BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • România a făcut doar 43 de kilometri de autostradă în 2019. Lungimea reţelei de autostrăzi este de 866 km

    ♦ În 2019 s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă în România, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri ♦ 35% din lungimea drumurilor modernizate şi 43% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită ♦ Lungimea căilor ferate a scăzut cu peste 600 km în ultimii 30 de ani.

    Lungimea totală a drumurilor publice a ajuns la finalul anului 2019 la peste 86.000 de kilometri, însă aproape o treime dintre acestea sunt drumuri pietruite sau de pământ. Din totalul de 17.873 de kilometri de drumuri naţionale (21% din total), 18 km sunt de pământ şi 144 de kilometri sunt drumuri pietruite, arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Autostrăzile înseamnă doar 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. La sfârşitul anului 2019, România avea 866 km de autostrăzi, în creştere cu 5% faţă de 2018.

    În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

    Din totalul drumurilor naţionale, 35% (6.176 km) erau drumuri europene şi 4,8% (866 km) autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 11% (1.923 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.

    În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ şi aproape 18.000 de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale de drumuri pietruite. Drumurile modernizate (circa 38.000 de kilometri) înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.

    Bugetul estimat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru lucrurile de întreţinere în 2020 este de 3,7 mld. lei. În anul 2019 CNAIR a avut un buget de 1,7 mld. lei. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în administrare o reţea de 17.700 de kilometri de străzi, dintre care 866 de kilometri sunt de autostradă.

    România avea, la sfârşitul anului 2019, 10.700 de kilometri de cale ferată în folosinţă, cu aproape 600 de kilometri mai puţin decât în anul 1990. În prezent, România are aproape acelaşi număr de kilometri de căi ferate ca acum 100 de ani. Potrivit datelor INS, în anul 1920 România avea 9.905 kilometri de cale ferată. În aceeaşi vreme, ţări precum Ungaria sau Cehia, cu suprafeţe mai mici decât România, au un număr similar de kilometri de cale ferată.

    Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km pătraţi în România era de 45,1 la mie la finalul anului 2019. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bu­cu­reş­ti­-Ilfov (155 la mie), regiunea Vest (59 la mie), regiunea Sud-Est (49 la mie) şi regiunea Nord-Vest (49 la mie). În ceea ce priveşte viteza medie la nivel naţional pe căile ferate, aceasta este de 42 km/h pentru trenurile pen­tru pasageri şi 15 km/h pentru cele de marfă. În acest context, unul dintre cel mai slabe puncte ale României văzute de marii pro­du­cători industriali este infrastructura feroviară.

    Lipsa şi starea infrastructurii de transport din România rămân unii dintre factorii care ţin cel mai mult în loc dezvoltarea economică a ţării. În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostrăzi, România este pe ultimul loc în UE şi la nivel mondial în urma unor ţări precum Zimbabwe sau Gabon.

  • Alinso Group, unul dintre cei mai mari proprietari de spatii logistice din România: Statul trebuie să investească masiv în infrastructură, un pilon esenţial pentru o revenire rapidă din criză

    Investiţiile publice semnificative în infrastructură sunt esenţiale pentru o revenire rapidă din criză şi o dezvoltare economică sănătoasă, consideră reprezentanţii Alinso Group, unul dintre principalii jucători de spaţii logistice din regiune, care în România operează parcul industrial PWP Bucharest North.

    “Investiţiile în infrastructura publică, autostrăzi, căi ferate, şcoli şi sectorul medical s-au dovedit a fi un instrument principal pentru a ajuta economia să se redreseze, datorită efectului multiplicator. România poate transforma această criză într-o oportunitate prin investiţii mari în infrastructură, nevoile de investiţii fiind estimate la 40 de miliarde de euro pe parcursul următorilor zece ani, conform evaluărilor proprii ale autorităţilor”, spune  Ivan Lokere, CEO Alinso Group.   

    El consideră că această criză va accelera tendinţele structurale, iar România poate sa devina un mediu atractiv, stabil şi previzibil, pentru a atrage şi a păstra talentele.     

    “Diferenţiatorul pentru a păstra şi a atrage talentele este în primul rând calitatea vieţii, iar aceasta implică şcoli bune şi un sistem de asistenţă medicală de încredere. Investiţiile în infrastructură au ca rezultat crearea de locuri de muncă pentru persoane din mai multe categorii şi contribuie la stabilitatea socială”

    Parcul industrial PWP Bucharest Nord, operat de Alinso Group, ocupă o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare şi este amplasat în imediata vecinătate a autostrăzii A3 Bucureşti – Ploieşti, la intersecţia a 3 coridoare de transport pan-europene. Parcul se concentrează pe activităţi de logistică, industriale, high tech şi de cercetare. Printre chiriaşi se numără companiile Alliance Health Care Romania, Unilever, General Electric, ENI-Saipem, Federal-Mogul, Schlumberger, BAT, Toro Company, Halliburton, Haier, Rockwool şi PAS Technologies.

     

  • Povestea lui Richard Kinder, fondatorul celei mai mari companii de infrastructură energetică din SUA

    Richard Kinder s-a născut în Cape Girardeau, Missouri, în 1944. El a obţinut o diplomă de licenţă în 1966 şi una de doctor juris (doctorat în jurisprudenţă) doi ani mai târziu, ambele la Universitatea Missouri.
    Antreprenorul şi-a început cariera în domeniul energiei, ca avocat al companiei Florida Gas Transmission, proprietarul afacerii respective fiindu-i prieten încă din liceu. Ulterior, după o serie de fuziuni, Florida Gas Transmission a devenit Enron Corporation. Între 1990 şi sfârşitul anului 1996, Kinder a ocupat funcţia de preşedinte şi director operaţional al acesteia. În 1996 s-a căsătorit cu Nancy McNail, după un alt mariaj. În acelaşi an, în luna decembrie, a demisionat pentru a-şi înfiinţa propriul business, o companie de transport de gaze, alături de un alt prieten din liceu, William V. Morgan. Ulterior, ei au cumpărat Enron Liquids Pipeline pentru 40 de milioane de dolari şi au fuzionat, de asemenea, cu KN Energy. După o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă, compania de gaze naturale şi energie El Paso Corporation, Kinder Morgan a devenit cea mai mare companie de infrastructură energetică din America de Nord.
    Alături de soţia sa, antreprenorul a pus bazele fundaţiei Kinder, cu scopul de a sprijini educaţia şi pentru a proteja împrejurimile Houstonului, oraşul în care locuieşte şi în care se află, de altfel, sediul central al companiei. Prin intermediul acesteia au donat peste 90 de milioane de dolari către diverse instituţii de educaţie, artă şi mediu. Richard Kinder este, de asemenea, preşedintele consiliului de administraţie al Muzeului de Arte Plastice din Houston şi ocupă funcţia de preşedinte al Fundaţiei Kinder. Anterior, a servit ca membru al consiliului de administraţie pentru Baker Hughes, Transocean şi Waste Management, ca membru al consiliului naţional al Institutului Smithsonian şi ca preşedinte al consiliului de administraţie al Asociaţiei Interstatale a Gazului Natural din America. Republican înrăit, Kinder s-a implicat şi în viaţa politică, făcând campanii pentru George W. Bush în 1992 şi 2004, pentru John McCain în 2008 şi pentru Kay Bailey Hutchison şi Tom DeLay. În prezent, antreprenorul are o avere de 6,1 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, anul trecut clasându-se pe poziţia 67 în topul celor mai bogaţi oameni din Statele Unite.
    Compania Kinder Morgan operează circa 137.000 de kilometri de conducte prin care transportă, printre altele, gaze naturale, petrol rafinat, ţiţei şi dioxid de carbon. De asemenea, compania stochează şi manevrează o varietate de produse şi materiale în cele 152 de terminale pe care le deţine, cum ar fi: benzină, combustibil pentru aeronave, etanol, cărbune, cocs şi oţel. Aproximativ 38% din gazele naturale din SUA sunt transportate de Kinder Morgan. În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, businessul a înregistrat venituri de 13,7 miliarde de dolari, iar în 2019 şi-a desfăşurat operaţiunile cu o echipă de aproximativ 11.000 de angajaţi. 

  • „BERD e pregătită să finanţeze România în continuare”

    „Multe lucruri trebuie schimbate, dar ţara este în Uniunea Europeană şi acest lucru exercită multă presiune. Nu ezitaţi să creaţi o firmă în România, pentru că este mult talent în această ţară şi există o piaţă domestică destul de mare. Dacă aş fi român, aş rămâne aici să îmi creez compania, nu m-aş duce în Londra”, a spus Alain Pilloux, vicepreşedintele departamentului de banking şi membru executiv al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat înainte de amplificarea crizei cauzate de noul coronavirus.

    Alain Pilloux a devenit vicepreşedinte al departamentului de banking din cadrul BERD pe data de 15 noiembrie 2016, dar lucrează în cadrul acesteia încă din 1992. El este responsabil cu investiţiile şi activităţile consultative pentru 36 de ţări în care este prezentă BERD. Anterior, Alain Pilloux a ocupat funcţia de vicepreşedinte pentru politică şi parteneriate al BERD, unde era responsabil de coordonarea strategiilor şi politicilor băncii. După ce şi-a început cariera la Inspection Générale des Finances de la Paris, Alain a intrat în BERD în iunie 1992 în calitate de bancher senior. A deţinut de-a lungul anilor diverse responsabilităţi de management, printre care director responsabil pentru Polonia (1995-1997), director grupului de afaceri pentru Europa Centrală şi statele baltice (1998-2005), director general pentru Rusia, cu sediul la Moscova (2006-2009), şi director general pentru industrie, comerţ şi agroindustrie (2010-2015). Începând cu 2014, el a avut responsabilitatea pentru investiţiile directe ale băncii şi fondurile de capitaluri proprii în diferite sectoare şi regiuni.
    În cadrul strategiei BERD pentru România în următorii cinci ani sunt menţionate câteva dintre problemele existente în ţară, dar şi câteva soluţii care ar trebui luate în considerare. Reprezentanţii BERD observă că România se confruntă cu lacune în majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor şi infrastructura municipală agravează disparităţile regionale şi limitează integrarea pieţelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din cauza operaţiunilor ineficiente şi a gestionării financiare, precum şi a lipsei de investiţii. Sectorul energetic a beneficiat de participarea sectorului privat, dar sunt necesare investiţii suplimentare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere. Legislaţia adoptată la sfârşitul anului 2018 a afectat încrederea investitorilor. O guvernanţă îmbunătăţită va fi necesară pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a soluţiona lacunele de tranziţie ale României. „În ultimii ani ne-am concentrat destul de mult pe sectorul privat pentru că nu am reuşit să demarăm o dezvoltare a infrastructurii, cu excepţia faptului că ne-am înteles foarte bine cu municipalităţile. La nivel municipal în ţară am găsit mereu parteneri foarte buni. Anul trecut, în ultima călătorie, am semnat ceva cu primarul din Bacău, de exemplu”, a spus Alain Pilloux.
    El mai observă că România are un sector privat vibrant, alimentat de investiţii străine mari în sectorul auto, agroindustrie şi imobiliare şi sprijinit de o bază puternică pentru IMM-uri. Cu toate acestea, îşi reduce potenţialul din cauza obstacolelor birocratice în afaceri şi a blocajelor induse de infrastructura naţională precară. Accesul la finanţe rămâne limitat din cauza practicilor solicitante de creditare bancară, a pieţelor de capital şi a capitalurilor de capital subdezvoltate şi a surselor alternative de finanţare pentru corporaţii şi IMM-uri. „Noi, ca instituţie de dezvoltare şi banking, avem nevoie de parteneri, de oameni cu care să vorbim, de oameni cu care să dezvoltăm proiecte. Cu sectorul privat a mers bine, cu sectorul municipalităţilor a mers bine, iar acum împreună cu această nouă administraţie din România vom face să meargă şi mai bine din punctul de vedere al infrastructurii şi energiei”, a mai spus încrezător Alain Pilloux.
    Din punctul de vedere al BERD, banca este bine poziţionată astfel încât să poată finanţa proiecte de infrastructură sustenabile, să sprijine sectorul energetic şi să contribuie la găsirea unor surse alternative de energie, care nu sunt atât de  dăunătoare pentru mediu precum cea cauzată de cărbune. Aceste finanţări în punctele cheie ale economiei din România vor reduce lacunele de tranziţie în guvernare, incluziune şi integrare, vor debloca oportunităţile economice şi vor îmbunătăţi calitatea instituţiilor şi a infrastructurii. În sectorul privat, banca îşi va concentra activităţile pe sprijinirea companiilor româneşti pentru a deveni mai competitive, pentru a îmbunătăţi inovaţia produselor şi a proceselor şi pentru a spori penetrarea tehnologică. BERD va continua să susţină diversificarea şi sofisticarea sectorului financiar, contribuind la dezvoltarea pieţelor locale de capital şi a soluţiilor de finanţare în valută locală şi colaborând cu bănci şi instituţii financiare nebancare pentru a creşte accesul la finanţare şi penetrarea financiară, inclusiv la IMM-uri.
    El spune că România are un potenţial pentru atragerea investiţiilor BERD de cel puţin 500 milioane de euro pe an. „Eu cred că există potenţial în această ţară pentru BERD să investească aproximativ 500 de milioane de euro pe an, poate chiar mai mult. Acum băncile sunt destul de lichide şi este greu să le convingem să ia bani de la BERD pentru a împrumuta întreprinderile mici şi mijlocii. Nu poţi obliga o bancă să împrumute”, a mai adăugat Alain Pilloux. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituţia a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acţionar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania şi BRD-SocGen), dar şi la grupurile greceşti Alpha Bank, Bancpost şi în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, şi Banca Ţiriac şi Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susţinute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat şi obligaţiuni emise de bănci.
    În 2019, BERD a finanţat
    22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei româneşti, în valoare totală de peste 372 de milioane de euro. 

  • Uniunea Europeană le cere platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile şi să nu mai ofere calitate HD, pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea pe continent

    Uniunea Europeană le-a cerut platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea în Europa, întrucât milioane de oameni lucrează de acasă din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Până acum, companiile de telecom au susţinut că infrastructura de internet este destul de robustă pentru a susţine schimbarea masivă a comportamentului online adusă de răspândirea Covid-19.

    Cu toate acestea, miercuri după-amiază, Thierry Breton, comisar european responsabil pentru politici digitale, a spus că platformele de streaming şi companiile de telecom au „o responsabilitate comună de a asigura buna funcţionare a internetului” în timpul crizei.

    Uniunea Europeană a spus că platformele de streaming ar trebui să ia în considerare să ofere doar calitate standard la conţinutul video, în loc de HD (high-definition), întrucât programele şi utiizatorii trebuie să fie responsabili în ceea ce priveşte consumul lor de date.

    Există temeri referitoare la lipsa de capacitate a reţelei de a gestiona zile întregi de videoconferinţe la nivel de masă, de copii care iau cursuri online sau care se joacă sau de filme la calitate înaltă – întrucât reţeaua a fost construită pentru trafic intens doar în anumite momente din zi.

    Chiar şi marile grupuri de tehnologie au recunoscut că au probleme cu schimbarea bruscă la nivelul traficului de date.

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a spus, miercuri, că platforma de social media experimentează „creşteri masive” în utilizarea anumitor servicii, inclusiv dublarea apelurilor înregistrate pe WhatsApp şi Messenger.

    „Gestionarea situaţiei a fost o provocare. Trebuie să ne asigurăm că ţinem sub control situaţia din punct de vedere al infrastructurii”, a spus Zuckerberg.

    Regulile UE nu permit încetinirea conextiunii (n.eng: throttling) pentru servicii de streaming, precum Netflix sau Twitch, însă mai mulţi executivi din telecom din Europa susţin că există spaţiu pentru o cooperare cu platformele, întrucât să protejeze sistemul.

    Scott Petty, CTO în cadrul gigantului Vodafone, a spus pentru FT că „ora de vârf” în ceea ce priveşte traficul s-a extins de la prânz până la 9 seara.

    El a mai arătat spre conţinutul suplimentar din online, precum noua platformă de streaming a Disney, sau filmele Universal Pictures, ce vor fi lansate online pentru a compensa închiderea cinematografelor.

    În Italia, prima ţară care a impus o canratină totală, volumul de videoconferinţe s-a triplat, fapt ce a dus la o creştere de 75% a traficului înregistrat în reţelele rezidenţiale şi cele mobile în weekend, corelat cu presiunea streaming-ului şi a jocurilor online, potrivit Telecom Italia.

    Un purtător de cuvânt al Netflix a recunoscut că este o potenţială problemă dar spune că există instrumente pe care deja le-a pus la dispoziţia funrizorilor de internet, care le permite să îşi stocheze conţinutul mai aproape de client, ceea ce eliberează o parte din presiunea pusă pe reţea.

    „Comisarul Breton are dreptate când spune că este foarte important să ne asigurăm că internetul funcţionează în continuare la fel de bine în această perioadă critică. Ne-am concentrat pe eficienţa reţelei pentru mulţi ani şi am pus gratuit serviciul nostru de conexiune deschisă la dispoziţia companiilor de telecomunicaţii”, a transmis compania.

    Tehnologia de „streaming adaptabil” a Netflix a ajustat deja rezoluţia video la un nivel optim pentru infrastructură în fiecare piaţă, a adăugat compania.

    YouTube nu a comentat.

     

    Citiţi ZF epaper 

     

  • Electrogrup digitalizează 80 de staţii de transport public în Piatra Neamţ, într-un proiect smart city în valoare de 21 mil.lei

    Electrogrup, unul dintre cei mai importanţi constructori de infrastructură de telecomunicaţii din Ro­mânia,  membru al grupului E-INFRA, va implementa un proiect Smart City integrat la PIatra Neamţ, în asociere cu Urban Scope, care vizează modernizarea şi digitalizarea staţiilor de transport public, un contract în valoare de peste 21 milioane de lei.

    Noile staţii de aşteptare vor fi echipate cu WiFi, ecrane tactile multimedia, porturi USB pentru încărcarea smartphone-urilor, panouri fotovoltaice, camere inteligente ce permit analiza video şi monitorizarea traficului, senzori de mediu, informaţii de trafic pentru călători, dar şi operate printr-un centru de comandă.

    “După mai mulţi ani de explorat aceasta piaţa Smart City,  după numeroase conferinţe de specialitate şi proiecte pilot, anunţăm astăzi trecerea de la concept la implementare a primului proiect din România ce prevede integrarea mai multor soluţii de tip Smart City, ce acoperă componentele de infrastructură esenţiale ale unui oraş care se doreşte inteligent – de la mobilitate şi arhitectură urbană, la măsurarea traficului rutier şi a calităţii mediului, toate integrate într-o platformă unică, amplasată într-un centru de comandă modern. După părerea mea, această soluţie este cel mai important pas făcut de un oraş din România, în cursa de a deveni un oraş inteligent, iar impactul se va vedea în creşterea calităţii vieţii în Piatra Neamţ, care este în fond obiectivul principal al dezvoltărilor urbane durabile. Avem convingerea că şi alte oraşe vor demara proiecte similare, iar Electrogrup este deja pregătit sa fie un partener cu experienţă în astfel de implementări”, a declarat Adrian Florea, CEO Electrogrup, companie deţinută de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu.

    Contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor, semnat pe 25 februarie 2020, demarează cu o etapa de proiectare, realizată de Urban Scope, iar durata totală de execuţie a proiectului este de 25 de luni.

    „Acest proiect este complementar cu alte proiecte aflate în diverse stadii în Piatra-Neamţ, inclusiv achiziţionarea de autobuze electrice. Investiţia este finanţată în proporţie de 98% din fonduri europene, cu o contribuţie proprie a municipalităţii pietrene de doar 2%”, a declarat Dragoş Chitic, primarul municipiului Piatra-Neamţ.

    Electrogrup este şi unul dintre cei mai activi furnizori de soluţii Smart City la cheie pentru administraţii publice şi companii private. Recent, compania a început dezvoltarea unui parcări supraetajate, dotată cu soluţii smart, în Oradea, precum şi amenajarea pistei şi balizajului pentru Aeroportul Ghimbav-Braşov.

    Electrogrup SA face parte E-INFRA, grup de cinci companii active în domeniul infrastructurii de energie şi telecomunicaţii, alături de Netcity Telecom SRL, Direct One SA, Nova Power & Gas SRL şi WESEE SRL, care reunesc, în prezent, peste 600 de angajaţi şi au generat o cifra de afaceri consolidată, la nivelul anului 2018, de peste 110 milioane de euro.

     

  • McKinsey: Industria auto din România generează 3,3% din valoarea adăugată brută totală a ţării. Europa Centrală şi de Est ar putea ajuta companiile din industria auto a Europei de Vest

    Industria auto din România generează 3,3% din valoarea adăugată brută totală a ţării, iar cercetarea şi dezvoltarea din sectorul producător de automobile  este de doar 0,3%, arată noile cercetări ale companiei de consultanţă în management McKinsey & Company.

    În România, doar 1,4% dintre angajaţii din sectorul auto lucrează în cercetare şi dezvoltare în sectorul producătorilor auto, media la nivelul Europei Centrale şi de Est fiind de 1,9%. La nivel local există circa

    900.000 de persoane care au profiluri relevante pentru locurile de muncă din inginerie şi inteligenţă artificială.

    „Considerăm că sectorul auto local are un capital uman semnificativ din care să aleagă pentru a redirecţiona resurse către activităţi de cercetare şi dezvoltare, iar această evoluţie va determina competiti­vita­tea pe termen mediu a sectorului nostru auto“, spune Alexandru Filip, partener coordo­nator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti.

    Conform studiului companiei de consul­tanţă, Europa Centrală şi de Est (ECE) ar putea ajuta companiile auto din Europa de Vest să-şi rezolve problemele legate de cercetare şi dezvoltare, dar şi să-şi consolideze competitivitatea. La nivel mondial, marii jucători din industria auto depun eforturi semnificative pentru a putea implementa noile tehnologii precum conducerea autonomă, conectivitatea vehiculelor şi electrificarea acestora.

    În următorii cinci ani este estimată o creştere a dezvoltării de software în sectorul autor, astfel că de la an la an cererea pentru inginerii de software va înregistra o creştere de 6%.

    „Software-ul este fundamental în contextul acestor tendinţe, punând o presiune fără precedent asupra departamentelor lor de cercetare şi dezvoltare. Costul ridicat şi concurenţa pentru talentele din zonele de software, cercetare şi dezvoltare au creat o provocare structurală semnificativă pentru competitivitatea industriei auto din Europa“, mai scriu autorii studiului.

    Producătorii de automobile au început să concureze cu companiile din domeniul hi-tech în ceea ce priveşte lucrătorii cu o înaltă calificare. Europa Centrală şi de Est ar putea acoperi lipsa muncitorilor calificaţi în acest domeniu.

    Numărul celor care s-ar potrivi pe un astfel de post din CEE este undeva între 10-15% mai mic decât numărul celor din Germania. În România, circa 900.000 de persoane care lucrează sau studiază sunt în căutare de job în domenii relevante.

    În ceea ce priveşte infrastructura, Europa Centrală şi de Est are o reţea de aeroporturi uşor accesibile, autostrăzi şi sisteme feroviare relativ moderne şi o infrastructură digitală bine dezvoltată. Iar în privinţa salariilor, costurile salariale cu angajaţii din cercetare şi dezvoltare sunt cu 60% mai mici decât în Europa de Vest.

     „Evoluţia zonei de cercetare şi dezvoltare în Europa Centrală şi de Est va aduce beneficii atât producătorilor auto europeni, cât şi regiunii în ansamblu. Sectorul auto din Europa va fi mai puternic şi mai agil în faţa schimbărilor. În schimb, Europa Centrală şi de Est se va bucura de beneficii semnificative. Un ecosistem mai mare de cercetare şi dezvoltare auto în CEE va sprijini o reţea de talente, va consolida ecosistemul general de cercetare şi dezvoltare şi va face regiunea şi mai atractivă pentru alte sectoare avansate precum utilaje, robotică şi industria aerospaţială“, a declarat Andras Kadocsa, partener la McKinsey & Company şi lider al departamentului care se ocupă de advanced industries la nivelul CEE.

    miruna.diaconu@zf.ro

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

    ♦ 2020 va fi marcat de alegerile locale şi cele parlamentare, de aceea probabil că frânele fiscale vor fi apăsate abia în 2021 ♦ Situaţia internaţională tensionată de războaiele comerciale şi noile conflicte din Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale externe ♦ Băncile vor fi mai prudente în analiza dosarelor de risc.

     

    Macro şi fiscalitate

    ►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

    ►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

    ►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

    ►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

    ►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

     

    Infrastructură

    ►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

    ►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

    ►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

    ►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş – Iaşi.

    ►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

     

    Bănci

    ►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

    ►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

    ►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

    ►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

    ►Reglementări în sectorul bancar.

     

    Asigurări

    ►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

    ►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

    ►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

    ►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

    ►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

     

    Burse

    ►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

    ►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

    ►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

    ►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

    ►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

     

    Imobiliare

    ►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 – 70.000 de noi locuinţe.

    ►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

    ►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

    ►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

    ►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

     

    Agricultură

    ►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

    ►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

    ►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

    ►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

    ►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

     

    Industria alimentară

    ►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

    ►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

    ►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

    ►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

    ►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

     

    Construcţii

    ►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

    ►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

    ►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

    ►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

    ►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

     

    Piaţa muncii

    ►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

    ►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

    ►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

    ►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

    ►Învăţământul dual va lua amploare. 

     

    Turism

    ►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

    ►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

    ►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

    ►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

    ►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

     

    Industria auto

    ►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

    ►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

    ►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

    ►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

    ►Maşinile „verzi“ – electrice şi hibride – vor trece de 5% cotă de piaţă. 

     

    Retail

    ►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

    ►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

    ►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

    ►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

    ►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente – restaurante, drogherii – şi noi branduri.

     

    Fuziuni şi achiziţii

    ►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

    ►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

    ►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    ►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

    ►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

     

    Transporturi şi logistică

    ►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

    ►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

    ►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

    ►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

    ►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

     

    Energie

    ►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

    ►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

    ►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

    ►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

    ►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

     

    Sănătate

    ►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

    ►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

    ►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

    ►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

    ►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

     

    Telecom

    ►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

    ►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

    ►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

    ►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

    ►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

     

    IT

    ►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

    ►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

    ►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

    ►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

    ►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

     

    Externe

    ►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

    ►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

    ►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

    ►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

    ►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.