau care nu este suspendat şi atunci acest lucru face mai uşoară autorizarea proiectelor.” Apoi, un alt aspect care influenţează piaţa ţine de creşterile semnificative ale preţurilor materialelor de construcţie: „Dacă în anul 2020 cumpăram fier cu 2,4 lei/kg,  în februarie anul trecut, preţul era de 5,9-6 lei/kg, iar în prezent preţul este de aproximativ 3,4-3,5 lei/kg, vedem o temperare, dar totuşi nu atât de mare ca înainte de război şi atunci unii dezvoltatori au considerat că este mai bine să aştepte scăderi de preţuri pentru materiale, doar că această creştere de dobândă creştere apare doar pentru clientul final, ci apare şi pentru dezvoltator, în cazul creditului de investiţii, prin urmare cresc costurile şi din acest punct de vedere, iar aceste costuri sunt transpuse în costul imobilelor”.

    De asemenea, din punctul ei de vedere, astfel de măsuri nu încurajează nici natalitatea.

    Guvernul propune eliminarea unor facilităţi pentru muncitorii în construcţii, în contextul în care deficitul din piaţă este de undeva la 200.000 de muncitori, în condiţiile în care bugete semnificative din PNRR vor merge şi înspre lucrări de infrastructură. „Ne întrebăm cu cine vom construi, pentru că dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, o să vedem că ţări precum Germania sau Anglia vor să introducă măsuri de acceptare a muncitorilor din comunitatea europeană mult mai uşor pentru anumite domenii, cum ar fi cel al construcţiilor.”

    Antoanela Comşa a menţionat şi că una dintre marile probleme ale domeniului ţine de evaziunea fiscală: „Avem taxe mici, dar cu toate acestea, evaziunea este în floare – vedem din păcate că anumiţi dezvoltatori care declară valori mai mici în realitate decât ar trebui, în sensul în care pentru un TVA de 5%, declară valoarea apartamentului 600.000 de lei, vedem vânzarea unor imobile la stadiul alb sau gri adică nefinalizat complet pentru splitarea preţului (am văzut în propunerea de ordonanţă de urgenţă că guvernul a precizat foarte clar că pentru a putea avea o cotă redusă de TVA, apartamentul trebuie să fie finalizat ceea ce este foarte bine),  dar ar trebui nişte măsuri mai clare, de genul taxării inverse pe partea de construcţii, măsuri pe care statul le poate lua pentru a scădea evaziunea fiscală.”  

     

    Carte de vizită:

    1. Antoanela Comşa a preluat în 2021 funcţia de preşedinte al grupului spaniol Gran Via România, după ce anterior a condus compania de imobiliare din poziţia de director general;

    2. Printre proiectele derulate de Gran Via în România se numără Timişoara 58, Gran ViaPark, iar în prezent, Gran Via are în plan să finalizeze în România proiectul Gran Via Marina în Constanţa, cu un total de 1.200 de apartamente şi Gran Via Lake View în proximitatea lacului Plumbuita din Capitală, după care se va retrage de pe piaţa locală din cauza mediului imprevizibil de dezvoltare în Bucureşti, potrivit ZF;

    3. Proiectul Gran Via Lake View este programat să fie livrat în martie 2024 şi este situat în zona lacului Plumbuita, în Colentina;

    4. Gran Via Lake View va avea 12 niveluri – parter duplex plus 10 etaje şi o parcare subterană situată pe două niveluri.

  • Pariul pe Nord: cum arată unul dintre cele mai noi proiecte ce se va contura în nordul Capitalei şi cât va costa acesta

    127 de apartamente, 147 de locuri de parcare şi o zonă de retail au fost finalizate în a doua fază a proiectului The Level Apartments, dezvoltat în Străuleşti, în partea nordică a Capitalei. Ce urmează? Planurile vizează un total de 600 de spaţii de locuit, livrate până la finalul lui 2026.

     

    A face din casă ACASĂ este visul oricăruia dintre noi, mai cu seamă într-o ţară în care apetitul proprietăţii este la cote maxime – peste 95% dintre români au în posesie o locuinţă, conform datelor Eurostat. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că apartamente sau case de varii dimensiuni îşi găsesc muşterii, chiar dacă preţurile cresc, iar creditarea este mai anevoioasă decât (să zicem) acum un an sau doi.

    Ce contează este ca oferta şi cererea să se întâlnească. Faza întâi a proiectului The Level Apartments, însumând 45 de apartamente, a fost vândută integral şi livrată în 2020 în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, iar a doua fază a proiectului s-a finalizat anul acesta, având loc deja şi predarea către proprietari a 127 de apartmente, urmare a unor investiţii de 12,5 milioane de euro. „Prin fazele trei şi patru se vor livra un număr de 400 unităţi locative până în 2026, cu o investiţie totală de 40 milioane euro”, declară Cosmin Savu-Cristescu, managing director al Redport Capital, dezvoltatorul proiectului. Tot el spune că finanţarea este realizată printr-o combinaţie de surse proprii, finanţare bancară şi participarea unor investitori.

    Începerea lucrărilor la etapele următoare este programată pentru toamna acestui an. „Consumatorii doresc locuinţe moderne iar standardele s-au schimbat semnificativ, chiar şi comparativ cu acum 5-10 ani. Oamenii îşi doresc să aibă un standard calitativ din ce în ce mai înalt plătind preţul corespunzător segmentului pe care îl reprezintă”, afirmă Cosmin Savu-Cristescu, care şi-a început cariera în urmă cu peste 20 ani, ca avocat de business, specializat pe real estate şi construcţii, dezvoltare şi finanţare de proiecte, fuziuni & achiziţii. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 2001, are o diplomă în drept la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbona (2000) şi un master în studii juridice la Institutul Franco-Român de Drept al Afacerilor din Bucureşti (2003); în 2006 a fost admis în Baroul Bucureşti.

    Cât priveşte profilul clientului The Level Apartments, Savu-Cristescu detaliază că este vorba despre persoane cu studii şi venituri peste medii, stil de viaţă activ şi care vor să aibă mai multe posibilităţi dintre care să aleagă cel mai bun viitor pentru ei şi familiile lor. „În general, cei care optează pentru un apartament în zona de nord au ca principal criteriu proximitatea dintre locul de muncă şi casă, dar mai ales să fie o zonă cu acces la facilităţile de care au nevoie. Este vorba de persoane cu joburi solicitante”, adaugă reprezentantul Redport Capital.

    „Preţul nu are de ce să scadă, pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor, cât şi a lucrărilor în general. (…) Este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.”

    Cosmin Savu-Cristescu, managing director, Redport Capital

    A doua fază a proiectului a fost dezvoltată pe un teren de 4.275 mp, cu o suprafaţă construită de 12.386 mp şi o zonă de retail de 900 mp. Compartimentarea celor 127 de apartamente variază  de la studiouri până la locuinţe cu două, trei sau patru camere şi penthouse-uri. Cu titlu de exemplu, preţul unui studio de 30.27 mp este de 69.653 de euro plus TVA, iar un apartament cu două dormitoare, suprafaţă de cca 106 mp, este de 177.022 euro plus TVA.

    „În ce priveşte previziunile în privinţa următoarelor faze, consider că preţul nu are de ce să scadă pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor cât şi a lucrărilor în general. Prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru. Aşteptarea este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continua să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru (imobiliare tip premium)”, punctează Savu-Cristescu. Cum se traduce premium în acest caz? Soluţii eficiente din punct de vedere energetic, dar şi elemente smart, de pildă: faţadă ventilată, ferestre eficiente energetic, iluminarea faţadei exterioare, iluminatul exterior controlat prin senzori crepusculari şi iluminat LED pentru zonele comune din interior, termostate inteligente interconectate, sistem smart home pentru iluminat, temperatură, securitate şi electrocasnice, sistem de colectare a apelor pluviale pentru a fi reutilizate în scopuri de irigaţie. El povesteşte că incertitudinea şi instabilitatea generată de conflictul socio-politic, respectiv războiul din Ucraina, au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării proiectului. Această stare de incertitudine a afectat fluxurile de la furnizori, au apărut întârzieri în aprovizionarea cu materiale şi resurse necesare proiectului. De asemenea, conflictele şi instabilitatea au dus la fluctuaţii semnificative ale preţurilor pe piaţă, fiind astfel necesară o reevaluare a bugetului şi ajustări suplimentare pentru a face faţă noilor condiţii de piaţă. „Pe lângă aceste aspecte, contextul socio-politic a influenţat întregul ecosistem al proiectului. Infrastructura, transportul, serviciile publice şi alţi factori cheie necesari pentru dezvoltarea proiectului au fost afectaţi şi, prin urmare, a trebuie să ne adaptăm şi să găsim abordări alternative pentru a face faţă situaţiei imprevizibile şi instabile.”

    În portofoliul Redport Capital se mai regăseşte şi Infinity Nord, care se întinde pe un teren de 44.000 mp, având o suprafaţă totală construibilă de 125.000 mp, cu o investiţie totală de 150 milioane de euro. Proiectul se va desfăşura în patru faze, prima cu începere anul acesta, şi va avea un număr total de 1.250 de apartamente, spaţii de retail, facilităţi medicale şi de educaţie, precum şi 1.500 de locuri de parcare, cu dată de finalizare 2030.   

    DIFERENŢIERE. Dezvoltatorul proiectului a ales soluţii eficiente din punct de vedere energetic şi elemente smart, între care se numără faţada ventilată, ferestrele eficiente energetic şi sistemele smart home pentru iluminat, temperatură, securitate şi electrocasnice.