BusinessMagazin

Tag: investitii

  • România va avea în cele din urmă o Bancă de Investiţii şi Dezvoltare, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) a fost într-un final înfiinţată, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne. Iar întrebarea este dacă această bancă, înfiinţată pe ultima sută de metri din 2023, va reuşi să finanţeze proiecte mari, cum ar fi cele de infrastructură, care să stimuleze creşterea economică sau noua bancă va fi încă o instituţie de stat cu lideri selectaţi de Ministerul Finanţelor în echipa de conducere, plătiţi cu salarii în jurul a 15.000-20.000 de euro pe lună.

    ♦ Creată după modelul polonez, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ar trebui să creeze un cadru financiar pentru proiecte inovatoare de infrastructură care să stimuleze creşterea economică ♦ Capitalul social subscris este de 3 mld. lei, din care capitalul vărsat la înregistrarea băncii la Registrul Comerţului este de 119 mil. lei, diferenţa urmând a se achita în 2 tranşe până la finalul anului 2024 ♦ În ultimul an, Ministerul Finanţelor de-abia a căutat managementul băncii, prelungind de mai multe ori procedura de selecţie, cu anunţuri de angajare chiar şi pe reţele de socializare, precum Facebook ♦ Salariile pentru o poziţie de conducere a unei bănci încep de la 10.000 euro net şi pot ajunge la 25.000 euro net pe lună, la care se adaugă bonusuri care pot duce salariul la un nivel colosal, conform informaţiilor din piaţa muncii.

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) a fost într-un final înfiinţată, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne. Iar întrebarea este dacă această bancă, înfiinţată pe ultima sută de metri din 2023, va reuşi să finanţeze proiecte mari, cum ar fi cele de infrastructură, care să stimuleze creşterea economică sau noua bancă va fi încă o instituţie de stat cu lideri selectaţi de Ministerul Finanţelor în echipa de conducere, plătiţi cu salarii în jurul a 15.000-20.000 de euro pe lună.

    Săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern, s-a aprobat actul constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare. România s-a angajat, de altfel, prin PNRR, să operaţionalizeze această bancă, misiunea băncii fiind de a sprijini proiecte strategice, activitatea urmând să se desfăşoare cu respectarea legislaţiei în materie de ajutor de stat, potrivit informaţiilor transmise de guvern. Capitalul social al băncii subscris este de 3 mld. lei.

    Printre obiectivele strategice ale BID se regăsesc facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, precum şi sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat.

     

    Cine face parte din primul Consiliu de Supraveghere al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare:

    ► Preşedinte: Ştefan Nanu

    ► Membru: George-Romeo Ciobănaşu

    ► Membru: Dorin-Alexandru Badea

    ► Membru: Ioana Tănase

    ► Membru: Gheorghe Marinel

    ► Membru: Mioara Popescu

    ► Membru: Daniela-Elena Iliescu

     

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare va fi deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, sub supravegherea BNR, cu repectarea prevederilor reglementărilor băncii centrale privind evaluarea adecvării membrilor conducerii şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul băncii de dezvoltare.

    Viziunea clară a BID va fi „de a performa ca instituţie centrală de dezvoltare care să deservească întreprinderile româneşti şi alte entităţi din sectorul public şi privat, după cum a spus ministrul finanţelor, Marcel Boloş. „Prin intermediul ei, vom crea un cadru financiar robust pentru proiecte inovatoare şi durabile, care vor contribui la modernizarea infrastructurii şi la stimularea creşterii economice. Această instituţie va acţiona ca un catalizator pentru dezvoltarea economică şi va sprijini sectoarele cheie, deschizând noi oportunităţi pentru antreprenori, investitori şi comunităţi locale“, a completat Boloş.

    BID beneficiază de garanţia statului pentru executarea principalului aferent obligaţiilor de plată asumate în nume şi pe cont propriu de către bancă, precum şi pentru executarea tuturor obligaţiilor de garantare asumate de către aceasta, în cazul în care obligaţiile respective nu beneficiază de nicio altă garanţie.

    Doar în ultimul an, Ministerul Finanţelor de-abia a căutat managementul băncii, prelungind de mai multe ori procedura de selecţie, cu anunţuri de angajare chiar şi pe reţele de socializare, precum Facebook. Salariile pentru o poziţie de conducere a unei bănci încep de la 10.000 euro net şi pot ajunge la 25.000 euro net pe lună, la care se adaugă bonusuri care pot duce salariul la un nivel colosal, conform informaţiilor din piaţa muncii. În condiţiile în care recrutarea pentru poziţiile de conducere la Banca de Investiţii şi Dezvoltare a fost prelungită de mai multe ori de către Ministerul Finanţelor, a întârziat şi demararea procesului de operaţionalizare a băncii.

    După mai bine de jumătate de an de căutări, BID are acum un Directorat format din Dănuţ-Leonard Sandu, preşedinte şi doi membri, Raluca-Ana-Maria Nicolescu şi Florian-Raimund Kubinschi. Iar Consiliul de Supraveghere al băncii este format din Ştefan Nanu, preşedinte, şi şase membri, George-Romeo Ciobănaşu, Dorin-Alexandru Badea, Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu şi Daniela-Elena Iliescu.

    Mandatul primilor membri este de 2 ani şi nu poate fi reînnoit.

    Astfel, la conducerea executivă a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, pe poziţia de preşedinte al Directoratului, a ajuns Dan Sandu, care a fost anterior CEO al Intesa Sanapaolo Bank începând din anul 2018.

    El are o experienţă de peste 25 de ani în industria bancară şi pieţe de capital. Dan Sandu şi-a început cariera în cadrul BNR, ca chief dealer, iar apoi ca director al Direcţiei de administrare a rezervelor internaţionale şi operaţiuni de piaţă. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în instituţii financiare importante, fiind implicat, de asemenea, în diverse asocialţii profesionale, precum şi în primul Consiliu de Etică al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Consiliul de supraveghere al noii băncii va fi condus de Ştefan Nanu, care este director general al Trezoreriei Statului din anul 2022, poziţie preluată pentru a doua oară, după ce în anii anteriori a fost director în cadrul Băncii Internaţionale de Investiţii, instituţie multinaţională cu sediul iniţial la Moscova, ulterior mutat în Budapesta. El a ocupat poziţia de director al departamentului de datorie şi finanţare structurală în cadrul acestei bănci şi avea un câştig anual de 150.000 euro în cadrul acestei bănci, respectiv 12.500 euro pe lună. Înainte de anul 2018, când ajungea la Banca Internaţională de Investiţii, Ştefan Nanu a mai condus Trezoreria din cadrul Ministerului Finanţelor din România timp de aproximativ un deceniu. El ajunsese în 2007 director general al Trezoreriei Statului, iar în vara anului 2009 a fost trimis la Washington la Banca Mondială ca reprezentant al României, pentru ca în toamana lui 2013 să revină la conducerea direcţiei Trezoreriei după o pauză de patru ani.

    Cei 10 executivi ai băncii au avut de îndeplinit criterii şi condiţii generale obligatorii de participare pentru posturile pe care le-au ocupat în cadrul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, dar şi câteva criterii specifice.

    Din perspectiva poziţiei de preşedinte al Directoratului, se solicita o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu. De asemenea, putea fi avută în vedere experienţa practică şi profesională dobândită într-un domeniu specializat, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează sens în care experienţa practică şi profesională în aceste domenii specializate trebuie să se circumscribe domeniului financiar-bancar.

    În ceea ce priveşte membri Directoratului, candidaţii trebuie să deţină o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    În cazul unui candidat pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere este necesară o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    În acelaşi timp, putea fi avută în vedere experienţa practică şi profesională dobândite în poziţii administrative sau într-un domeniu specializat, care prezintă relevanţă pentru funcţia pentru care candidează sens în care experienţa practică şi profesională în aceste domenii specializate trebuie să se circumscrie domeniului financiar-bancar.

    De asemenea, mai putea fi avută în vedere şi experienţa practică şi profesională cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în activitatea de natură academică, care prezintă relevanţă pentru funcţia pentru care candidează persoanele în cauză, ca de exemplu domeniul financiar-bancar, IT, audit, contabilitate, fiscal sau juridic.

    BID se înfiinţează ca societate pe acţiuni de tip închis, instituţie de credit, persoană juridică de drept privat, deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, potrivit Ministerului Finanţelor.

    Primul auditor financiar al BID, selectat prin procedură de selecţie derulată de către Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, este Pricewaterhousecoopers Audit.

     

    Care sunt obiectivele strategice ale BID:

    ► facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

    ► asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii;

    ► sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat;

    ► furnizarea de asistenţă tehnică.

     

    Cine asigură conducerea executivă a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare:

    Dan Sandu, preşedinte al Directoratului

    ► Absolvent de ASE Bucuresti, Finante-Contabilitate 1992.

    ► Cariera bancară începută în 1990 în BNR.

    ► Experienţa bancară de peste 30 de ani, cu funcţii de conducere în 6 bănci comerciale: Citi România, Bank Handlowy v Waszawie Polonia, Banca Millennium România, MKB Romexterra, Volksbank România, Banca Intesa Sanpaolo România.

    ► Experienţă în Trezorerie şi Pieţe de Capital, Retail Banking, Corporate and SME Banking, Investment Banking.

    ► Implicat în multiple tranzacţii de M&A în banking.

    ► Membru fondator şi membru de onoare al ACI România – Asociaţia Pieţelor Financiare.

    ► Fost membru al CA al ARB.

     

    Raluca-Ana-Maria Nicolescu, membru al Directoratului

    ► Are o experienţă de peste 20 de ani în sistemul financiar-bancar (investitori instituţionali şi corporaţii mari, companii mici şi milocii şi antreprenori la început de drum).

    ► În prezent, este directorul executiv al Ariei IMM din Raiffeisen Bank, fiind responsabilă de strategia băncii pe acest segment, dezvoltarea ofertei de produse şi servicii, precum şi de agenda digitală a segmentului IMM.

    ► A ocupat diferite poziţii de management în Diviziile Risc şi Corporate şi a fost Trezorierul băncii timp de 10 ani, acumulând experienţă în activităţi ca administrarea portofoliilor de investiţii, administrarea bilanţului, optimizarea utilizării capitalului prin tranzacţii de securitizare sintetică, instrumente de protecţie şi asigurare a portofoliilor.

    ► A obţinut titlul de CFA şi un MBA la Universitatea Sheffield; a absolvit programul de dezvoltare executivă la Wharton School.

    ► Deţine certificatul ICMA pentru investiţiile cu venit fix.

    ► Principalele arii de expertiză dobândite de-a lungul carierei sunt: programe de finanţare, transformare digitală şi finanţare sustenabilă, managementul bilanţului, produse financiare pentru IMM-uri, start-up şi programe de scalare.

     

    Florian-Raimund Kubinschi, membru al Directoratului

    ► În anul 2016 era propus de Ministerul Finanţelor pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank (Exim Banca Românească în prezent), funcţie deţinută până în acest an.

    ► Kubinski are o experienţă de peste 25 de ani în domeniul financiar-bancar, ocupând în trecut şi funcţia de director financiar la Banca Ţiriac (devenită ulterior HVB Ţiriac), „n perioada 2000-2006. Anterior, el a lucrat şi la ING Bank, ca chief financial controller, el fiind coleg la banca olandeză cu Traian Halalai, preşedintele actual al Exim Banca Românească. Kubinski a mai fost timp de patru ani director general adjunct al MKB Romexterra Bank, iar din toamna anului 2013 a fost numit CFO la Volksbank, preluată de Banca Transilvania.

     

     

  • 1.800 antreprenori români din marketplace-ul eMAG participă în campania de Black Friday a eMAG din Bulgaria şi Ungaria cu 2 mil. de oferte. „Comercianţii români sunt pregătiţi cu oferte pentru a răspunde oricăror nevoi ale clienţilor din cele două ţări”

    Aproximativ 1.800 antreprenori români care vând online pe platforma eMAG Marketplace participă în cadrul campaniei eMAG de Black Friday din Bulgaria şi Ungaria, după ce în urmă cu o săptămână şi-au expus ofertele şi reducerile pentru publicul şi consumatorii din România, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Antreprenorii români se adresează astfel unui public de peste 16,5 milioane de locuitori în cele două ţări.

    „Comercianţii români din Marketplace au deja experienţa unui Black Friday record şi sunt pregătiţi cu oferte foarte bune pentru a răspunde oricăror nevoi ale clienţilor din Ungaria şi Bulgaria, pe care aceştia le-au aşteptat şi pentru care mulţi au economisit un an întreg pentru a putea ajunge la cele mai mari reduceri din an. La fel ca în România, şapte din zece oferte sunt la cel mai mic preţ din 2023”, a spus Stejara Pircan, Senior VP eMAG.

    Comercianţii români au adus de Black Friday în cele două ţări 2 milioane de oferte, cu 67% mai multe faţă de anul trecut, au mai transmis reprezentanţii eMAG.

    „Cu ajutorul programului Fulfilment by eMAG (FBE) cross-border lansat anul acesta, sellerii pot livra produsele direct din depozitul din România, în Ungaria şi Bulgaria, la aceleaşi costuri. Peste 40% dintre ofertele incluse în programul FBE care au participat în Black Friday în România vor participa atât în Ungaria cât şi în Bulgaria. FBE este un serviciu integrat prin care eMAG preia întreaga logistică de la recepţie, depozitare, picking, împachetare, livrare, relaţii cu clienţii sau retur, dând astfel sellerilor posibilitatea de a se concentra asupra creşterii business-ului.”

    În România, ediţia a 13-a a Black Friday a bătut toate recordurile, vineri, pe 10 noiembrie. Românii au comandat 2,8 milioane de produse de Black Friday, cu 26% mai mult decât anul trecut, iar vânzările au atins o valoare de 731 de milioane de lei, cu 87 milioane de lei mai mult faţă de ediţia precedentă. La nivel naţional, în urma investiţiilor pe care eMAG le-a făcut în tehnologie şi în programe care să susţină dezvoltarea ecosistemului regional de ecommerce, vânzările celor 53.000 de antreprenori activi pe Marketplace-ul eMAG au crescut cu 14% în primele luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, oferta de produse listate de ei în această perioadă a crescut cu 31% faţă anul trecut, contribuind astfel la cele peste 20 milioane de articole disponibile pe platforma eMAG în regiune.

    În Ungaria, eMAG a inaugurat recent cel de-al treilea depozit al său, situat la Dunaharaszti, lângă Budapesta în urma unei investiţii în valoare de 100 de milioane de euro, au mai spus reprezentanţii companiei. În ambele ţări, clienţii eMAG beneficiază de servicii flexibile de livrare la easybox, care în Ungaria a ajuns la 700 de unităţi, iar în Bulgaria la 327.

     

  • Huawei a inaugurat un centru de inovare la Paris. Compania şi-a propus să investească 2 milioane de euro pe an pentru a construi un ecosistem colaborativ cu IMM-urile

    Huawei a găzduit săptămâna aceasta la Paris, Ziua Inovării, pe tema Inovarea IMM-urilor: Deblocarea viitorului economic al Europei. Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, evenimentul a reunit specialişti din Europa pentru a discuta despre cum să lucreze împreună pentru ca IMM-urile să prospere. În timpul evenimentului, Huawei a anunţat deschiderea Centrului de Inovare de la Paris, care va servi drept platformă pentru continuarea colaborării dintre Huawei şi partenerii săi.

    În comentariile sale, Vicky Zhang, vicepreşedintele Huawei pentru comunicare corporativă, a declarat: ,,Doar lucrând împreună putem construi un ecosistem sănătos care să permită economiei europene să prospere”. Împreună cu partenerii săi din domeniul IMM-urilor, HD Rain şi Ubudu, Huawei a anunţat apoi deschiderea Centrului de Inovare din Paris. Kenneth Fredriksen, vicepreşedinte senior al Huawei Europa, a declarat: ,,În urmă cu treizeci de ani, Huawei era o companie mică. Astăzi, sunt mândru să anunţ că Huawei îşi va lansa Centrul de Inovare de la Paris. Fie că vorbim despre o organizaţie consacrată sau de un IMM, aceasta este o platformă care îi va ajuta pe toţi partenerii noştri să prospere”.

    Huawei va investi peste 2 milioane de euro anual în Centrul de Inovare de la Paris şi îşi va deschide platforma de peste 80 de scenarii industriale pentru parteneri. Centrul nu numai că va încuraja schimbul de cunoştinţe şi inovarea comună, dar va oferi, de asemenea, resurse profesionale pentru integrare, verificare şi sprijin pentru lansarea pe piaţă. Cu un sistem de asistenţă end-to-end pentru parteneri, acest Centru de Inovare va fi o actualizare a Huawei’s Paris OpenLab, care a deservit peste 200 de parteneri din 2018.

  • Bursă. Cemacon, companie controlată de fraţii Pavăl de la Dedeman, afaceri de 130 mil. lei la finele lunii septembrie, în coborâre cu 27%. Profitul, redus cu 41%, la 36 mil. lei

    Cemacon (simbol bursier CEON), producător de materiale de construcţii Cemacon, controlat de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman, a înregistrat în primele nouă luni din an o cifră de afaceri netă de 130,07 milioane de lei, în scădere cu 27% faţă de nivelul de la 30 septembrie 2022.

    EBITDA s-a diminuat cu 44% la 46,7 milioane de lei, în timp ce profitul net a ajuns la 36,3 milioane, minus 41%. Datoriile totale ale societăţii au însumat 105,5 milioane de lei, de peste cinci ori mai mult decât în primele trei trimestre de anul trecut, conform raportului financiar publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „În condiţiile unei căderi abrupte a cererii de materiale de construcţii, rezultatele financiare la final de septembrie 2023 indică maturitate şi rezilienţă (…) Suntem conştienţi ca piaţa va fi din ce in ce mai exigentă, astfel că investiţiile în tehnologizare şi modernizare sunt în continuare prioritare pentru noi, precum şi proiectele de energie verde, care vor genera economii importante la bugetul de cheltuieli, precum şi o scădere a amprentei de carbon”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Cemacon a finalizat anul acesta achiziţia producătorului de blocuri ceramice Euro Cărămida SA din Bihor, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţa blocurilor ceramice din România şi deschizându-şi perspectivele pentru export. Achiziţia a ajuns la 30 de milioane de euro, sumă în care intră atât valoarea tranzacţiei, cât şi investiţiile prognozate pentru o perioadă de doi ani.

    Acţiunile CEON sunt pe minus cu 4,2% în 2023, pe un rulaj de 14,3 milioane de lei şi o valoare de piaţă de circa 400 de milioane de lei. Din capitalul social, 80,6% revine Pavăl Holding, iar 16,7% este deţinut de PIF Industrial Bacău, controlat tot de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl.

     

     

  • Primăria Oradea investeşte 58,9 mil. lei în construcţia unui nou pasaj subteran

    Primăria Oradea a transmis spre publicare în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul de participare cu privire la licitaţia deschisă pentru realizarea noului pasaj subteran prevăzut la intersecţia străzilor Decebal cu Tudor Vladimirescu şi lărgirea străzii Tudor Vladimirescu la patru benzi, investiţie estimată la 58,9 mil. lei (11,8 mil. euro), fără TVA. Data limită de depunere a ofertelor în SEAP este 15 decembrie 2023, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea.

    ’’Soluţia pentru fluidizarea şi descongestionarea traficului din oraş constă în realizarea unor coridoare de mobilitate. Unul dintre acestea este <Coridor de mobilitate Tudor Vladimirescu – Meşteşugarilor>, care presupune realizarea unui pasaj subteran la intersectţia dintre B-dul Decebal şi strada Tudor Vladimirescu, lărgirea străzii Tudor Vladimirescu la patru benzi de circulaţie, un pasaj subteran la intersecţia străzilor Oneştilor şi Tudor Vladimirescu, asigurarea a patru benzi de circulaţie pe strada Lăpuşului, respectiv un pasaj suprateran pe strada Meşteşugarilor peste drumul de centură (strada Ovid Densuşeanu) şi calea ferată’’, se arată în comunicatul de presă transmis de primăria Oradea.

  • Italia are probleme cu absorţia fondurilor europene din cauza birocraţiei. PNRR-ul italian s-ar putea „bloca” la 52%

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va întâmpina probleme în accesarea a jumătate din fondurile europene puse la dispoziţie prin PNRR-ul italian, din cauza birocraţiei, a inflaţiei şi a dificultăţilor tehnice întâlnite în implementarea proiectelor, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, Roma va obţine a patra tranşă în valoare de 16,5 miliarde de euro, în ciuda unor mici întârzieri.

    Dincolo de acest punct lucrurile vor deveni complicate întrucât obiectele asumate sunt tot mai greu de îndeplinit, iar multe din reformele necesare nu au fost făcute. Astfel, Italia ar fi în pericol să nu primească toţi banii oferiţi de Uniunea Europeană până în 2026, anul în care ultimele plăţi vor fi făcute. Până în acest moment, Italia mai poate beneficia de 92 de miliarde de euro.

    A patra tranşă va ridica suma totală încasată la 101,9 miliarde de euro, aproximativ 52% din valoarea proiectului, conform informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului italian.

     Fondurile sunt extrem de necesare pentru investiţii în diverse domenii, inclusiv infrastructură, digitalizare, educaţie şi energie verde.

    Cu toate acestea, costurile ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică redusă fac dificil pentru guvern susţinerea investiţiilor de mare amploare.

  • FAN Courier, fondat de Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu, a deschis la Arad primul HUB internaţional al companiei, în urma unei investitii de 4 milioane euro

    FAN Courier, companie antreprenorială fondată de Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu, a deschis la Arad primul HUB internaţional, dedicat în mod special comenzilor online internationale, în urma unei investitii de 4 milioane euro.

    ”Ne dorim, prin această investiţie, să încurajăm e-commerce-ul cross-border, oferindu-le clienţilor o experienţă mult mai bună, un proces de transport mult mai facil şi, totodată, să îmbunătăţim capacitatea operaţională. Unul dintre obiectivele de business pentru 2024 este şi o prezenţă mai semnificativă în Europa din dorinţa de a fi mai aproape de clienţii noştri. O parte din investiţii va fi destinată dezvoltării de noi puncte de legătură între România şi Vestul Europei, transformând astfel FAN Courier într-un jucător regional.”, a declarat Adrian Mihai,  CEO FAN Courier.

    HUB-ul este operaţional începând de luna aceasta. 

    În paralel, Fan Courier a ajuns la o retea de 1.000 de lockere, planul companiei fiind să ajungă la 2.000 de unităţi până la jumătatea anului 2024. Investiţia totală este estimată la aproximativ 20 milioane euro. În acest an, instalarea de lockere a fost accelerată.

    ”După instalarea lockerului FANbox cu numărul 1.000, anticipăm că vom încheia anul cu 1.100 de unităţi deja instalate şi o reţea totală de 2.000, până la jumătatea anului viitor. Cererea pentru acest tip de livrare a fost mare şi a venit din toată ţara, de aceea reţeaua de lockere a devenit una dintre principalele noastre investiţii în acest an. După ce apelează o dată la acest sistem, clienţii rămân fideli acestei variante de livrare în proporţie de 80%, pentru că lockerele vin cu beneficii pentru toate părţile implicate, fie curieri, fie clienţi sau parteneri. Livrarea la locker permite, în primul rând, curierilor să livreze mai multe expediţii într-un timp mult mai scurt faţă de livrările door to door, mai ales în perioadele cu vârf de activitate, cum sunt campaniile de discounturi de Black Friday şi de Sărbători”, a declarat Adrian Mihai, CEO şi cofondator FAN Courier.

    Pentru anul următor, FAN Courier a contractat următorul lot de 1.000 de lockere, care vin cu îmbunătăţiri de hardware, cum ar fi display nou, POS nou, sisteme noi de închidere a casetelor şi sistem nou de instalare pe poziţie.

     

  • Primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor au în plan o investiţie de 235 mil. euro pentru dezvoltarea transportului metropolitan

    Consiliul Local Oradea a aprobat studiile de fezabilitatea şi indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea mobilităţii metropolitane pentru zona de aeroport, pentru legătura Borş-Iris, legătura Oradea-Toboliu şi pentru interconectarea infrastructurii la reţeaua de cale ferată pe tronsonul Oradea Est – Oradea – Oradea Vest. Totodată, a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru conectarea străzii Alexandru Cazaban cu drumul Oradea -Sântandrei şi desfiinţarea trecerii de calea ferată din zona străzii Corneliu Baba, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Proiectul pregătit de primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor va da posibilitatea celor aproximativ 30.000 de de oameni care vin la muncă spre Oradea din zona metropolitană să folosească tram-trenurile (tramvaiele-tren), o soluţie de transport mult mai economică şi mai puţin poluantă decât  transportul rutier, investiţia totală ridicându-se la 235 mil. euro, TVA inclus.

    ’’Este un proiect important pentru Oradea, judeţul Bihor şi zona metropolitană. Acest proiect s-a născut în urma parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Bihor şi primăria Oradea. Conectivitatea oraşului Oradea şi a judeţului Bihor este foarte importantă pentru ca municipiul nostru şi judeţul să se dezvolte în continuare.’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

    Prin ’’tren metropolitan’’ se înţelege un serviciu de interes economic general în domeniul transportului public de călători care deserveşte, de regulă, teritoriul administrativ al unui municipiu şi zona sa urbană funcţională, utilizând linii de cale ferată convenţională, linii de cale ferată dedicată, o combinaţie a acestora sau o combinaţie între linii de cale ferată şi cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou. Viteza maximă de circulaţie proiectată va fi de 70 km/h în afara localităţilor şi 30 km/h în localităţi. Liniile vor fi electrificate, pe zona CFR alimentarea urmând să fie cu 27.000 V, iar pe calea de rulare a tramvaielor cu 600 V. Cele 13 tram-trenuri vor fi integrate într-o reţea de linii feroviare electrificate şi linii de tramvai extinse.

    ’’Ne confruntăm în ultimii ani cu două realităţi, fenomenul migraţiei populaţiei către Oradea şi zona metropolitană şi fenomenul de suburbanizare, comunele din jurul oraşului dublându-şi populaţia. Oradea a ajuns în ultimii 15 ani să aibă 100.000 de angajaţi, iar zona metropolitană peste 20.000. Pentru nevoile acestor oameni trebuie să găsim soluţii de mobilitate. Acest proiect urmăreşte realizarea unui sistem integrat de transport, obiectivul fiind transferul  călătorilor dinspre rutier spre feroviar.’’, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    În cadrul proiectului vor fi achiziţionale 8 vehicule feroviare tip tram-train cu sistem hibrid de alimentare (baterii şi reţea de alimentare electrică 600 V c.c., capacitate – 40 de locuri pe scaun şi 160 de locuri în picioare, autonomie de minim 3 km) şi 5 vehicule feroviare tip tram-train electrice (cu încărcare prin pantograf de la reţeaua electrică 25.000 V c.c. şi reţeaua electrică 600 c.c., capacitate: 90 de locuri pe scaun şi 150 de locuri în picioare. Valoarea totală material rulant – 13 tram-train-uri este de 110 mil. euro, TVA inclus.

  • Primăria Timişoara investeşte peste 55 mil. lei în reabilitarea a două licee

    Primăria Timişoara a demarat un program de investiţii de peste 55 mil. lei (11,1 mil. euro), finanţat atât din fonduri de la bugetul local cât şi din fonduri nerambursabile prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru reabilitarea Colegiului Tehnic Henri Coandă şi a Liceului Tehnologic de Industrie Alimentară. Acestea urmează să devină unităţi sustenabile din punct de vedere energetic, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Timişoara.

    ’’Pregătim următoarea rundă de investiţii în şcoli, finanţate cu fonduri europene, pentru ca să oferim elevilor Timişoarei condiţii moderne de studiu. Atât Coandă, cât şi Alimentar, se numără printre şcolile care au neapărat nevoie de reparaţii. Curţile le-am refăcut pe timp de vară, dar pentru clădirile acestor campusuri şcolare avem nevoie de o investiţie seriousă. În total reabilităm 8 clădiri, instalăm 4 staţii pentru vehicule electrice, introducem surse sustenabile pentru energie, dar şi sisteme inteligente de management energetic’’, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timişoara, într-un comunicat de presă.

  • Polonia, un loc atractiv în mod constant pentru a investi

    Polonia trece testul rezistenţei la crizele economice, în ciuda multor adversităţi – turbulenţe globale, turbulenţe pe piaţă cauzate de pandemia de COVID care durează de câţiva ani şi războiul care se desfăşoară peste graniţa de est de aproape doi ani. Economia se apără cu succes împotriva unei încetiniri semnificative, în ciuda dificultăţilor suplimentare. Nici măcar astfel de evenimente semnificative la scară globală nu au reuşit să zdruncine atractivitatea investiţiilor. Polonia atrage investitori străini de ani de zile şi nu se opreşte în această tendinţă nici măcar pentru o clipă. Este o ţară cu mare potenţial, care se dezvoltă într-unul dintre liderii economiei europene, fapt confirmat de poziţiile sale înalte în numeroase clasamente ale atractivităţii investiţionale. Lista motivelor pentru care Polonia este un loc atât de bun pentru a investi devine din ce în ce mai lungă.

     

    Ceea ce este neschimbător

    Dimensiunea ţării vorbeşte în favoarea alegerii pieţei poloneze ca loc pentru investiţii. Polonia este cea mai mare ţară din Europa Centrală şi de Est şi a 6-a ca mărime din Europa. Un avantaj neschimbat în favoarea Poloniei este, de asemenea, locaţia sa excelentă. Poziţia centrală a ţării pe harta Europei o face o poartă strategică între Est şi Vest. Datorită locaţiei sale la intersecţia principalelor rute de transport nord-sud şi est-vest, Polonia a subliniat de secole puternic o poziţie puternică pe harta logistică a Europei.

    Recent, locaţia poloneză sa dovedit a fi importantă din încă un motiv. Din cauza COVID-19 şi a războiului din Ucraina, numeroase lanţuri de aprovizionare au fost perturbate, iar rutele comerciale din întreaga lume s-au prăbuşit. Ca urmare, nearshoringul, adică externalizarea către ţări apropiate de o anumită companie, a crescut în popularitate. Chiar şi cele mai mari companii au fost forţate să caute direcţii de cooperare complet noi, mai sigure şi mai apropiate. Într-un astfel de echilibru de putere, odată cu prăbuşirea lanţurilor globale de aprovizionare şi incertitudinea cauzată de război, furnizorii locali de bunuri şi servicii din ţări cu economii stabile, inclusiv Polonia, au câştigat importanţă. Din ce în ce mai mulţi investitori apreciază că Polonia este o ţară sigură şi, în acelaşi timp, perfect localizată, din care este uşor să distribui bunuri şi să fii aproape de multe regiuni ale lumii.

    Cu toate acestea, locaţia în sine nu ar fi nimic dacă nu ar fi oamenii – ambiţioşi, muncitori, deschişi la inovaţie şi dornici să înveţe, precum şi afişând o etică ridicată a muncii şi spirit antreprenorial. Oamenii au fost întotdeauna un capital imens al Poloniei, ceea ce este confirmat şi de numeroase date. An de an, polonezii ocupă un loc înalt în prestigiosul clasament PISA al evaluării internaţionale a elevilor. Peste 90% dintre rezidenţii polonezi cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani au, de asemenea, cel puţin studii secundare. Companiile care îşi încep activitatea pe piaţa poloneză pot conta, de asemenea, pe consumatorii care sunt deschişi la soluţii moderne. 63% din populaţie este sub vârsta de 50 de ani, iar 25% sunt sub vârsta de 25 de ani. Polonia are, de asemenea, cel mai mare aflux de forţă de muncă străină din UE, unde eliberează cele mai multe permise de şedere pentru încă un an consecutiv.

    Motivaţia de a alege limba poloneză, care a fost foarte apreciată de investitori de-a lungul anilor, este, de asemenea, cel mai înalt nivel de ajutor de stat disponibil în Uniunea Europeană. Acest tip de sprijin poate fi obţinut, sub formă de subvenţii în numerar, scutire de impozit pe bunuri imobiliare şi scutire de impozit pe profit (CIT).

    Atractivitatea investiţională a ţării este susţinută şi de infrastructura dezvoltată. Polonia se mândreşte cu o reţea feroviară şi rutieră extinsă, şi cu numeroase aeroporturi şi porturi maritime, precum şi cu o piaţă internă mare (peste 38 de milioane de consumatori numai în Polonia) şi cu acces uşor la piaţa Uniunii Europene de 500 de milioane de consumatori.

     

    Creşterea atractivităţii  investiţionale

    Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este percepţia investitorilor asupra polonezilor. Ţara nu mai este privită doar ca o sursă de forţă de muncă ieftină. Polonia are în prezent un grup tot mai mare de personal cu înaltă calificare, în primul rând ingineri şi în industria de cercetare şi dezvoltare înţeleasă în sens larg, care este foarte apreciată de companiile străine. Aproape jumătate de milion de oameni lucrează în sectorul IT/TIC din Polonia, ceea ce înseamnă că Polonia are cel mai mare grup de experţi IT din regiunea ECE. Polonezii sunt, de asemenea, invariabil printre cei mai buni programatori din lume. În plus, se clasează pe un loc înalt în lume la tehnologie, ştiinţa datelor şi abilităţi matematice.

    Ţara este, de asemenea, o piaţă extrem de dezvoltată pentru companiile de tehnologie, fapt confirmat de faptul că tot mai multe centre de inovare sunt situate pe piaţa poloneză. Comunitatea de afaceri poloneză sprijină, de asemenea, start-up-urile şi sprijină dezvoltarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare. Există peste 3000 de startup-uri şi peste 130 de VC-uri care operează în Polonia. Ţara are al 20-lea cel mai puternic ecosistem de start-up-uri din lume în clasamentul global al start-up-urilor şi al 22-lea în indicele de inovare Bloomberg. Potrivit datelor ABSL, Polonia este, de asemenea, principalul centru de servicii pentru afaceri din regiune, iar acum, datorită ieşirii investiţiilor din est, atrage şi mai mult interes din partea investitorilor, inclusiv a companiilor globale cunoscute.

     

    O piaţă atractivă pentru jucătorii globali

    Printre cei interesaţi să investească în Polonia se numără cele mai mari companii globale – adevăraţi lideri mondiali. La sfârşitul lunii aprilie a acestui an, Microsoft a lansat primul centru de date cloud din Europa Centrală şi de Est, în Polonia. În luna februarie a acestui an, Volvo a anunţat planurile de a deschide Tech Hub (centrul de cercetare şi dezvoltare) în Cracovia. În decembrie 2022, Mercedes a ales Polonia ca locaţie pentru fabrica sa de furgonete electrice de 1,3 miliarde de euro. Astfel de investiţii arată că Polonia este liderul incontestabil în atragerea celor mai avansate proiecte de investiţii din punct de vedere tehnologic din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cu toate acestea, atractivitatea poloneză este confirmată nu numai de investiţii mari, ci şi de locuri înalte în clasament. Ţara a fost în primele trei de pe continent în atragerea investiţiilor străine directe în ultimii trei ani. În acest an, Polonia a urcat, de asemenea, pe primul loc în clasamentul atractivităţii investiţionale a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, China şi Rusia, potrivit sondajului AHK Polska. De asemenea, este clasată în mod constant ca fiind una dintre cele mai sigure ţări din lume în clasamentul OCDE. Polonia este şi una dintre cele mai bine cotate destinaţii de outsourcing din lume în ceea ce priveşte externalizarea dezvoltării de software. În plus, ocupă locul opt în ceea ce priveşte numărul de proiecte de investiţii din Europa, cu a doua cea mai mare creştere de la an la an, conform clasamentului EY. Ratingurile poloneze rămân, de asemenea, la un nivel constant ridicat. Potrivit Moody’s, ratingul pe termen lung al ţării este încă la „A2”, iar perspectivele sale sunt stabile. Celelalte agenţii majore de rating – Fitch şi S&P – evaluează Polonia doar puţin mai jos, la „A-”.

     

    Primul contact pentru  investitori – PAIH

    Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ (PAIH) oferă asistenţă investitorilor interesaţi de Polonia. Agenţia este responsabilă pentru contactul cu investitorii şi sprijinul deplin pentru companii în procesul investiţional. Prin atragerea de noi investitori, experţii agenţiei arată că Polonia este o ţară cu tehnologii înalte, care nu numai că acceptă know-how de la companii bine stabilite, dar este, de asemenea, o sursă de idei noi, care se vede, de exemplu, în investiţiile unor astfel de giganţi tehnologici precum Google sau Intel.

    PAIH mai oferă companiilor şi informaţii complete cu privire la condiţiile de a investi şi de a face afaceri în Polonia. De asemenea, ajută la găsirea unor zone atractive pentru investiţii şi oferă vizite la faţa locului. Pentru a eficientiza şi a creşte complexitatea serviciilor proiectelor de investiţii, PAIH acţionează ca intermediar în contactele cu administraţia guvernamentală. Agenţia oferă, de asemenea, asistenţă în identificarea şi stabilirea relaţiilor cu potenţiali parteneri de afaceri. Cooperarea pe care o desfăşoară cu companiile poloneze este o facilitate semnificativă pentru investitorii care caută parteneri de afaceri de încredere.

    Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ S.A. are filiala în România sub forma Oficiului de Comerţ Exterior din Bucureşti, care este reprezentat de Agnieszka Olsen, director operaţional, şi Malwina Żyto-Dumitrescu – business development manager.

    Nu ezitaţi să ne contactaţi.