BusinessMagazin

Tag: lapte

  • CAZARE DE SĂRBĂTORI: Care sunt ofertele hotelierilor pentru Crăciun şi Revelion

     Crăciun la Castelul Dracula din Munţii Bârgăului – 810 lei un sejur de patru zile

    Turiştii care aleg să petreacă sărbătorile în Bistriţa-Năsăud au posibilitatea să închirieze cabane în zona Colibiţa, cu sume cuprinse între 800 şi 1.500 de euro, dar şi să se cazeze la un hotel de patru stele, cu 400 de euro pentru cinci nopţi, all inclusive, sau la Castelul Dracula.

    La Castelul Dracula din Munţii Bârgăului, turiştii îşi pot petrece Crăciunul la preţul de 810 lei pentru un sejur de trei nopţi.

    Gazdele pregătesc tăierea porcului cu tradiţionala “bobotaie”, pomana porcului, dar şi cârnaţi, caltaboşi şi şorici din care turiştii se vor putea înfrupta în seara de Ajun. Tot atunci, Moş Crăciun va împărţi daruri, iar colindătorii de pe Valea Bârgăului vor prezenta obiceiuri din zonă. În ziua de Crăciun, turiştii pot lua parte la slujba specială a Naşterii Domnului de la Mănăstirea Piatra Fântânele.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Băsescu: Din cauza accizei, preţul combustibilului creşte cu 8%. Îl vom găsi şi în laptele copiilor

     “Îmi dau seama cât rău face această creştere a accizei la combustibil. Gândiţi-vă, preţul combustibilului creşte cu opt la sută. Îl vom găsi şi în laptele pe care îl beau copiii dimineaţa sau în mâncare, în transport, în preţul la legume şi fruncte, la orice, în preţurile din agricultură, în general”, a spus Băsescu, la RRA.

    Întrebat de moderator de ce, atunci când a vorbit despre produse şi creşterea accizei, s-a gândit imediat la laptele pe care îl beau copiii, Traian Băsescu a răspuns râzând: “Pentru că am un copil foarte mic în familie”.

    “Dar care cred că nu cumpără…”, a spus moderatorul.

    “Nu. Deocamdată se alimentează direct de la mamă….”, a replicat Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Importul de lapte a crescut cu 56,7% în primele 7 luni, cantitatea colectată local s-a redus cu 4,1%

    În perioada analizată, s-au înregistrat creşteri ale producţiei la smântâna de consum, cu 13,1%, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 10,4%, la brânzeturi inclusiv brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,6% din producţia totală de brânzeturi) cu 5,4%, la unt cu 4,5% şi la laptele de consum cu 1,8%.

    În luna iulie, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare, de 86.394 tone, a crescut atât faţă de iunie, cu 0,7%, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 4,4%.

    Comparativ cu iulie 2012, producţia principalelor produse lactate a crescut cu 27,9% la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă, cu 19,6% la lapte de consum, cu 17,1% la unt, cu 15% la smântâna de consum şi cu 2,9% la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele).

    Aceste creşteri ale producţiei s-au datorat şi majorării cu aproape 150% a cantităţii de lapte brut importat, de la 2.418 tone în luna iulie a anului trecut la 6.042 tone în iulie 2013, potrivit INS.

  • În cât timp ajung 200 de tone de lapte de la fermieri la fabricile Danone

    Grupul francez Danone a avut venituri totale de 5,72 miliarde euro în trimestrul al doilea, în urcare cu 6,7%, depăşind estimările analiştilor datorită vânzărilor solide de produse pentru bebeluşi şi lactate.

    Grupul Danone este prezent şi în România, unde a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 506 milioane lei, similară nivelului din 2011. Danone România produce zilnic peste 1,5 milioane de produse lactate proaspete în fabrica sa din Bucureşti, atât pentru piaţa românească, cât şi pentru export. Compania colectează, în medie, zilnic, peste 200 de tone de lapte proaspăt de la fermele din România.

    Consiliul Concurenţei a declanşat luna trecută o investigaţie în in­dustria de proce­sa­re a laptelui privind o posibilă înţelegere pe piaţa colectării de lapte, procesării şi comercializării. Instituţia care veghează la respectarea regu­lilor de funcţionare a pieţei libere a organizat o operaţiune în urma căreia au fost ridicate documente de la sediile a 14 procesatori, dar şi de la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). Procesatorii care au fost inspectaţi de Concurenţă sunt Albalact, Covalact, Danone, Frieslandcam­pina, Almera International, Dorna Lactate, Hochland, Lactate Natura, Napolact, Lactag, Lacto-Solomonescu, Teletext, Uni­carm şi Unilact Transilvania. 

     

  • Fostul şef al Friesland ia o felie de 20 mil. € din piaţa laptelui

    Producătorul de lactate Sole-Mizo România, parte a grupului ungar cu acelaşi nume condus de Gerbrant de Boer, fostul şef al olandezilor de la Friesland în România, a ajuns în patru ani de la intrarea pe piaţă la vânzări de 20 mil. euro.
     
    Cu acest rezultat, ungurii – care au doar import şi distri­buţie în România- au devenit un jucător de talie medie în in­dustrie, cu rezultate apropiate de Covalact – companie care pro­duce însă pe piaţa locală. Anul trecut, Sole-Mizo România a raportat o cifră de afaceri de 90 mil. lei (20 mil. euro), în creş­tere ctu 75% faţă de anul anterior şi a intrat pe pro­fit cu un rezultat net de 1,4 mil. lei. Compania are doar 41 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Spre com­paraţie, în 2009, primul an de prezenţă în România, compania a avut afaceri de 16 mil. lei (3,7 mil. euro).
     
    Pe o piaţă care s-a confruntat în perioada crizei cu scă­de­rea vânzărilor, grupul ungar a câştigat cotă de piaţă în fiecare an şi pe baza contractelor cu reţelele mari de magazine în care brandul Sole a reuşit să intre.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Energie, Agricultură şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • INVESTIGAŢII pe piaţa laptelui: Care sunt cei 14 producători la care s-au făcut controale inopinate

     “S-au efectuat inspecţii inopinate la APRIL şi 14 membri ai asociaţiei, ridicându-se documente şi informaţii relevante în desfăşurarea investigaţiei”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Membrii APRIL care au fost inspectaţi sunt Albalact, Covalact, Danone PDPA, Frieslandcampina, Almera Internaţional, Dorna Lactate, Hochland România, Lactate Natura, Napolact, Lactag, Lacto-Solomonescu, Teletext, Unicarm şi Unilact Transilvania.

    “A debutat ieri (investigaţia – n.r.), este în desfăşurare. (…) Colaborăm, suntem transparenţi”, a declarat agenţiei MEDIAFAX directorul general al APRIL, Dorin Cojocaru.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile de produse lactate sunt investigate de Consiliul Concurenţei

    Investigaţia are ca obiect posibile înţelegeri pe piaţa colectării, procesării şi comercializării laptelui şi produselor lactate.

    Cu această ocazie s-au efectuat inspecţii inopinate la APRIL şi 14 membri ai asociaţiei, ridicându-se documente şi informaţii relevante în desfăşurarea investigaţiei, arată un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    Membrii APRIL care au fost inspectaţi sunt: Albalact SA, Covalact SA, Danone PDPA SRL, Frieslandcampina SA, Almera Internaţional SRL, Dorna Lactate SA, Hochland România SRL, Lactate Natura SA, Napolact SA, Lactag SA, Lacto-Solomonescu SRL, Teletext SRL, Unicarm SRL, Unilact Transilvania SRL.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, actorii implicaţi riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

  • Ce se poate face cu un plasament de 1 mil. euro în agricultură: Noii investitori pot prelua ferme vegetale de până la 700 ha sau pot ridica ferme de 250 de vaci cu lapte

    Ce business de la zero poate porni un investitor “de portofoliu” cu un plasament de 1 milion de euro? “Un investitor care vrea să bage 1 milion de euro în agricultură trebuie să aibe în primul rând în vedere că aici este foarte riscant şi drumul de la aceşti bani la faliment este foarte scurt. În agricultură este aproape ca la loterie dacă nu ai irigaţii. Prinzi un an prost şi poţi rămâne şi cu o gaură de 200-250.000 de euro”, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil. Antreprenorul spune că 1 milion de euro reprezintă un buget suficient pentru achiziţia unei ferme ce are în arendă o suprafaţă cuprinsă între 500 şi 700 de hectare de teren arabil dar şi pentru achiziţia mai multor utilaje. “Un investitor poate achiziţiona o fermă foarte frumoasă şi cu 300.000 de euro poate achiziţiona utilaje. Este foarte greu să achiziţionezi 1.000 de hectare de tern care să fie la un loc pentru că terenul este foarte fragmentat”.

    Pentru o fermă de 700 de hectare este necesară achiziţia a patru tractoare de capacitate medie, a unei combine dar şi a unui set de utilaje auxiliare precum pluguri, semănători sau grape disc. Cu o astfel de achiziţie finalizată, un antreprenor nou în agricultură poate face primii paşi într-un plan de afaceri în care amortizarea investiţiei iniţiale ar urma să fie făcută în zece ani. La preţurile din prezent la o producţie medie de 5-6 tone de cereale/hectar, un antreprenor poate obţine încasări totale de aproximativ 1 milion de euro dintr-o exploataţie de 700 de hectare. “Profiturile obţinute variază între 1.000 şi 2.000 lei/hectar în funcţie de nivelul costurilor”, spune Lămureanu.  Marje de 15-20% din afacerile cu cereale  La acest nivel de profitabilitate, un astfel de business ar funcţiona cu o marfă de profit de aproximativ 15%-20%. Nivelul este aproape dublu faţă de cel al unui retailer de încălţăminte sau al unui producător de materiale de construcţii. În agricultură profiturile se pot face încă din primul an în timp ce în alte sectoare precum cel hotelier sau al restaurantelor este nevoie de câţiva ani până la apariţie primelui plus din contul de profit net.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Constantin: E posibil că din 2015 să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene

     “La cota de lapte nu a fost posibilă o prelungire, astfel că din 2015 cotele de lapte în toate statele membre vor fi eliminate”, a afirmat Constantin.

    Ministrul a spus că industria din România trebuie să se pregătească să facă faţă competiţiei din ce în ce mai grele din 2015.

    “Atunci este posibil să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene. Distanţa astăzi nu mai reprezintă un impediment atât de mare în competiţie, chiar dacă vorbim de lapte din Danemarca sau din alte ţări îndepărtate. Acesta poate ajunge la costuri relativ mici pe toate pieţele din UE”, a adăugat Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Constantin: E posibil că din 2015 să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene

     “La cota de lapte nu a fost posibilă o prelungire, astfel că din 2015 cotele de lapte în toate statele membre vor fi eliminate”, a afirmat Constantin.

    Ministrul a spus că industria din România trebuie să se pregătească să facă faţă competiţiei din ce în ce mai grele din 2015.

    “Atunci este posibil să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene. Distanţa astăzi nu mai reprezintă un impediment atât de mare în competiţie, chiar dacă vorbim de lapte din Danemarca sau din alte ţări îndepărtate. Acesta poate ajunge la costuri relativ mici pe toate pieţele din UE”, a adăugat Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro