Milioane de familii din Marea Britanie se împrumută pentru a-şi acoperi facturile şi cheltuielile de bază, relevă o analiză care avertizează că ţara intră într-o nouă fază periculoasă a crizei costurilor de trai, notează The Guardian. Dobânzile este de aşteptat să crească în continuare şi există avertismente privitoare la o bombă cu cea a datoriilor în rândul gospodăriilor mai sărace.
Tag: imprumut
-
Românii împrumută statul cu 758 mil. lei şi 329 mil. euro prin cea mai recentă emisiune de titluri de stat Fidelis
♦ Listarea la Bursa de Valori este programată pe 3 august ♦ De joia viitoare orice investitor va putea să cumpere şi să vândă astfel de titluri de stat.
Din 17 iulie şi până pe 28 iulie, deci pe parcursul a zece zile de subscriere de titluri de stat Fidelis, micii investitori au mobilizat 758 mil. lei şi 329 mil. euro pe care le-au alocat în cea mai recentă finanţare prin care statul român apelează la populaţie pentru a acoperi deficitul bugetar. Cumulat, subscrierile sunt de 2,4 mld. lei. În schimbul acestor resurse financiare, disponibile prin Fidelis doar investitorilor de retail, Ministerul Finanţelor îi remunerează pe aceştia cu dobânzi de până la 7,3% în lei şi 5,45% în euro pentru instrumente cu venit fix neimpozabile. Au fost înregistrate circa 19.100 de ordine, adică cel puţin 19.100 de investitori au subscris în această emisiune Fidelis.
Titlurile de stat Fidelis vor ajunge la BVB pe 3 august, acolo de unde orice investitor va putea să le tranzacţioneze. Preţul titlurilor de stat va depinde de raportul dintre cerere şi ofertă şi de condiţiile din economie, în special de inflaţie. O creştere a preţurilor se reflectă negativ în preţul titlurilor de stat. Aceasta este diferenţa principală între Fidelis şi Tezaur, cel din urmă nefiind disponibil la tranzacţionare.
Aceasta a fost a XII-a emisiune de titluri de stat Fidelis. Din vara lui 2020 încoace, de pe vremea de când Florian Cîţu era premier, statul român a atras circa 20 mld. lei de la micii investitori. Toate emisiunile Fidelis au ajuns la Bursa de Valori.
La precedenta emisiune de titluri de stat Fidelis, din aprilie 2023, statul român a atras 716 mil. lei şi 473 mil. euro, adică un total de 3 mld. lei.
Ca şi precedenta emisiune, şi acum interesul cel mai mare mare al investitorilor a fost pentru titlurile de stat denominate în euro, în special pentru cele cu scadenţa în august 2028 şi cu o dobândă de 5,45% pe an. Aceasta a strâns subscrieri de 21 mil. euro (echivalentul a 1.052 mil. lei).
Această emisiune de vânzare de titluri de stat a avut la fel ca şi precedenta şI o tranşă adresată exclusiv donatorilor de sânge care un premium de 100 de puncte de bază.
Potrivit datelor din platformele brokerilor, această tranşă a avut subscrieri de 106 mil. lei. Dobânda este de 7,3% iar scadenţa pe 2 august 2024. Restul finanţărilor în lei arată în felul următor la finalul ofertei: 422 mil. lei pentru tranşa cu dobândă de 7,2% pe an scadentă în 2026 şi 230 mil. lei pentru tranşa cu 6,3% dobândă pe an şi scadentă în august 2024.
La euro situaţia este următoarea: 119 mil. euro pentru tranşa cu dobândă de 3,85% pe an şi scadentă în august 2024 şi 211 mil. euro pentru cea la care MFP plăteşte 5,45% pe an şi care are scadenţa în august 2028.
Lead managerul acestei emisiuni este BT Capital Partners, iar din sindicatul de intermediere fac parte Alpha Bank, BCR şi BRD. Grupul de distribuţie este Banca Transilvania.
-
Semnele unei furtuni imobiliare încep să se adune rapid: Preţul locuinţelor din Marea Britanie s-a prăbuşit la minimul ultimilor 10 ani după ce costurile de împrumut din ce în ce mai mari i-au lăsat pe britanici fără şansa de a avea o casă
Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.
Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.
-
Vine furtuna imobiliară. Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume se prăbuşeşte, ajungând la minimul ultimilor 10 ani
Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.
Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.
Speculaţiile conform cărora Banca Angliei va trebui să continue să majoreze ratele dobânzilor pentru a domoli inflaţia au dus la creşterea costului creditelor ipotecare, cele mai comune împrumuturi cu rată fixă depăşind acum 6%, un nivel considerat ca fiind un prag problematic pentru consumatori.
„Presiunea rezultată asupra accesibilităţii va acţiona în mod inevitabil ca o frână asupra cererii, pe măsură ce cumpărătorii se gândesc la ceea ce îşi pot permite în mod realist”, a declarat Kim Kinnaird, director la Halifax Mortgages.
Ca o nouă lovitură pentru proprietarii de locuinţe, comercianţii estimează în prezent că BOE va majora ratele dobânzilor la 6,5% până în decembrie, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace.
Pentru mulţi dintre ei, creşterea costurilor de împrumut încă nu a ajuns în casă. Organismul industrial UK Finance estimează că 800.000 de credite cu dobândă fixă vor trebui refinanţate în a doua jumătate a acestui an, iar alte 1,6 milioane în 2024.
O imagine a răcirii pieţelor imobiliare a apărut săptămâna trecută şi în datele furnizate de Nationwide Building Society, al cărui indice propriu al preţurilor locuinţelor a arătat o scădere de 3,5% pe an – cea mai mare din 2009 încoace.
-
Semnele unei furtuni imobiliare încep să se adune rapid: Preţul locuinţelor din Marea Britanie s-a prăbuşit la minimul ultimilor 10 ani după ce costurile de împrumut din ce în ce mai mari i-au lăsat pe britanici fără şansa de a avea o casă
Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.
Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.
Speculaţiile conform cărora Banca Angliei va trebui să continue să majoreze ratele dobânzilor pentru a domoli inflaţia au dus la creşterea costului creditelor ipotecare, cele mai comune împrumuturi cu rată fixă depăşind acum 6%, un nivel considerat ca fiind un prag problematic pentru consumatori.
„Presiunea rezultată asupra accesibilităţii va acţiona în mod inevitabil ca o frână asupra cererii, pe măsură ce cumpărătorii se gândesc la ceea ce îşi pot permite în mod realist”, a declarat Kim Kinnaird, director la Halifax Mortgages.
Ca o nouă lovitură pentru proprietarii de locuinţe, comercianţii estimează în prezent că BOE va majora ratele dobânzilor la 6,5% până în decembrie, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace.
Pentru mulţi dintre ei, creşterea costurilor de împrumut încă nu a ajuns în casă. Organismul industrial UK Finance estimează că 800.000 de credite cu dobândă fixă vor trebui refinanţate în a doua jumătate a acestui an, iar alte 1,6 milioane în 2024.
O imagine a răcirii pieţelor imobiliare a apărut săptămâna trecută şi în datele furnizate de Nationwide Building Society, al cărui indice propriu al preţurilor locuinţelor a arătat o scădere de 3,5% pe an – cea mai mare din 2009 încoace.
-
Emmanuel Macron: Franţa va creşte volumul resurselor direcţionate către FMI pentru acordarea de împrumuturi statelor sărace afle în lupta cu schimbările climatice
Franţa va creşte volumul resurselor direcţionate către Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea de împrumuturi ţărilor cele mai sărace care se confruntă cu riscurile climatice, a declarat Emmanuel Macron, potrivit Bloomberg.
În urmă cu doi ani, preşedintele francez a stabilit un obiectiv de stimulare a finanţării pentru ţările sărace prin faptul că cele mai bogate state vor împrumuta 20% din cota lor din activele de rezervă ale FMI, cunoscute sub numele de „Special Drawing Rights”.
În cadrul unui summit privind finanţele mondiale desfăşurat la Paris, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că obiectivul de „reciclare” a 100 de miliarde de dolari din SDR a fost acum atins.
„I-am determinat pe toţi să îşi respecte angajamentele şi acum vom recicla 40% din SDR”, a declarat Macron la postul de radio France Info înainte de sesiunea de închidere a summitului de la Paris.
-
A venit nota de plată pentru împrumuturile uriaşe luate de băncile europene în pandemie, iar băncile italiene sunt primele care ajung în linia întâi: Peste jumătate de trilion de euro trebuie rambursaţi într-un exerciţiu care întinde nervii creditorilor de pe continent la maxim şi pune sistemul bancar european la încercare
Banca Centrală Europeană este pe cale să testeze rezistenţa industriei bancare de pe continent, obligând creditorii să ramburseze aproximativ jumătate de trilion de euro din împrumuturi ieftine din epoca pandemiei într-o singură tranşă, scrie Bloomberg.
Creditorii italieni mai mici reprezintă cea mai mare îngrijorare, iar băncile greceşti nu sunt departe de aceştia. Împrumuturile restante ale Italiei în cadrul programului TLTRO(program de finanţare pentru bănci şi de încurajare a împrumuturilor lansat de BCE – n.r.) sunt mai mari decât rezervele de numerar pe care creditorii săi le au la BCE, ceea ce înseamnă că unele dintre bănci vor trebui să strângă bani din altă parte pentru a rambursa împrumuturile.
Rezervele excedentare ale creditorilor greci sunt mai mult sau mai puţin egale cu ceea ce datorează BCE.
Pe măsură ce împrumuturile TLTRO în valoare de 476,8 miliarde de euro vor ajunge la scadenţă la 28 iunie, anumite firme din Germania, Franţa sau alte naţiuni din zona euro ar putea, de asemenea, să resimtă presiunea.
„În Italia sau Grecia, datele sunt clare, dar chiar şi în alte ţări, ar putea exista bănci care au împrumutat peste rezervele pe care le deţin la BCE”, a declarat Reinhard Cluse, economist la UBS Group AG.
Băncile italiene ar putea fi nevoite să strângă aproximativ 35 de miliarde de euro în 2023 şi alte 75 de miliarde de euro pentru a se pregăti pentru mai multe rambursări de împrumuturi TLTRO anul viitor, potrivit estimărilor NatWest Markets.
„Unele instituţii, cel mai probabil băncile mai mici, nu vor avea lichidităţi suficiente, mai ales pe termen scurt„ sunt de părere strategii şi economiştii NatWest Markets.
Vestea bună este că creditorii au o mulţime de opţiuni de finanţare alternativă: una dintre ele este piaţa repo, unde firmele se împrumută între ele pe bază de garanţii. De asemenea, băncile pot apela la pieţele de obligaţiuni pentru a acoperi eventualele goluri sau pot alege să pună în buzunar numerar din obligaţiunile pe care le deţin şi care ajung la scadenţă.
O problemă importantă cu care se confruntă băncile este că BCE nu dă semne ca ar putea lansa o nouă facilitate pentru a ajuta creditorii, chiar dacă aceştia s-ar afla în dificultate privind capacităţile de finanţare.
Majoritatea economiştilor sunt de părere că BCE nu va mai lansa niciun program important de finanţare pe termen lung pentru bănci după ce TLTRO va lua sfârşit în 2024, ceea ce înseamnă că băncile sunt pe cont propriu în misiunea de a rambursa cei 500 de miliarde de euro pe care i-au contractat în perioada pandemiei.
-
Se adună nori de furtună la orizont pentru cea mai mare economie a lumii: Guvernul american are nevoie de un împrumut-mamut de aproape 1.000 de miliarde de dolari, care ameninţă să pună şi mai multă presiune pe sistemul bancar
Guvernul american vrea să împrumute peste un trilion de dolari, sumă care va creşte presiunea asupra sistemului bancar al SUA, în condiţiile în care Washingtonul revine pe pieţe după ce a rezolvat problema plafonării datoriei în urmă cu o săptămână, scrie FT.
În urma soluţionării acestei dispute – care a împiedicat anterior SUA să îşi majoreze împrumuturile – departamentul Trezoreriei va încerca să îşi refacă soldul de numerar, care săptămâna trecută a atins cel mai scăzut nivel din 2017.
JPMorgan a estimat că Washingtonul va trebui să împrumute 1,1 mld. dolari în certificate de trezorerie pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2023, cu o emisiune netă 850 miliarde de dolari în următoarele patru luni.
Una dintre principalele îngrijorări exprimate de analişti a fost că volumul mare de noi emisiuni va duce la creşterea randamentelor datoriei guvernamentale, care va absorbi rapid banii din depozitele bancare.
„Toată lumea ştie că vine potopul. Randamentele vor creşte puternic. Certificatele de trezorerie se vor ieftini şi mai mult, iar acest lucru va pune şi mai multă presiune pe bănci”, a declarat Gennadiy Goldberg, strateg la TD Securities.
Analiştii se aşteaptă la cea mai mare creştere a emisiunilor certificatelor de trezorerie din istorie, cu excepţia perioadelor de criză, cum ar fi criza financiară din 2008 şi pandemia din 2020. Analiştii au spus că acestea vor avea scadenţe cuprinse între câteva zile şi un an.
Această schimbare sporeşte presiunea asupra depozitelor bancare din SUA, care au scăzut deja în acest an, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi falimentul creditorilor regionali au determinat clienţii să scoată banii din bănci şi caute alternative cu randament mai ridicat.
Retragerea în masă a depozitelor bancare şi creşterea randamentelor ar putea determina băncile să ofere dobânzi mai mari pentru conturile de economii, însă această decizie s-ar putea transforma într-o lovitură foarte grea pentru creditorii mai mici care nu vor putea concura cu ofertele băncilor gigant.
„Creşterea randamentelor ar putea forţa băncile să-şi majoreze dobânzile la depozite” a spus Gregory Peters, co-chief investment officer, în cadrul PGIM Fixed Income.
Şocul ofertei vine în condiţiile în care Fed face eforturi pentru a-şi reduce deţinerile de obligaţiuni, într-un contrast absolut comparativ cu anul trecut atunci când era cel mai mare cumpărător de datorie guvernamentală.
„Avem un deficit bugetar semnificativ şi ne confruntăm şi cu o politică monetară destul de dură. Dacă la acestea se mai adaugă şi o avalanşă a certificatelor de trezorerie, cel mai probabil ne vom confrunta cu turbulenţe economice şi financiare” a concluzionat Trosten Slok, economist-şef la Apollo Global Management.
-
Povara datoriei: Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 mld. euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro
♦ Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).
România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).
Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.
La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pandemiei, la 29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.
„Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.
Aşa că, automat, toate celelalte dobânzi vor creşte, prin urmare Ministerul de Finanţe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plăteşte dobânzi la creditele contractate, în trecut, şi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situaţii excepţionale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat şi, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deşi inflaţia a coborât substanţial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă şi atunci fondurile se duc spre dolar. Şi, când iese pe pieţele externe, Ministerul de Finanţe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci şi dolarul este mai scump.
„Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflaţia. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, şi este obligată să iasă pe pieţele externe. Se va împrumuta, aşadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanţa de plăţi”, spune economistul Laurian Lungu.
Profesorii sunt în stradă, medicii ameninţă şi ei cu greva, asemenea poliţiştii şi alţii. Este o situaţie complicată pentru că bani nu sunt.
Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creştere „inflaţionistă”, spune Codirlaşu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.
Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creştere economică de 4,7%. O bună parte din aceşti bani au venit din inflaţie – cel puţin 16 miliarde de lei, dacă vedem creşterea spectaculoasă din încasările din TVA şi accize.
„Plătim dobânzile la credite din inflaţie. Toţi le plătim”, spune Codirlaşu.
Guvernul mai are şi o altă problemă.
Finanţele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), faţă de o medie de 42% în UE. Aici intră şi banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Aşa stând lucrurile, banii sunt puţini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor ţări. Doar că o ţară precum Franţa, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci îşi permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A şi deci se împrumută la dobânzi mici, faţă de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plăteşte dobânzi de câteva ori mai mari.
Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puţin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar aşteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiştii, dobânzile cresc şi situaţia se complică.
„Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binişor. Construcţiile au susţinut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunţate, situaţia poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcţiile sunt aşa şi aşa, consumul nu scade deocamdată, dar creşterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.
Dacă vorbim de procentul pe care Finanţele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuţia bugetară la venituri şi cheltuieli.
„Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă şi datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanţii trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie şi suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Şi cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.
-
Nicuşor Dan, primarul Capitalei: Vom instala 20 de centrale termice în zonele care sunt deficitare la capăt de reţea. Vrem să contractăm un împrumut de circa 100 mil. lei de la bănci
Primăria Capitalei a demarat un proiect pentru a instala 20 de centrale termice de cartier în zonele deficitare şi vrea să atragă şi bani de la băncile comerciale pentru acest proiect pe care administraţia locală îl vrea finalizat până la 1 ianuarie 2024, a explicat Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Avem studiu de fezabilitate, am aprobat şi bugetul pentru o achiziţie şi ne-am întâlnit acum 10 zile cu producătorii, pentru a mai pune 20 de centrale în zonele care sunt deficitare la capăt de reţea pe producţie. Sperăm să le facem până la 1 ianuarie”.
El spune că centrala provizorie din Titan, care a început să funcţioneze în februarie, s-a dovedit o mutare bună. În contextul în care puterea totală instalată de care are nevoie sistemul public este de circa 1.000 MW, aceste 20 de centrale însumează circa 70 MW.
„Avem un împrumut pe care vrem să îl contractăm şi vrem să atragem bani din piaţă, de la băncile comerciale, valoarea lui este de ordinul 100 de milioane de lei”.
Aceste 20 de centrale vor fi distribuite aproape uniform pe sectoare, astfel încât să preia din presiunea care există pe sistem în mai multe zone.
„Este vorba de 70 MW faţă de 1.000 MW, asta înseamnă că prin efect de multiplicare tu te adresezi unui punct termic dar rezolvi şi unul sau două care sunt lângă el. (n.r: Proiectul) rezolvă problema a circa 10% din populaţie pentru care căldura a fost deficitară”.
Diferenţa dintre centrala din Titan, care are o capacitate de 60 MW, şi cele 20 pe care administraţia locală vrea să le instaleze în acest an ţine şi de modul în care sunt contractate acestea. Cea din Titan este luată sub închiriere, operată de o companie privată, în timp ce noile centrale vor fi achiziţionate.
„Am făcut studiu de fezabilitate care a fost aprobat de Consiliul General. În urma studiului de fezabilitate a fost pusă această linie în buget, în baza acestei linii am făcut documentele pentru ca el să fie transforat către compania noastră Energetica. Energetica o să facă pe achiziţie internă proiectarea şi ea la rândul ei va coate în achiziţie publică. E o chestiune de două săptămâni până se va întâmpla, până va scoate în achiziţie publiă centralele”.
Reţeaua de transport şi distribuţie
Sistemul de termoficare din Capitală este format dintr-o reţea principală de 1.000 de kilometri şi una secundară de 3.000 de kilometri. Problemele datorate lipsei cronice de investiţii în sistem se regăsesc în principal la reţeaua secundară. La începutul mandatului administraţiei Nicuşor Dan, erau schimbaţi 100 din aceşti 1.000 de kilometri. În 2021 au fost înlocuiţi 28 km, în 2022 un număr de 32 km, iar în 2023 primăria vrea să înlocuiască peste 50 km de conducte.
„Avem trei şantiere începute anul trecut, un prim lot de 63 km care pornise cu bani de la bugetul local, dar între timp am obţinut bani de la Ministerul Dezvoltării, iar acolo sunt trei şantiere mari de anul trecut: Ferentari, Olteniţei lângă Orăşelul Copiilor şi Pantelimon”.
Lucrările de la şantierul din Ferentari ar trebui să fie gata peste aproximativ o lună, conform primarului, în timp ce şantierele Olteniţei şi Pantelimon se vor finaliza până la sfârşitul anului.
„Mai avem un şantier în zona Guvernului, care merge până în Piaţa Amzei şi până pe Bulevardul Ion Mihalache, acolo continuăm, suntem la trei-patru kilometri din 12, nu terminăm anul acesta, dar continuăm. Vom mai începe o lucrare în Colentina şi mai începem o lucrare în Timişoara, acolo este o zonă foarte afectată”.
Lucrările enumerate până acum fac parte din „pachetul vechi” de lucrări anunţate, aşa cum le numeşte Nicuşor Dan. La acestea se mai adugă contractele pe fonduri europene pe care le-a semnat primăria.
„Acolo sunt 25 de loturi din care vom începe 12 anul acesta, chiar luna viitoare, şi în afară de asta sunt în fiecare an lucrări de ordinul a 10-15 kilometri, lucrări pe care Termoenergetica le face pe bucăţi mai mici, de 100-200-500 de metri. (…) Dar în sfârşit avem o stabilitate financiară, avem contractele bine definite şi ale noastre şi ale Termoenergeticii, eu sunt foarte optimist pe numărul de kilometri pe care o să îi facem şi ne ducem către zonele care sunt cele mai afectate”.
Întrebat când ar putea să nu mai aibă bucureştenii probleme cu apa caldă şi căldura, Nicuşor Dan spune că în 2-3 ani ar trebui să se ajungă la un punct de stabiltate dacă lucrările continuă în ritmul în care sunt realizate astăzi.
„Cel mai important este că am avut zile întregi în luna februarie în care nimeni nu a avut probleme. (…) Ca să ajungem să fie universal valabilă chesitunea asta ne mai trebuie cam 2-3 ani. Nu o să înlocuim în această perioadă cu totul cei 850 km pe care îi mai avem de înlocuit, dar vom înlocui acei 150 km care sunt cei mai afectaţi şi atunci în afară de avarii minore sistemul o să funcţioneze. Repet, a fost mai bine iarna asta decât iarna treută şi mult mai bine decât acum doi ani”.
O altă întrebare la care a răspuns primarul este una pe care şi-o pun mulţi bucureşteni: există zone în Bucureşti în care nu există niciodată probleme cu căldura şi apa caldă?
„Da, există, şi una dintre aceste zone este Ferentari, unde am început de acum doi ani să schimbăm, şi sunt multe altele. Aşa cum există zone unde tot timpul sunt probleme. O zonă este parcul Tineretului, o altă zonă este Bulevardul Timişoara. Şi pentru Bulevardul Timişoara vrem să intervenim vara asta, e o lucrare complexă, vrem să intrăm sub liniile de tramvai şi nu va funcţiona o perioadă tramvaiul. Parcul Tineretului este inclusă în proiectele cu finanţare europeană şi va începe tot vara aceasta”.