BusinessMagazin

Tag: licitatii

  • Varianta împărţirii contractului de firme cu acelaşi preţ mic la licitaţii publice a căzut: Juridic, în România nu e posibil

    Varianta împărţirii contractului era prevăzută în proiectul prin care Guvernul intenţionează să clarifice, în perioada imediat următoare, problemele generate de cazurile în care firmele înscrise la o licitaţie pentru achiziţii publice nu pot fi departajate după două încercări.

    Astfel, proiectul iniţiat în vara acestui an stabilea că firmele care se înscriu, la o licitaţie publică, cu acelaşi preţ cel mai scăzut şi nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către instituţia de stat care atribuie contractul dacă acceptă să împartă acest contract înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărţirea este posibilă.

    “Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului”, era varianta din proiect.

    Autorităţile au decis însă acum să revină asupra acestei propuneri şi au elaborat un nou proiect care stabileşte că, dacă firmele care au prezentat acelaşi preţ cel mai scăzut nu pot fi departajate nici după ce depun o nouă ofertă, licitaţia va fi obligatoriu anulată, cu argumentul că încheierea contractului este imposibilă, fără ca firmele în cauză să mai fie întrebate dacă acceptă să împartă contractul.

    “Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia anulării procedurii de achiziţie publică, fiind imposibilă încheierea contractului”, prevede noul proiect.

    Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Bogdan-Paul Dobrin, iniţiatorul celor două proiecte, a arătat că s-a renunţat la varianta împărţirii contractului după ce s-a constatat, în urma discuţiilor cu ministerele implicate, că operaţiunea nu este posibilă în România din punct de vedere juridic.

    “Exista intenţia de a introduce posibilitatea împărţirii contractului, dar concluzia rezultată în urma discuţiilor a fost că, juridic, nu este posibil în România”, a spus Dobrin, precizând că alte state au această posibilitate prevăzută în legislaţie.

    Proiectul în cauză stabileşte doar normele de aplicare a legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare.

    Acesta mai prevede că, dacă în cadrul propunerii tehnice sunt constatate anumite omisiuni sau neconcordanţe, acestea pot fi încadrate ca abateri tehnice minore, considerându-se că oferta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, dar numai atunci când estimarea valorică a respectivelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 1% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare, şi nici nu influenţează clasamentul ofertanţilor.

    Pe parcursul derulării unui contract, retragerea unui contractant din cadrul unei asocieri cu preluarea obligaţiilor acestuia de către ceilalţi membri ai asocierii şi/sau eventualii subcontractanţi va fi permisă numai cu acceptul autorităţii contractante şi cu condiţia ca operaţiunea să nu conducă la modificarea substanţială a contractului, respectiv anularea sau diminuarea angajamentelor asumate de asociere prin oferta depusă.

    Invocarea acestei operaţiuni va fi posibilă, conform proiectului, “numai în situaţii de excepţie ce o impun”, pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului, şi nu trebuie să fie efectuată în scopul de a eluda aplicarea legii.

  • CFR scoate la licitaţie pentru închiriere peste 1.000 de spaţii comerciale şi terenuri

     Licitaţiile sunt programate pentru 22 iulie 2014, la sediile celor 8 regionale de cale ferată, şi vizează vânzarea 1.072 de spaţii cu o suprafaţă totală de 42.060 mp şi terenuri totalizând 347.358 mp, către agenţi economici care doresc să-şi extindă activităţile comerciale, administrative sau de prestări servicii la nivel local, regional sau naţional.

    “Spaţiile comerciale sunt situate în gări, sau în proximitatea acestora, şi pot fi închiriate şi de micii întreprinzători care analizează intrarea şi dezvoltarea unei activităţi comerciale pe piaţa locală (…). Dezvoltatorii şi reprezentanţii marilor branduri care doresc să intre şi pe piaţa de retailer locală sunt aşteptaţi să participe la cele 8 licitaţii, marţi 22 iulie, începând cu ora 9:00 (…)”, se arată într-un comunicat al CFR.

    Reprezentanţii CFR menţionează că gările “modernizate la standarde europene” asigură agenţilor economici condiţiile optime pentru a-şi adapta ofertele de produse şi serivicii la cerinţele celor aproximativ 60 de milioane de călători, care tranzitează anual staţiile de cale ferată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EBay s-a aliat cu casa Sotheby’s pentru organizarea unor licitaţii de artă pe internet

     Cele două companii vor organiza aceste şedinţe de licitaţii la sediul din New York al casei Sotheby’s. Acestea vor fi difuzate pe un portal specializat, pe care eBay îl va încorpora pe site-ul său în viitorul apropiat. Pe noul portal utilizatorii vor putea să liciteze în timp real de oriunde din lume, precizează un comunicat comun emis de eBay şi Sotheby’s.

    Pe termen lung, parteneriatul va putea fi extins şi pentru alte licitaţii pe care casa Sotheby’s le organizează pe plan mondial.

    Cele două companii văd un potenţial deosebit în licitaţiile care pun în vânzare bijuterii, ceasuri, tipărituri, vinuri, fotografii şi obiecte de design din secolul al XX-lea.

    Bruno Vinciguerra, director de exploatare la casa Sotheby’s, evocă în acelaşi comunicat “o mare oportunitate, prin intermediul acestui parteneriat, pentru a face ca arta să devină cu adevărat mai accesibilă pentru un număr mai mare de colecţionari”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EBay s-a aliat cu casa Sotheby’s pentru organizarea unor licitaţii de artă pe internet

    Cele două companii vor organiza aceste şedinţe de licitaţii la sediul din New York al casei Sotheby’s. Acestea vor fi difuzate pe un portal specializat, pe care eBay îl va încorpora pe site-ul său în viitorul apropiat. Pe noul portal utilizatorii vor putea să liciteze în timp real de oriunde din lume, precizează un comunicat comun emis de eBay şi Sotheby’s.

    Pe termen lung, parteneriatul va putea fi extins şi pentru alte licitaţii pe care casa Sotheby’s le organizează pe plan mondial.

    Cele două companii văd un potenţial deosebit în licitaţiile care pun în vânzare bijuterii, ceasuri, tipărituri, vinuri, fotografii şi obiecte de design din secolul al XX-lea.

    Bruno Vinciguerra, director de exploatare la casa Sotheby’s, evocă în acelaşi comunicat “o mare oportunitate, prin intermediul acestui parteneriat, pentru a face ca arta să devină cu adevărat mai accesibilă pentru un număr mai mare de colecţionari”.

    eBay are 145 milioane de cumpărători activi în 190 de ţări, dintre care 36 milioane au cumpărat obiecte de colecţie în 2013 cu o sumă totală de aproape 8 miliarde de dolari.

    Casa Sotheby’s a anunţat că aproximativ 17% din totalul loturilor pe care le-a vândut în 2013 au fost comercializate online. Recordul de preţ pentru cel mai scump obiect vândut online de această casă de licitaţii este deţinut de o ediţie specială a cărţii “Les Oiseaux d’Amérique” de Jean-Jacques Audubon, care a fost adjudecată în aprilie contra sumei de 3,5 milioane de dolari.

    Potrivit celui mai recent raport al The European Fine Art Fair (TEFAF), piaţa mondială de artă este estimată în prezent la 65 miliarde de dolari pe an, însă ponderea vânzărilor online este inferioară mediei înregistrate în domeniul tranzacţiilor cu obiecte de lux. Vânzările de artă online ar putea atinge 13 miliarde de dolari până în anul 2020.

  • CONTROALE inopinate la 13 firme care au participat la licitaţii ale Transgaz

     “Inspecţiile inopinate au avut loc în cadrul investigaţiei, declanşate de Consiliul Concurenţei, privind o posibilă înţelegere între întreprinderi de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Ttransgaz Mediaş în anul 2011”, potrivit unui comunicat al Consiliului.

    Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag Braşov, Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti (TMUCB), Rominsta, Moldocor, CIS GAZ, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecrpod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest.

    Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile câştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI plăteşte 6,9 milioane de euro pentru un sistem IT care va identifica neregulile la licitaţii

     În cadrul consorţiului, Siveco România are calitatea de ofertant, UTI Grup – ofertant asociat, SAP România – terţ susţinător şi Computer Sharing SRL – subcontractant.

    La licitaţie au mai depus oferte Teamnet International, Romsys şi consorţiul format din S&T România, Ness România (terţ susţinător) şi Information Business Consulting SRL (subcontractant).

    Prin anunţul de paticipare, contractul a fost estimat 30,43 milioane de lei, TVA inclusă.

    Durata contractului a fost stabilită pentru 12 luni de la data atribuirii.

    Denumit Prevent, proiectul va fi finanţat din fonduri europene nerambursabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lasă companiile de stat care nu fac licitaţii să atribuie contracte şi fără norme interne

    Prevederea a fost abrogată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima şedinţă.

    În luna iulie a anului trecut, după ce iniţial era stabilit ca toate regiile autonome şi companiile naţionale să fie obligate să desfăşoare proceduri de achiziţie publică, legislaţia în domeniu a fost modificată, stabilindu-se că doar unele regii şi companii de stat sunt obligate să deruleze licitaţii, şi anume cele care se încadrează în articolele 8 şi 9 ale OU 34/2006 privind achiziţiile publice, iar celelalte societăţi, exceptate de această obligaţie a organizării licitaţiilor, trebuie totuşi să elaboreze “norme procedurale interne” în ceea ce priveşte atribuirea contractelor a căror valoare depăşeşte pragul achiziţiilor directe.

    Articolul 8 al OU 34/2006 stabileăte că este autoritate contractantă oricare organism al statului care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local, precum şi oricare organism care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public ori se află în subordinea sau este supusa controlului unei autorităţi contractante sau unui alt organism de drept public, precum şi dacă în componenţa consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public.

    Articolul 9 stabileşte pentru ce anume contracte sunt aplicate procedurile de achiziţii publice.

    Exact în urmă cu un an a fost introdusă o completare care stabilea că “regiile autonome sau companiile naţionale/societăţile comerciale care nu se încadrează în prevederile articolelor 8 sau 9, dar al căror capital integral ori majoritar este deţinut de un organism al statului, pentru atribuirea contractelor de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări a căror valoare estimată depăşeşte pragul prevăzut la articolul 19 (cel al achiziţiilor directe – n.r.) trebuie să elaboreze norme procedurale interne care să asigure respectarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, transparenţei, proporţionalităţii şi recunoaşterii reciproce. Normele procedurale interne vor fi aprobate de către autoritatea tutelară”.

    Guvernul a decis însă ca acest întreg paragraf să fie abrogat.

    Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Paul Dobrin, a explicat abrogarea acestei reguli prin faptul că societăţile de stat beneficiare nu sunt autorităţi contractante şi activează pe o piaţă concurenţială.

    “Aceste companii nu sunt autorităţi contractante, ele activează pe o piaţă concurenţială şi nu au obligaţia de a aplica prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice. Prin urmare, orice prevedere care se referă la acestea nu constituie obiectul de reglementare nici a directivelor europene, nici a legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice”, a spus şeful ANRMAP.

    El a susţinut că acest fapt “nu împiedică” conducerea companiilor respective, pentru realizarea unui management performant, să stabilească “propriile reguli” transparente şi concurenţiale pentru efectuarea achiziţiilor destinate desfăşurării activităţii.

    În urmă cu un an, când unele companii de stat au fost exceptate de la obligaţia licitaţiilor, fosta conducere a ANRMAP a transmis agenţiei MEDIAFAX că societăţile din portofoliul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, Plafar şi Romaero se vor regăsi printre societăţile exceptate de la obligaţia organizării de licitaţii publice, deoarece activează “pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general”.

    La acel moment, PDL a susţinut că va sesiza Comisia Europeană pentru această exceptare.

    Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.

    Analiştii consultaţi acum trei ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt “cu dedicaţie”.

  • Guvernul introduce alt tip de garanţie la firme care contestă licitaţii, de “bună conduită”

    Valoarea garanţiei va fi plafonată în funcţie de tipul contractului, respectiv dacă este pentru lucrări, bunuri sau servicii, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Introducerea acestui nou tip de garanţie, denumită “de bună conduită”, a fost decisă în ultima şedinţă a Guvernului.

    Noua garanţie va trebui depusă doar dacă firma respectivă contestă rezultatul licitaţiei şi va fi stabilită în funcţie de specificul contractului, au arătat sursele.

    Legislaţia aplicată până în prezent stabilea că, în măsura în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) respinge pe fond contestaţia, autoritatea contractantă va reţine contestatorului o anumită sumă din garanţia de participare – care trebuia depusă indiferent dacă firma contesta sau nu rezultatul licitaţiei – în raport cu valoarea estimată a contractului, respectiv până la 420.000 lei inclusiv – 1% din această valoare, între 420.001 lei şi 4.200.000 lei inclusiv – 4.200 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte 420.001 lei, între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv – 7.980 lei + 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei, între 42.000.001 lei şi 420.000.000 lei inclusiv – 11.760 lei + 0,001% din ceea ce depăşeşte 42.000.001 lei, între 420.000.001 lei şi 4.200.000.000 lei inclusiv – 15.540 lei + 0,0001% din ceea ce depăşeşte 420.000.001 lei, peste 4.200.000.001 lei – 19.320 lei + 0,00001% din ceea ce depăşeşte 4.200.000.001 lei.

    Sursele citate au precizat însă că Guvernul a decis să elimine această schemă.

    Ministerul Fondurilor Europene a transmis un comunicat în care arată că, pentru a “proteja” autorităţile contractante de contestaţiile abuzive, Guvernul a introdus obligativitatea constituirii de garanţii de bună conduită în cazul contestării procedurilor de achiziţii publice.

    “Astfel, operatorii economici care contestă procedurile de achiziţie publică vor constitui garanţii de bună conduită pe întreaga perioada cuprinsă între data depunerii contestaţiei, cererii sau plângerii şi soluţionarea definitivă a acesteia, inclusiv în cazul în care aceasta vizează conţinutul documentaţiei de atribuire. Până în prezent se reţineau sume doar dacă era atacat rezultatul procedurii de achiziţie publică. În cazul respingerii contestaţiei depuse, garanţia de bună conduită este reţinută”, se arată în comunicat.

    “Cei care vor contesta procedurile de achiziţie publică vor fi obligaţi să constituie garanţii de bună conduită. A fost instituită această garanţie deoarece contestarea procedurilor de achiziţie publică a devenit «sport naţional» în România. Noua reglementare este corelată cu practicile europene, iar prin introducerea acesteia nu îngrădim dreptul de a contesta procedurile, ci doar responsabilizăm operatorii economici care abuzează de această cale de atac. Acum ne confruntăm cu următoarea situaţie: calendarul de implementare a proiectelor nu poate fi respectat deoarece contractele de achiziţie publică nu pot fi încheiate în timp util din cauza contestaţiilor abuzive care nu vizează fondul cauzei, ci blocare procedurii. Mai mult, sunt situaţii în care procedurile de atribuire depăşesc perioada de timp stabilită pentru execuţia contractelor. Aceste practici blochează implementarea tuturor proiectelor finanţate din bani publici, adică de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din fonduri europene”, este citat, în comunicat, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Conform noului act normativ, nivelul garanţiei de bună conduită este reglementat ca procent din valoarea estimată a procedurii contestate, în funcţie de obiectul contractului, în limita unor plafoane maxime.

    Garanţia de bună conduită trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel puţin 90 de zile, să fie irevocabilă şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în situaţia în care contestaţia, cererea sau plângerea va fi respinsă.

    În cazul în care expiră perioada de valabilitate a garanţiei de bună conduită până în momentul emiterii deciziei/hotărârii, contestatorul este obligat să o prelungească. În caz contrar, contestaţia, cererea sau plângerea va fi respinsă. Garanţia de bună conduită poate fi constituită prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituţie bancară sau de către o societate de asigurări.

    Ordonanţa mai prevede că operatorii economici care depun contestaţii sunt obligaţi “să justifice interesul legitim” de efectuare a acestui demers şi reduce timpul de soluţionare a contestaţiilor prin micşorarea perioadei în care contestatorii pot completa documentele depuse, de la cinci la trei zile.

    Premierul Victor Ponta a criticat de mai multe ori, de la preluarea mandatului, faptul că proiecte de investiţii publice sunt blocate deoarece firmele contestă rezultatul licitaţiei, la CNSC, blocând astfel derularea contractului.

    Blocarea licitaţiilor prin contestaţii a fost invocată şi de fostul Guvern, care reclama că anumite firme au devenit “un fel de piraţi ai licitaţiilor” şi sunt specializate în contestaţii, având departamente de formulare a contestaţiilor mai mari decât cele de proiectare.

  • Sumele impuse firmelor care contestă licitaţii publice şi pierd în instanţă au fost ridicate

     Modificările au fost decise în şedinţa de sâmbătă a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

    Premierul Victor Ponta a precizat că modificările sunt introduse după consultarea Comisiei Europene.

    “Acoperim şi zona de documentaţie a atribuirii, unde cei care contestau nu aveau nicio obligaţie financiară”, a precizat şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Premierul Ponta a arătat că noile plafoane îi vor obliga pe cei care contestă absolut orice licitaţie să se gândească de două ori înainte de a începe un asemenea demers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Firmele cu acelaşi preţ mic la licitaţii publice vor fi întrebate dacă vor să împartă contractul

     În acelaşi timp, o instituţie publică nu va mai fi obligată să justifice de ce a ales să atribuie contractul prin licitaţie deschisă sau restrânsă, ci se va putea limita la redactarea unei singure note justificative privind estimarea valorii contractului, alegerea procedurii de atribuire, a cerinţelor de calificare, a factorilor de evaluare, precum şi a ponderii acestora.

    Regulile vor fi introduse de Guvern, printr-o nouă modificare a normelor privind achiziţiile publice.

    “Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului”, este noua regulă pe care Guvernul se pregăteşte să o introducă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro