BusinessMagazin

Tag: legalitate

  • Veste bună pentru toţi angajaţii: Câte zile libere vom avea de Crăciun şi Revelion

    25 decembrie pică în 2017 într-o zi de luni. Astfel, românii vor avea o mini-vacanţă de Crăciun de 4 zile, ţinând cont de faptul că prima şi a doua zi de Crăciun sunt considerate zile libere legale.

    Anul trecut, însă Crăciunul a picat într-o zi de duminică, românii având doar trei zile libere: sâmbătă, duminică şi luni (a doua zi de Crăciun).

    Acelaşi lucru se întâmplă şi de Anul Nou, când tot patru zile libere vom avea: cele două din weekend şi 1 şi 2 ianuarie, libere de la stat, scrie realitatea.net. Pe lângă zilele de Crăciun şi de Revelion 2017, românii mai o o minivacaţa în 2017: de Sfântul Andrei (joi) şi 1 Decembrie (vineri).

    Cele 12 zile libere în 2018 sunt:


    1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
    24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
    8 aprilie 2018 (duminică), 9 aprilie (luni) — Paştele
    1 mai — Ziua Muncii
    27 mai (duminică), 28 mai (luni) — Rusalii
    15 august — Adormirea Maicii Domnului
    30 noiembrie — Sfântul Andrei
    1 decembrie — Ziua Naţională a României
    25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul

  • Se schimbă viteza maximă cu care şoferii pot merge în localitate

    Măsura ar facilita traversarea localităţilor situate de-a lungul drumurilor naţionale şi europene şi vizează creşterea vitezei medii de deplasare pe drumurile din România şi reducerea duratei călătoriilor rutiere.
     
    Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare prin decret prezidenţial şi de publicare în Monitorul Oficial.
     
    Potrivit acestui proiect de act normativ, viteza maximă de circulaţie a autovehiculelor în localitate ar putea creşte. Excepţie de la acestă măsură vor face oraşele şi municipiile, acolo unde limitele de viteză se pot stabili numai cu avizul poliţiei rutiere. Concret, viteza cu care s-ar putea circula pe drumurile naţionale şi europene din localităţi ar creşte de la 50 la 60 de km/h şi ar permite traversarea mai rapidă a acestor localităţi. Astfel, autovehiculele, indiferent de categoria lor, ar putea circula în localitate cu maximum 60 de km/h, dar doar dacă pe sectorul de drum pe care circulă nu a fost stabilită o altă limită de viteză.
     
    Scopul reglementării este acela de a fluidiza traficul şi de a scurta perioadele petrecute de către şoferi la volan, scrie AvocatNet.ro. Măsura ar urma să vină în sprijinul transportatorilor şi investitorilor din România, care vor beneficia de un timp redus de transport al mărfurilor.

  • Preşedintele instanţei supreme cere Parlamentului retrimiterea proiectului legilor justiţiei la MJ

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, transmite, prin intermediul unui comunicat de presă că, parcursul propunerilor de modificare a legilor justiţiei demonstrează că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se schimbă viteza maximă cu care şoferii pot merge în localitate

    Măsura ar facilita traversarea localităţilor situate de-a lungul drumurilor naţionale şi europene şi vizează creşterea vitezei medii de deplasare pe drumurile din România şi reducerea duratei călătoriilor rutiere.
     
    Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare prin decret prezidenţial şi de publicare în Monitorul Oficial.
     
    Potrivit acestui proiect de act normativ, viteza maximă de circulaţie a autovehiculelor în localitate ar putea creşte. Excepţie de la acestă măsură vor face oraşele şi municipiile, acolo unde limitele de viteză se pot stabili numai cu avizul poliţiei rutiere. Concret, viteza cu care s-ar putea circula pe drumurile naţionale şi europene din localităţi ar creşte de la 50 la 60 de km/h şi ar permite traversarea mai rapidă a acestor localităţi. Astfel, autovehiculele, indiferent de categoria lor, ar putea circula în localitate cu maximum 60 de km/h, dar doar dacă pe sectorul de drum pe care circulă nu a fost stabilită o altă limită de viteză.
     
    Scopul reglementării este acela de a fluidiza traficul şi de a scurta perioadele petrecute de către şoferi la volan, scrie AvocatNet.ro. Măsura ar urma să vină în sprijinul transportatorilor şi investitorilor din România, care vor beneficia de un timp redus de transport al mărfurilor.

  • Se schimbă viteza maximă cu care şoferii pot merge în localitate

    Măsura ar facilita traversarea localităţilor situate de-a lungul drumurilor naţionale şi europene şi vizează creşterea vitezei medii de deplasare pe drumurile din România şi reducerea duratei călătoriilor rutiere.
     
    Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare prin decret prezidenţial şi de publicare în Monitorul Oficial.
     
    Potrivit acestui proiect de act normativ, viteza maximă de circulaţie a autovehiculelor în localitate ar putea creşte. Excepţie de la acestă măsură vor face oraşele şi municipiile, acolo unde limitele de viteză se pot stabili numai cu avizul poliţiei rutiere. Concret, viteza cu care s-ar putea circula pe drumurile naţionale şi europene din localităţi ar creşte de la 50 la 60 de km/h şi ar permite traversarea mai rapidă a acestor localităţi. Astfel, autovehiculele, indiferent de categoria lor, ar putea circula în localitate cu maximum 60 de km/h, dar doar dacă pe sectorul de drum pe care circulă nu a fost stabilită o altă limită de viteză.
     
    Scopul reglementării este acela de a fluidiza traficul şi de a scurta perioadele petrecute de către şoferi la volan, scrie AvocatNet.ro. Măsura ar urma să vină în sprijinul transportatorilor şi investitorilor din România, care vor beneficia de un timp redus de transport al mărfurilor.

  • Prioritatea Guvernului spaniol este să restabilească ordinea legală în Catalonia

    ”Organizarea de urgenţă a alegerilor regionale în Catalonia reprezintă o decizie înţeleaptă. Nu există altă alternativă. Obiectivul nostru este de a restabili legalitatea şi normalitatea în Catalonia şi vrem să evităm problemele economice cu care s-ar putea confrunta regiunea”, a declarat Rajoy, citat de El Mundo.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un ultim AVERTISMENT din partea Madridului: Puigdemont are termen până joi să renunţe la proclamarea independenţei Cataloniei

    “Considerăm că Puigdemont are oportunitatea de a rectifica situaţia, trebuie să răspundă cu «da» sau «nu» la declaraţia (de independenţă)”, a declarat vicepremierul.

    “Puigdemont a decis să nu răspundă. Cred că nu era dificil să spună «da» sau «nu»”, a declarat Santamaría.

    “Nimeni nu respinge dialogul, însă dialogul trebuie purtat în cadrul legal”, a mai afirmat oficialul spaniol, adăugând că “dialogul nu se cere, se practică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administraţia Vladimir Putin exclude posibilitatea compensării Ucrainei pentru regiunea Crimeea

    “Nu este corect să se vorbească despre anexarea Crimeei din punct de vedere factual ori legal, astfel că este exclusă posibilitatea acordării de compensaţii”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la o iniţiativă a preşedintelui Cehiei, Milos Zeman, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legi pentru ei. Comisia Juridică: Banii obţinuţi ilegal de partide ar urma să nu se mai confişte

    “S-a adoptat raportul suplimentar pentru modificarea Legii 334/2006 privind finanţarea partidelor politice. Amendamentele propuse de majoritatea parlamentară au fost aprobate, din păcate amendamentele noastre, ale PNL, au fost toate respinse, inclusiv cel care se referea la menţinerea textului de lege privind confiscarea într-o formă modificată, în sensul în care să se procedeze la confiscarea sumelor care sunt plătite nelegal peste sumele pe care legea le prevede, existând posibilitatea încasării lor în mod legal”, a explicat Andronache. Întrebat ce se va întâmpla cu banii obţinuţi ilegal de partide, deputatul PNL a spus:

    “În situaţia în care sunt astfel de sume plătite către partide politice peste cuantumul legal prevăzut de Legea 334, aceşti bani nu mai sunt supuşi confiscării, iar partidul politic în cauză sau persoana care a făcut donaţii peste limita legală este supusă unei sancţiuni contravenţionale”.

    Banii nu mai vor mai putea fi confiscaţi, dar vor fi date amenzi, care uneori pot fi mai mici decât prejudiciul. “Există un cuantum prevăzut de lege. (…) Există posibilitatea ca amenda să meargă şi până la 100 de mii de lei. În situaţia în care sumele plătite nelegal depăşesc acest cuantum, în mod evident amenda este mai mică decât cuantumul acelei sume”, a mai spus Andronache, precizând că PNL s-a opus unui astfel de amendament şi a insistat pentru menţinerea textului în vigoare. Textul de lege care a fost abrogat de deputaţii jurişti prevedea: “contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/ sau contravaloarea în bani a bunurilor şi a serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente”. Proiectul de lege ar urma să intre pe ordinea de zi a plenului de marţi, scrie realitatea.net

  • Managerul responsabil de departamentul juridic al uneia dintre cele mai mari companii farma

    „În cursul carierei mele profesionale am urmărit întotdeauna protejarea intereselor acţionarilor şi conformitatea activităţilor economice desfăşurate de câteva corporaţii multinaţionale din domenii extrem de reglementate: tutun, energie şi pharma”, îşi descrie Alexandrescu principalele repere din carieră. Ea s-a format ca avocat în cadrul Muşat şi Asociaţii, iar în 2005 a devenit avocat intern la cadrul Philip Morris. „Ca parte a planului meu de dezvoltare, am lucrat la sediul central al Philip Morris International, fiind implicată în proiecte globale ce vizau ţări din Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.” În 2007, a acceptat o nouă provocare într-o industrie diferită – managementul departamentului juridic al MOL România Petroleum Products; în cadrul aceleiaşi companii a fost şi manager de resurse umane timp de opt luni, în 2010. Aceasta a fost de altfel una dintre cele mai mari provocări din cariera sa: „Am ieşit din zona de confort profesional (zona legală) şi am preluat coordonarea departementului de HR al MOL România Petroleum Products”. Următoarea schimbare a venit în 2011, anul în care a început să coordoneze activitatea departamentului legal al GSK România. „Din această poziţie am acoperit în ultimii ani toate activităţile GSK în România: GlaxoSmithKline (compania care vinde medicamente cu prescripţie medicală), GlaxoSmithKline Consumer Healthcare (compania care vinde medicamente fără prescripţie medicală şi produse de igienă orală), Europharm (fabrica de la Braşov) şi Europharm Holding (compania de distribuţie).” În acest context, în 2015 a gestionat şi semnarea acordului dintre GSK şi Interbrands prin care GSK a vândut compania de distribuţie, Europharm Holding SA.

     

    CRISTINA ALEXANDRESCU

    39 DE  ANI

    LEGAL DIRECTOR CENTRAL EUROPE & ROMANIA, GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL

    VÂNZĂRI (2016)*: 528 MIL. LEI   /   NUMĂR DE ANGAJAŢI: 168

    *POTRIVIT INFORMAŢIILOR COMPANIEI DE CERCETARE DE PIAŢĂ CEGEDIM

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.