BusinessMagazin

Tag: jocuri

  • Franţa ar putea să renunţe la participarea la Jocurile Olimpice, dacă securitatea nu va fi garantată

    Prima declaraţie fermă care ridică multe semne de întrebare în privinţa organizării competiţiei supreme a venit joi seara din Franţa. Laura Flessel, ministul Sporturilor, a declarat că Franţa este gata să renunţe la participarea la Jocurile Olimpice, dacă securitatea nu va fi garantată.

    Donald Trump a ameninţat că va “distruge total” Coreea de Nord în cazul unui atac lansat de regimul de la Phenian condus de Kim Jong-un asupra Statelor Unite şi aliaţilor săi, inclusiv Coreea de Sud. “Omul-rachetă se află într-o misiune sinucigaşă pentru el şi pentru regimul său”, a spus Trump în această săptămână, evidenţiind că programul nuclear al regimului nord-coreean “ameninţă întreaga lume cu o pierdere inimaginabilă de vieţi omeneşti”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să-ţi transformi pasiunea pentru jocuri video într-o carieră

    Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.

    Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.

    Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.

    GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.

    În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

    GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

    Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.

    Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.

    Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.

  • Industria de gaming din România continuă să crească, generând în 2016 o cifră de afaceri de 145,3 milioane de dolari

    În România activează peste 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 dintre acestea dezvoltă jocuri în Bucureşti în timp ce peste 16 companii îşi desfăşoară activitatea în Cluj, Timişoara, Braşov şi Iaşi. Creşterea industriei este susţinută şi de numărul mare de companii înfiinţate doar în 2016, 25% din totalul studiourilor de gaming.

    În ceea ce priveşte activitatea, 85% din studiourile din România sunt specializate pe dezvoltare de jocuri noi iar 15% din studiouri se focalizează pe servicii de specialitate pentru industrie.

    Conform cifrei de afaceri din 2016, cele mai mari companii dezvoltatoare de jocuri din România sunt Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Bandai Namco Entertainment România, King Games Studio, Mavenhut, Super Hippo, Green Horse Games şi AMC Pixel Factory. Industria s-a remarcat prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea în România a unor titluri internaţionale mari precum seria FIFA, seria NFS, seria Assasin’s Creed, seria Ghost Recon, Modern Combat 5:Blackout, dar şi prin jocuri dezvoltate de companii româneşti precum Door Kickers, Frozen Free Fall, Move or Die, Solitaire Arena sau Black The Fall.

  • Dorin Oancea: O colecţie de titluri care arată că nu ne temem de cine trebuie

    O colecţie de titluri:

    Milenialii au omorât democraţia

    Milenialii au omorât legăturile de dragoste

    Milenialii au distrus focus grupurile

    Milenialii au distrus moda alergatului

    Milenialii omoară Big Mac

    Milenialii omoară lanţurile Buffalo Wild Wings şi Applebee`s

    Vor distruge milenialii Home Depot?

    Milenialii se simt bine fără balsam de rufe

    Milenialii omoară crowdfunding-ul

    Lipsa de maniere a milenialilor omoară eleganţa

    Distrug milenialii industria auto?

    De ce îţi omoară milenialii şefii?

    Milenialii ruinează Jocurile Olimpice

    Milenialii omoară industria de şerveţele?

    Milenialii nu merg în croaziere şi nu intră în cazinouri

    De ce nu mai fac milenialii sex?

    Foarte bine, mileniali, aţi distrus strângerea mâinilor

    Milenialii spun că Visul American a murit? Ei l-au ucis

    Milenialii distrug industria petrolieră

    Milenialii au ruinat, oficial, brunch-ul

    Cum au ucis milenialii programele de loialitate ale hotelurilor

    Milenialii părăsesc bisericile

    Mienialii omoară magazinele universale

    Milenialii ucid sitcomurile

    Milenialii nu mai mănâncă cereale pentru că este prea mult de muncă

    Milenialii distrug golful

    Milenialii omoară concediile

    Vor omorî milenialii industria modei?

    Milenialii aproape au omorât dopul de plută

    Milenialii omoară ideea de a deţine o casă

    Milenialilor nu le plac motocicletele şi au ruinat vânzările de Harley

    Milenialii ar putea ucide NFL

    Milenialii omoară America: partea întâi

    Milenialii omoară programele de gimnastică

    Milenialii omoară turismul canadian

    În timpul ăsta noi ne temem de încălzirea globală.

  • Medalie de aur pentru Larisa Iordache la Jocurile Mondiale Universitare de la Taipei

    Larisa şi-a început evoluţia la sărituri, unde a fost recompensată cu 14.400. Au urmat paralelele inegale, unde a primit 14.300, a doua notă din concurs după rusoaica Spiridonova. La jumătatea concursului, eleva antrenorului Cristian Moldovan era deja pe prima poziţie, devansând-o clar pe principala sa contracandidată, Elsabeth Black (Canada), care a ratat la paralele (12.900).

    Bârna i-a consolidat gimnastei tricolore locul în clasament. Chiar dacă a căzut la al doilea ”360”, la fel ca şi în calificări, Larisa a primit 14.000. Din acel moment era clar că nu mai poate rata aurul, atât timp cât avansul ei era de 1,3 puncte faţă de locul 2. Solul a închis reprezentaţia Larisei Iordache, cu o notă de 14.050. Podiumul a fost completat de Asuka Teramoto (Japonia) 55.650 şi Elsabeth Black (Canada) 54.950.

    Miercuri, Larisa va mai concura în trei finale pe aparate, bârnă, paralele şi sol, cu pretenţii de medalii la toate trei. Tot miercuri, Andrei Muntean va fi prezent în finala de la sărituri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorii români de jocuri vor fi prezenţi pentru prima dată la Gamescom, cel mai mare târg de jocuri video din Europa

    Nouă dezvoltatori români işi vor prezenta produsele şi serviciile comunităţii internaţionale de dezvoltatori iar publicul larg va avea ocazia de a experimenta 10 jocuri dezvoltate de aceştia. Jocurile româneşti vor fi prezentate în zona de divertisment din sala 10.1 Aripa D NR 061 iar pavilionul românesc de business poate fi găsit în sala 4.1, F-013.

    “Industria locală de game development participă pentru prima oară cu un pavilion naţional la cel mai mare târg din lume dedicat jocurilor video şi asta nu este decât o încununare a eforturilor colective depuse de RGDA, Ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat şi nu în ultimul rând de studiourile participante ce au avut curajul să se aventureze în acest episod pilot alături de noi. Pe lângă beneficiile pe care le va aduce studiourilor participante, pavilionul naţional în zona B2C dar şi B2B va pune, alături de conferinţa Dev.Play, ce va avea loc în septembrie la Bucureşti, industria locală pe harta internaţională”, menţionează Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA.

    Lista completă a companiilor româneşti prezente la Gamescom:

    1. Killhouse Studios lansează la Gamescom continuarea jocului de strategie Door Kickers (zona de divertisment)
    2. Rikodu Studios prezintă pentru prima dată Second Hand: Frankie’s Revenge, un joc multiplayer cooperativ rapid, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    3. Holotech Studios prezintă FaceRig, platforma de animaţie facială în timp real (zona de divertisment)
    4. White Pond Games prezintă pentru prima dată Urban Strife, un joc tactic turn-based care va fi lansat în 2018 (zona de divertisment)
    5. Carbon Incubator, un incubator de jocuri din Europa de Est, prezintă câteva titluri, printre care: Gray Dawn – un joc de groază şi aventură pentru PC care se va lansa în Q1 2018; Marble Land – un joc tip puzzle pentru VR care se va lansa în Q4 2018; Rumble League – un joc competitiv de strategie pentru mobil, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    6. Angry Mob Games prezintă jocul multiplayer de luptă Brawlout (zona de divertisment)
    7. Critique Gaming prezintă Interrogation, un joc narativ de investigaţii (zona business)
    8. Alien Pixel prezintă Unbound, un joc de tip puzzle 2D (zona business)
    9. Amber oferă servicii premium de creaţie şi dezvoltare pentru clienţii din industria de gaming (zona business)

    Târgul internaţional Gamescom are loc la Köln în perioada 22-26 august.
     

  • Noaptea în parcul de distracţii

    Acesta fotografiază noaptea ”lumi artificiale“, aşa cum descrie el parcurile de distracţii, încercând să surprindă atmosfera acestora după lăsarea întunericului. Căutarea de imagini spectaculoase l-a purtat până în China, dar şi în Statele Unite ori Europa, fotograful dorind să arate lumii cât de mult se schimbă parcurile de distracţii atunci când au plecat şi ultimii vizitatori.

    Cea mai stranie imagine din colecţia sa, susţine Stefano Cerio, o reprezintă una cu Statuia Libertăţii căzută, dintr-o zonă a parcului Mirabilandia, din Ravenna, Italia, care ilustrează o viziune pesimistă asupra viitorului Statelor Unite ale Americii.

  • GADGET Review: Cum ar trebui jucate, de fapt, jocurile video – VIDEOREVIEW

    Mi-am pus căştile pe cap şi sunetul din cameră a fost înăbuşit; cu mâna dreaptă pe mouse, cu degetele pe taste şi cu ochii în monitor eram gata să fac o incursiune pe străzile Pragăi într-un viitor distopic (2029) în pielea lui Adam Jensen, un agent al Interpolului, desemnat să dezvăluie o conspiraţie la nivel global. Deus Ex: Mankind Divided este unul dintre jocurile video pe care le-am testat pe sistemul de gaming format dintr-un desktop GeForce GTX Battlebox Essential, monitor Acer Predator Ultra Wide de 29,5 inchi şi periferice de gaming Hyper X.

    Nvidia a creat două tipuri de sisteme numite GeForce GTX Battlebox, destinate gamerilor care nu doresc să cântărească foarte bine care ar fi cele mai potrivite componente într-un buget dat. Astfel, compania americană vrea să le uşureze sarcina utilizatorilor, uneori destul de dificilă, de a-şi alege sau construi calculatorul potrivit pentru jocuri, prin două configuraţii cu nume potrivite: Essential şi Ultimate.

    Pentru GeForce GTX Battlebox Ultimate, Nvidia a pregătit un sistem ce vine echipat cu cele mai noi componente precum placa video GTX 1080 Ti, dotat cu un proces Intel Core i7 sau AMD Ryzen 7 şi cu 16 GB RAM. Battlebox Ultimate este propunerea pentru gamerii care vor cea mai înaltă performanţă în toate jocurile video, pentru cei care doresc să experimenteze jocurile la calitate 4K sau pentru cei care vor să încerce jocurile de realitate virtuală ce necesită resurse mai mari pentru a funcţiona.

    Pe de altă parte, GeForce GTX Battlebox Essential este un desktop care nu are o configuraţie la fel de performantă ca a celui menţionat anterior şi se adresează mai degrabă celor care vor să testeze noile jocuri video, dar nu sunt dispuşi să cheltuiască prea mulţi bani pentru asta.

    După cum este de aşteptat, sistemul este gata pentru gaming: trebuie doar scos din cutie, conectate perifericele şi monitorul şi apoi băgat în priză. Battlebox Essential este un sistem medium-high dotat cu un proces Intel i5-7400 3.0 GHz, o placă de bază ASUS Prime, o placă video Nvidia GeFore GTX 1060 6 GB GDDR5, 16 GB RAM DDR4 şi spaţiu de stocare format dintr-un HDD de 1TB şi un SSD de 240 GB. Acest sistem l-am conectat la un monitor Acer Predator de 29,5 inchi.

    Cutia nu are un design foarte extravagant, dar atrăgător pentru cei care preferă carcasele de gaming. Este neagră, cu câteva accente de roşu şi unghiuri ascuţite; partea din stânga are o porţiune de plastic transparentă prin care poţi vedea componentele, iar când computerul este pus în funcţiune, anumite porţiuni sunt iluminate cu roşu. Spre surprinderea mea, unitatea este foarte uşoară, ceea ce poate fi un lucru bun, dar şi rău. Este uşoară, deci are mobilitate, dar în acelaşi timp construcţia pare ieftină, de plastic.

    Monitorul de la Acer dedicat gamingului este impresionant şi foloseşte tehnologia Nvidia, G-Sync, ce sincronizează rata de refresh a monitorului cu rata de randare a plăcii video, astfel încât imaginile să fie bune. Monitorul foarte lat are un design care aduce cu liniile din filmele Transformers şi arată impresionant oriunde l-ai aşeza. Faptul că este atât de lat şi curbat ajută la imersiune, indiferent dacă te joci sau urmăreşti un film. Este nevoie de o perioadă scurtă de ajustare, apoi experienţa de utilizare este extraordinară.

    De asemenea, este foarte util pentru persoanele care lucrează în mai multe programe în acelaşi timp. Aşadar, poţi avea liniştit un program de editare în stânga, o fereastră dintr-un browser în dreapta şi o pagină de Word în mijloc. Este spaţiu pentru toată lumea. De menţionat este faptul că în anumite jocuri, precum FIFA 17, am observat că anumite culori nu erau redate fidel (de pildă, un gazon mai galben decât ar trebui). De asemenea, toate clipurile cinematice din jocurile video testate nu se întind pe întreaga suprafaţă a ecranului, din păcate. Din fericire, asta se aplică doar în cazul filmuleţelor, nu şi în cazul jocului propriu-zis.

    Experienţa de gaming, în jocurile testate, a fost una foarte bună şi nu am avut probleme în a rula jocuri apărute recent (precum Deus Ex: Mankind Divided, FIFA 17 sau Titanfall 2) la setări grafice ridicate la o rezoluţie ultra-wide (2.560 x 1.080 pixeli). Jocurile video testate au funcţionat foarte bine într-un interval de 40-60 de cadre pe secundă. 

    Vedeta neaşteptată, în ochii mei, din acest set de gaming a fost tastatura HyperX Alloy FPS. Tastatura este mecanică şi oferă o senzaţie tactilă excelentă: este o plăcere să scrii pe tastatură, tastele sunt late şi ferme la atingere, iar sunetul produs atunci când scrii este asemănător cu cel al unei maşini de scris (bonus pentru nostalgici). Mi-a plăcut că este robustă, neaşteptat de grea, iar iluminatul tastelor este de-a dreptul impresionant. Odată ce o tastă este apăsată, un val de lumină roşie pleacă din acel loc, întinzându-se pe toată tastatura. Tastura este creată pentru jocuri video, în special pentru jocuri FPS (first person shooter) precum Counter- Strike, dar este pentru prima dată când mă gândesc să cumpăr o tastatură de gaming pentru altceva decât jocuri.

    Mouse-ul este HyperX Pulsefire FPS şi este, de asemenea, dedicat celor care preferă ”jocuri cu împuşcături“. Iniţial nu i-am acordat mare importanţă, dar după ce am revenit la mouse-ul obişnuit mi-am dat seama cât de rapid se mişcă Pulsefire. Cel utilizat de mine nu aluneca la fel de uşor pe mousepad şi nici nu era la fel de rapid pe ecran. Designul mouse-ului este convenţional şi nu te duce cu gândul la un mouse de gaming, dar este foarte confortabil la utilizare şi are o viteză de până la 3.200 DPI (sensibilitatea mouse-ului).

    Ultimul membru al configuraţiei destinată gamerilor este o pereche de căşti HyperX Cloud Revolver S dotate cu sunet surround Dolby pe 7.1 canale, ceea ce se traduce într-un sunet mai plin, mai bogat, astfel încât să ai impresia că eşti în mijlocul acţiunii. Sunetul redat este foarte bun, basul plăcut şi vocile clare, iar căştile, deşi cam voluminoase, sunt confortabile de purtat chiar şi după câteva ore de utilizare. Aş putea continua să mai vorbesc despre fiecare componentă în parte, dar o să mă opresc aici înainte să termin paginile revistei.

    Este o investiţie bună un Battlebox? Sigur, poţi construi un sistem similar pentru mai puţini bani, dar asta înseamnă să munceşti puţin, să cercetezi care sunt cele mai bune componente la cei mai puţini bani şi eventual să le instalezi tu. Battlebox Essentials este mai mult decât capabil de a rula cele mai noi jocuri la ora actuală oferind o experienţă satisfăcătoare la o rezoluţie ultra-wide şi una chiar foarte bună la o rezoluţie Full HD.

    După ce am avut la dispoziţie unele dintre cele mai bune produse destinate pasionaţilor de jocuri video şi am băut nectarul zeilor de gaming, pot spune că prezentul este o perioadă foarte bună pentru gameri. Dar şi costisitoare.

    CASETĂ TEHNICĂ

    DESKTOP BATTLEBOX ESSENTIAL
    PROCESOR: INTEL I5-7400 3.0 GHZ
    PLACĂ DE BAZĂ: ASUS PRIME
    PLACĂ VIDEO: GEFORCE GTX 1060 6 GB GDDR5
    RAM: 16 GB DDR4
    STOCARE: HDD 1 TB + SSD 240 GB
    PREŢ RECOMANDAT: 4.500 DE LEI

    MONITOR ACER PREDATOR Z1
    DISPLAY: 29,5 INCHI
    REZOLUŢIE: 2.560 X 1.080 PIXELI
    LUMINOZITATE: 300 NIŢI
    RATĂ DE REFRESH: 144 HZ
    AUDIO: STEREO
    PORTURI: HDMI, USB, DISPLAYPORT
    PREŢ RECOMANDAT:  3.803 LEI
    CĂŞTI HYPERX CLOUD REVOLVER S 690 LEI
    TASTATURĂ HYPERX ALLOY FPS 400 LEI
    MOUSE HYPERX PULSEFIRE FPS 250 LEI

    PREŢ SET COMPLET: 9.643 LEI

     

  • Cum pot adolescenţii să câştige bani jucându-se acest joc

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.