BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Ucraina testează rachete deasupra Mării Negre, în pofida avertismentelor Rusiei

    Ucraina a iniţiat, joi, o serie de teste cu rachete în zona Mării Negre, pe fondul nemulţumirii Rusiei, care avertizase că le va doborî, relatează BBC News online.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse.

    Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat că testele efectuate joi au fost un “succes”.

    Însă Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene.

  • Ucraina testează rachete deasupra Mării Negre, în pofida avertismentelor Rusiei

    Ucraina a iniţiat, joi, o serie de teste cu rachete în zona Mării Negre, pe fondul nemulţumirii Rusiei, care avertizase că le va doborî, relatează BBC News online.

    Iniţial, exerciţiile erau programate să aibă loc foarte aproape de fosta regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, dar zona manevrelor a fost mutată pentru a nu atrage reacţii din partea armatei ruse.

    Un oficial ucrainean a argumentat că exerciţiile balistice sunt conforme cu legislaţia internaţională, iar Kievul a emis o notificare privind evitarea zborurilor avioanelor de pasageri.

    Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat că testele efectuate joi au fost un “succes”.

    Însă Ministerul rus al Apărării a atras atenţia că manevrele balistice au fost efectuate prea aproape de frontierele Rusiei, prin încălcarea legislaţiei internaţionale.

    Forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice ucrainene.

  • România a urcat pe cinci poziţii în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

    România a urcat 5 poziţii, până pe locul 50, în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, informează PwC.

    În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

    La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est, cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore.

    În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi una a Uniunii Europene de doar 11,8 plăţi anual.

    „Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, spune Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

    Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 55.

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The Guardian: Dunărea, poluată din ce în ce mai mult cu plastic, pesticide şi deşeuri farmaceutice

    Fluviul Dunărea este din ce în ce mai poluat cu particule de plastic, pesticide şi deşeuri farmaceutice, afirmă specialişti citaţi de cotidianul britanic The Guardian, contestând sistemul de reciclare şi legislaţia Uniunii Europene în domeniul mediului.

    “În presă apar imagini triste, deoarece mostrele prelevate din Dunăre, din peşti şi din păsări constată prezenţa unor doze mari de plastic”, declară Gabor Farkass, directorul Asociaţiei ungare pentru Materiale Plastice, denunţând atitudinea nepăsătoare a autorităţilor faţă de reciclare.

    “După ce a supravieţuit zeci de ani poluării industriale masive în perioada comunistă, statutul ecologic al Dunării s-a îmbunătăţit semnificativ. Dar se conturează ameninţări din partea unor noi surse de poluare pentru fluviul aflat pe primul loc în lume din punctul de vedere al numărului mare de ţări străbătute”, notează cotidianul The Guardian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volkswagen susţine că vehiculele vândute în UE respectă normele, softul nefiind ilega

    Volkswagen susţine că vehiculele vândute în spaţiul Uniunii Europene respectă normele de poluare, argumentând că softul montat nu reprezintă o încălcare a legislaţiei comunitare, în ceea ce pare a fi o schimbare de strategie a grupului auto german, informează Süddeutsche Zeitung.

    Compania susţine că motoarele diesel ale maşinilor vândute în Europa respectă standardele de poluare. “Conform legislaţiei comunitare, softul implementat la motoarele diesel vândute în Uniunea Europeană nu este un dispozitiv neautorizat”, afirmă oficiali din cadrul Volkswagen citaţi de Süddeutsche Zeitung, Norddeutscher Rundfunk şi Westdeutscher Rundfunk.

    Grupul auto german a trebuit să achite daune de aproape 15 miliarde de dolari (13,5 miliarde euro) în Statele Unite ale Americii pentru instalarea la motoare diesel a unui soft pentru manipularea emisiilor poluante.

    În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german ar fi instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi.

    Dispozitivul este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susţine Agenţia americană pentru Protecţia Mediului. Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon.

  • Gemma Webb, BAT: “Vom colabora cu Guvernul României pentru a evita posibile penalităţi din partea Uniunii Europene”

    Gemma Webb, General Manager, BAT România, a declarat astăzi că România poate evita posibilele penalităţi venite din partea Uniunii Europene provocate de întârzierea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene a Tutunului, dacă va fi stabilit un calendar de implementare clar şi transparent, care să ofere continuitate şi stabilitate pieţei legale de tutun.

    În urma unor informaţii conform cărora Curtea Europeană de Justiţie a deschis procedura de infringement împotriva României, Gemma Webb, General Manager, British American Tobacco România, a declarat:

    “BAT România şi-a exprimat în mod constant disponibilitatea de a colabora atât cu Parlamentul, cât şi cu Guvernul României, pentru a asigura o transpunere cât mai rapidă a legislaţiei europene în domeniul tutunului, astfel încât să fie evitate posibile sancţiuni, iar produsele de contrabandă să nu beneficieze de un cadru propice extinderii.

    BAT România subliniază că îşi va putea adapta procesele de producţie în termen de 3 luni de la adoptarea noii legislaţii, ceea ce va putea asigura constanţa încasărilor la bugetul de stat, precum şi o continuitate legislativă care nu va permite traficului ilicit să preia cererea existentă. Conform unor studii de piaţă, în unele zone din România, una din două ţigări consumate provine de pe piaţa neagră.”

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Promisiunile biotehnologiei

    Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.

    Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.

    Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.

    La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.

    Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.

    Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.