BusinessMagazin

Tag: investitori

  • După ce anul trecut bursele s-au jucat cu nervii şi portofelele investitorilor, titlurile de stat şi obligaţiunile coporative, care au un grad scăzut de risc, au devenit brusc noile vedete ale investiţiilor

    Investitorii se înghesuie în acest an în obligaţiuni corporative într-un ritm record, reflectând entuziasmul lor pentru o clasă de active care este considerată de obicei ca având un risc relativ scăzut, dar care oferă acum cele mai bune randamente din ultimii ani, scrie FT. 

    19 miliarde de dolari au fost investiţi în fondurile care cumpără obligaţiuni corporative din întreaga lume de la începutul anului 2023, cea mai mare sumă înregistrată vreodată în acest moment al anului, potrivit datelor furnizate de EPFR, care urmăreşte fluxurile de fonduri.

    Fluxul de numerar care a inundat clasa de active subliniază dorinţa investitorilor de profita de randamentele ridicate şi de faptul că nu mai trebuie să se ducă spre investiţii mai riscante în căutarea unor randamente decente.

    “Practic, venitul fix pare mult mai atractiv decât în anii anteriori”, potrivit lui Matt Mish, şeful strategiei de credit la UBS. “Euforia din jurul investment grade corporate bonds este, în principiu, mai larg această euforie în jurul randamentelor”, a adăugat el. “Cel puţin în raport cu anul trecut şi, într-adevăr, în raport cu cea mai mare parte a ultimului deceniu, [datoriile corporative de înaltă calitate] oferă randamente care sunt considerabil mai mari.”

    Randamentele medii ale titlurilor de stat americane corporate-grade au urcat la 5,45%, de la 3,1% în urmă cu un an, după ce la sfârşitul anului trecut au atins cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Cea mai mare parte a acestei creşteri a reflectat o vânzare generalizată de titluri cu venit fix în ultimul an, deoarece Rezerva Federală – ca şi alte bănci centrale mari – a majorat rapid ratele dobânzilor în încercarea de a stopa inflaţia foarte ridicată.

    De asemenea, randamentele au sărit şi în cazul datoriilor mai speculative cu rating junk, dar mulţi administratori de fonduri spun că preferă să rămână la datoriile emise de companii mai bine plasate pentru a face faţă unei potenţiale încetiniri economice, pe măsură ce ratele mai mari ale dobânzilor încetinesc economia.

  • Unde-s doi puterea creşte: Care este apetitul investitorilor în acest an?

    Anul 2022 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru business, inclusiv pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, care aproape a bătut recordul din 2008, arată un studiu Deloitte care urmăreşte tranzacţiile de peste 5 milioane de euro. Pe final de an însă, cu incertitudini în faţă, tumultul se domolise şi toată lumea se uita cu prudenţă la 2023. Care este apetitul investitorilor în acest an?

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni din 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie”, răspunde Radu Dumitrescu, care este partener coordonator al departamentului de consultanţă financiară la Deloitte România. Analiza Deloitte România asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii, sau M&A (mergers and acquisitions), a relevat că au fost 158 de tranzacţii de peste 5 milioane de euro, a căror valoare a fost estimată de consultanţi la 6,5-7.5 miliarde de euro. În calculul pieţei au fost luate şi tranzacţiile a căror valoare nu a fost comunicată public.

    Potrivit studiului, peste o treime (36%) dintre aceste tranzacţii au fost în sectorul imobiliar. De asemenea, şi în sectorul energetic a fost efervescenţă: 11% din cele 157 de tranzacţii s-au făcut în zona de energie. „În cadrul studiului nostru am luat în considerare tranzacţiile cu participaţii tranzacţionate mai mari de 5%. De asemenea, am luat în considerare tranzacţii care s-au consumat local sau internaţional şi la cele internaţionale ne-am uitat dacă au o componentă locală. Am încercat să estimăm businessurile din România versus businessul internaţional. 157 dintre tranzacţii au corespuns  criteriilor menţionate.  Valoarea totală a tranzacţiilor a fost între  6,5 şi 7,5 miliarde de euro”, mai spune Radu Dumitrescu.

    Pentru a face o radiografie a pieţei de fuziuni şi achiziţii din 2022 şi pentru a pune pe masă perspectivele pentru 2023, Deloitte România cu sprijinul ecosistemului media ZF şi BUSINESS Magazin, a organizat conferinţa anuală Deloitte M&A, ediţia a doua. La dezbatere au participat fonduri de private equity, care au venit cu perspectiva investitorilor, jucători din piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2022 şi specialiştii Deloitte şi Reff & Asociaţii/Deloitte Legal. În prima parte a evenimentului, Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, producător de gaze cu capital de stat, a dat detalii despre tranzacţia record de 1 miliard de euro, prin care Romgaz a cumpărat jumătate din drepturile de exploatare ale zăcământului Neptun Deep.

    Tranzacţia a venit pe fondul ieşirii gigantului american ExxonMobil de la Marea Neagră. Celălalt partener de la Neptun Deep este OMV Petrom. „Din perspectiva tranzacţiei, a fost un fel de a alerga înainte să înveţi să mergi. Piaţa de M&A de la noi nu cred că este atât de dezvoltată astfel încât astfel de tranzacţii să se întâmple uzual. Noi am încercat mereu să comunicăm cu investitorii, orice pas pe care îl facem să fie comunicat cât mai clar şi mai corect”, povesteşte Răzvan Popescu.

    Cu toate că prognozele pentru economia europeană şi mondială indică cel puţin o încetinire a activităţii economice, perspectivele pentru piaţa românească sunt mai optimiste, este de părere Daniela Iliescu, director executiv la ROPEA, asociaţia fondurilor de private equity din România.  „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Într-un context în care consumul încetineşte vizibil, investiţiile, aşa cum a arătat ultimul trimestru din 2022 pentru economia României, joacă un rol esenţial. În acest context, industria fondurilor de investiţii ar trebui să fie o chestiune de interes naţional, au fost de acord speakerii conferinţei Deloitte M&A. „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, partener la Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal. Ca investitorii să vină, însă, este nevoie de un cadru fiscal şi legislativ predictibil, o poveste veche în România, dar încă de actualitate. Managerii de fonduri de investiţii au reiterat acest mesaj. „Piaţa românească este piaţa în care riscul e mare şi veniturile sunt mari. Aşa este privită de jucătorii locali, aşa este privită de jucătorii internaţionali şi până când nu ieşim din această paradigmă nu vom ieşi din problemă. Legislaţia din producţia de energie electrică din resurse regenerabile a suferit şase modificări anul trecut.” 

    „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România.”

    Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni ale 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie.”

    Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România

    „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

  • DEER, cel mai mare distribuitor de energie din România, parte a grupului Electrica, anunţă tranzacţii de 200 mil. lei cu Hidroelectrica în ultimul an

    Electrica (simbol bursier EL), furnizor şi distribuitor de energie electrică controlat majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, şi-a informat investitorii cu privire la efectuarea unor tranzacţii realizate între 17 februarie 2022 şi 16 februarie 2023 între DEER, parte a grupului Electrica, şi Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie.

    Tranzacţiile sunt în valoare de 199 de milioane de lei, ceea ce depăşeşte pragul de 5% din activele nete ale Electrica, conform situaţiilor financiare individuale de la jumătatea anului trecut, se arată într-un raport publicat vineri la BVB.

    Obiectul tranzacţiilor a constat în „prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorul de distribuţie pentru utilizatorii, clienţi finali ai furnizorului, ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică a operatorului de distribuţie”, cât şi în „cumpărarea de energie electrică prin negociere directă”.

    Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare distribuitor de energie la nivel local, cu 3,7 milioane de consumatori conectaţi la începutul anului trecut.

    Electrica a avut un profit net de 533,7 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, cu 640,8% peste rezultatul perioadei similare din 2021. Veniturile au urcat cu 44,4% la 7,2 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial.

    În ultimul an, acţiunile EL au pierdut 10%, pe un rulaj de 148 de milioane de lei. Compania inclusă în indicele BET valorează 3,1 miliarde de lei, statul român deţinând 49% din capitalul social.

     

  • Gabriel Blăniţă, director asociat, Colliers: Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare

    „Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la pieţele din afară, avem  exemple şi pe segmentul rezidenţial, cât şi pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România şi merg mai departe cu ele în regiune. Şi România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinaţie, una din primele destinaţii pentru investitori.“

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • Dezvoltare accelerată

    Pentru SeedBlink, platforma de crowdfunding pentru companii de tehnologie europene, 2023 este un an de dezvoltare accelerată. Unul dintre principalele obiective ale acesteia, care va ajuta însă întregul ecosistem tech, este dezvoltarea unei pieţe secundare pentru acţiunile start-up-urilor care au strâns bani prin intermediul platformei – oferindu-le investitorilor o metodă de a avea acces la lichiditate înainte de un exit sau o altă tranzacţie majoră derulată de start-up, dar şi acces la acţiuni pentru cei care au ratat campaniile de finanţare de pe SeedBlink.

    Termenul de piaţă secundară nu înseamnă însă că va apărea o bursă, pentru că totul ar urma să fie derulat în maximă confidenţialitate, fără publicarea detaliilor despre părţile din tranzacţii şi preţul per acţiune. Mai multe despre cum va fi construit acest proiect, în cele ce urmează.

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punctul de vedere al platformei, cât şi ca business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Carmen Sebe, CEO al SeedBlink. Compania va lansa piaţa secundară în primul trimestru al acestui an, după ce a testat deja în 2022 mecanismul, în cadrul a cinci proiecte pilot prin care investitorii şi-au vândut din acţiuni.

    Cum se va desfăşura mai exact vânzarea de acţiuni în cadrul platformei? „Nu trebuie decât să-ţi manifeşti intenţia dacă vrei să cumperi sau vrei să vinzi, totul va fi foarte confidenţial atât pentru investitori, cât şi pentru start-up, în sensul că se vor pune batch-uri de acţiuni, iar discuţiile se vor purta între cei care vor să cumpere şi vor să vândă. Deci nu este nimic public, pentru că noi nu suntem o bursă în care să putem să intervenim într-un fel sau sau altul. Ceea ce se va întâmpla este că un investitor îşi va manifesta dorinţa de a cumpăra, iar altul de a vinde un anumit număr de acţiuni, iar cumva în spate, într-o totală confidenţialitate, se va seta valoarea pe acţiune şi inclusiv informaţiile despre companie vor fi tot aşa, date la nivel confidenţial. De ce spun asta? Pentru că nu vrem să influenţăm şi nici nu trebuie să influenţăm, nici ca platformă, nici pur şi simplu involuntar, într-un fel, preţul acţiunilor”, a explicat ea.

    Lansată la începutul anului 2020, prin intermediul platformei de equity crowdfunding SeedBlink s-au finanţat în total aproape 67 de companii europene de tehnologie, dintre care dintre care 49 din România. Anul trecut, SeedBlink a achiziţionat Symbid, prima companie de equity crowdfunding din lume, consolidând astfel un portofoliu total de 256 de companii şi 67.500 de investitori din 75 de ţări: 70% sunt din România şi diaspora şi 30% sunt investitori străini, majoritatea alăturându-se după ce compania a obţinut autorizarea ca furnizor de servicii de finanţare participativă în conformitate cu ECSPR (European Crowdfunding Services Providers Regulation). „Seedblink a avut câteva proiecte importante în 2022 pe care le-a dus cu bine la îndeplinire. Între primele a fost o restructurare a companiei. După investiţia de anul trecut, suntem o companie cu sediu în Irlanda şi cu prezenţă în România, Grecia, Olanda şi Bulgaria. A fost un proiect destul de lung pe care l-am încheiat cu succes, urmat de un proiect la fel de lung şi de complex şi anume autorizarea. Am fost una dintre primele companii europene care a primit autorizarea de crowdfunding pe noul regulament şi acest lucru ne pune într-o poziţie foarte bună în Europa. Autorizarea a fost un proiect lung şi greu, dar am lucrat bine cu ASF-ul (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.red.) şi în acest moment avem deja şi «paşaportările» în restul Europei“, a precizat ea, adăugând că autorizarea obţinută certifică, conform unui regulament european, că investiţiile din platformă se derulează după proceduri şi procese foarte bine stabilite, auditate şi controlate.

    Echipa SeedBlink lucrează de asemenea acum la un proiect pilot prin care şi-a propus să simplifice procesul de investiţie într-un start-up tech listat pe platformă, care în prezent se realizează prin intermediul SPV-urilor – societăţi înfiinţate special pentru ca investitorii să poată finanţa respectivele companii.

    „În decembrie 2021 am început lucru la acest proiect în care să putem să aducem mai multe beneficii investitorilor, dar şi startup-urilor prin simplificare a procesului de investiţie. În acest moment, din motive absolut obiective, respectiv legislative, utilizăm aceste SPV-uri, companii pe care le înfiinţăm şi care investesc la rândul lor în compania target, procesul fiind destul de greoi mai ales pentru acţionari – implică semnarea multor documente, un anumit grad de confidenţialitate mai mic. Aşadar, unul dintre proiectele pe care le-am avut a fost să rezolvăm această problemă de logistică, să-i spunem, şi din păcate nu este simplu fiindcă la nivelul Europei nu există un anumit model pe care să-l foloseşti. Este ceva pe care fiecare companie îl poate imagina, încerca şi aşa mai departe“, a menţionat Carmen Sebe.

    Mai exact, SeedBlink a început în prezent testarea acestui nou model operaţional de „trust austriac” în cadrul a două campanii de strângere de fonduri aflate acum în desfăşurare: Productpine (Olanda, DTC Marketplace) şi Ambr (Marea Britanie, HRTech).

    „Lucrăm la acest proiect cu un consultant şi foarte bun din Europa. Am găsit această soluţie şi sperăm să funcţioneze. De ce zic sperăm? Pentru că nu este o chestie care depinde de noi sau de cadrul legislativ. Este mai mult vorba de bănci. Trust-ul fiind în Austria, băncile din Austria sunt cele care trebuie să ne ajute să ducem mai departe acest acest proiect şi aşteptăm să vedem cum putem lucra cu ele”, ”, a explicat ea, adăugând că speră ca totul să meargă bine pentru că sunt foarte multe beneficii atât pentru investitori, cât şi pentru start-up-uri.

    „Confidenţialitatea este unul dintre beneficii, dar nu neapărat asta a fost prima pe listă, ci faptul că investitorii sunt direct acţionari în companii, nu mai sunt indirect prin SPV, plus faptul că tranzacţiile sunt mult mai rapide: în câteva săptămâni, în două săptămâni, am încheiat o tranzacţie, faţă de acum când durează şi două luni. De asemenea, documentele de semnat sunt mult mai puţine, iar costurile pe termen lung sunt mai mici.”

    Prin simplificarea modelului operaţional, echipa SeedBlink se aşteaptă la atragerea mai multor investitori din străinătate care poate până acum au evitat să se implice din cauza faptului că nu cunosc exac legislaţia locală sau este mai greu să lucreze cu un SPV din România.

    „Dacă noi ca români, ştim despre ce este vorba, pentru un investitor din Italia sau din Franţa sau din Grecia este puţin mai complicat să înţeleagă modul în care se lucrează în într-o altă ţară, cum ne-ar fi şi nouă, dacă am face SPV-uri în Cipru sau în Franţa. Pe când <<trust-ul>> este o chestie pe care o înţeleg. Fiind în Austria, ca şi structură, este mai aproape de centrul Europei, deci poate deservi cam toate zonele. Este un cadru într-adevăr legislativ, contractele sunt făcute astfel încât investitorul este beneficiarul real al acţiunilor în target, iar <<trust-ul>> SeedBlink le are doar în custodie. Acesta ar fi principalul principalul atu.”

    SeedBlink lucrează de asemenea şi la dezvoltarea unei noi linii de produse în platformă, care se va lansa la finalul celui de-al doilea trimestru al anului. Noua linie de produse se adresează companiilor mici şi mijlocii, acţionarilor, investitorilor, avocaţilor, consultanţilor, dar şi angajaţiilor companiilor în cazul în care acestea au planuri de „stock option“.   ■

    Start-up Update”

     

    Invitat: Horea Timiş, cofondator al Heymedica (fostul Feeel.health) – un „Google“ al serviciilor medicale din Europa.

    Ce e nou? Start-up-ul local, care a creat o platformă all-in-one ce reuneşte sute de mii de furnizori de servicii medicale din Europa, are în prezent nevoie de o finanţare de 250.000 de euro pentru partea de marketing, iar apoi are în plan să atragă o investiţie de un milion de euro pentru expansiune internaţională.

    „Noi am luat mai multe runde de finanţare, am ajuns undeva la aproape 500.000 de euro până acum şi încă suntem în etapa de MVP şi lansare în piaţă. Vom mai face o rundă până în aprilie undeva la 250.000 de euro cu care o să facem primul pas în marketing, iar după aceea vizăm o rundă de un milion de euro ca să ne extindem la nivel internaţional şi să începem să punem fundaţia în mai multe ţări. Viitorul Heymedica este ca un Booking.com – în fiecare ţară să existe ecosistemul Heymedica. Lucrul acesta se va întâmpla în timp, nu se va întâmpla într-o zi sau două, iar furnizorii de servicii medicale, fie clinică, laborator sau farmacie au nevoie de vizibilitate pentru că pacientul te găseşte în online în ultima vreme.“

    „Start-up Pitch”

    Invitaţi: Andrei Stanciu, Ionuţ Şişu şi Julia Şişu, fondatori ai iFlows

    Ce fac? Au creat o platformă prin intermediul căreia IMM-urile îşi pot gestiona mai uşor afacerile în mediul digital.

    Ionuţ Şişu: „Pentru a ridica o rundă de finanţare aşa cum ne-o dorim, va trebui să atingem în mod constant o cifră de afaceri de 50.000 de euro lunar şi noi mizăm pe un portofoliu de 300 de clienţi în momentul în care vom vom aplica pentru prima rundă de finanţare. În ianuarie am reuşit spectaculos, spun eu, să ajungem la venituri de circa 20.000 de euro pe lună, ceea ce ne dă mari speranţe că vom reuşi să ajungem la 50.000 în decursul anului.“

    Andrei Stanciu: „iFlows a fost iniţial un «tool» utilizat de noi intern, acum mulţi ani pentru o companie de producţie, pentru că la acea vreme nu am găsit, după ce am scotocit în tot internetul, o soluţie care să-ţi rezolve şi partea de vânzări, şi partea de produse, să fie şi interactiv, şi intuitiv. Şi în felul ăsta, de-a lungul anilor am pus ideile în cod, nu pe hârtie, şi am ajuns la o formă care putea fi lansată, iar în 2019 ne-am pregătit uşor pentru piaţă. În 2021 am lansat un produs beta către un grup restrâns de clienţi, scopul nefiind să atragem un număr de mare de clienţi, ci să atragem clienţi din toate industriile.”

    Julia Şişu: „Noi calculăm costul strict în funcţie de numărul utilizatorilor şi de nivelul de acces pe care îl oferim în platformă. Şi asta este destul de important, adică putem ajunge pentru un operator la un cost de 1,5 euro pe lună ceea ce este foarte puţin şi este încurajator pentru companiile din industrie să-şi introducă toţi angajaţii în sistem. Practic, nivelul de acces se rezumă la profunzimea la care utilizatorii au acces. Sunt cazuri în care operatorii au nevoie doar de acces la tabloul cu comenzile în lucru şi atunci ei vor prelua acţiuni şi le vor finaliza, dar nu vor avea acces către facturi, de exemplu, sau date speciale despre clienţi sau zona asta financiară.”

    „Investor Watch”

     

    1. Invitat: Ciprian Man, cofondator al platformei business angels Growceanu.

    Continuarea strategiei din 2022

    „În 2022 ni s-au alăturat mulţi noi colegi, investitori, mulţi noi membri. Suntem pe la vreo 130 – 140 acum, deci am crescut de peste patru ori numărul de membri. Sigur că numărul acesta pe de o parte se va şi cerne un pic în timp, pe măsură ce am înţeles tot mai clar care e cea mai bună potrivire între ce face Growceanu, ce oferă, şi tipul de investitor care ne potrivim cel mai bine. Şi în acelaşi timp am crescut pe partea de definire a direcţiei în care mergem. Am ridicat în 2022 o rundă de investiţii cu două lucruri în principal în minte: primul fiind acela de a merge mai departe cu modelul pe care am demonstrat că îl stăpânim, adică să atragem membri din România din ecosistemul existent şi poate să începem încet – încet să activăm noi potenţiali investitori, oameni care nu s-au gândit serios până acum la investiţiile astea, în start-up-uri early stage.”

     

    2. Invitat: Suleiman Arabiat, senior investment manager în cadrul fondului austriac Elevator Ventures şi mentor în cadrul programului InnovX-BCR.

    Cu ochii pe start-up-urile tech din România

    „Avem o investiţie într-un fintech din România, Finqware. Prin intermediul InnovX-BCR am întâlnit cinci sau şase echipe foarte puternice, care sunt încă în curs de dezvoltare şi astfel încă nu se califică pentru o investiţie de la noi. Dar această piaţă este una în care trebuie să ştii să ai răbdare, aşa că noi ţinem pe radar aceste companii. Ne uităm la ele şi pe măsură ce se maturizează şi câştigă un pic de tracţiune – da, apoi – ar putea reprezenta o potenţială investiţie pentru noi.“

     

    3. Invitat: Carmen Sebe, CEO al platformei de equity crowdfunding SeedBlink

    Noi oportunităţi pentru investitori

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punct de vedere platformă, cât şi business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai, ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/
    zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.

  • BREAKING: Guvernul Ciucă iese din nou pe pieţele externe pentru a se a împrumuta. La început de ianuarie a atras suma record de 4 mld. dolari de la investitori. Acum redeschide două emisiuni

    Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni în euro, una scadentă pe 27 septembrie 2026 iar cealaltă pe 27 septembrie 2029, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analişti descriu ca “tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cealălată la o dobândă de 6,25% pe an. Acum, potrivit datelor din platforma Bloomberg, dobânzile sunt formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro.

    Un bancher consultat de ZF spune că în general se emite între 1,5 mld. euro – 2,25 mld. euro pe un ISIN. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste, HSBC, JP Morgan.

    “Dacă exista interes este posibil să atragă pe cele 2 ISIN-uri undeva între 2-3 MLD EUR pentru a asigura aproape tot necesarul de finanţat în FX prin emisiuni pe pieţe internaţionale vs ce au în plan pe anul acesta”, spune bancherul.

    La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari

    În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei.

    Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie

     Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie. Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.