BusinessMagazin

Tag: ICCJ

  • Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, arestaţi preventiv în dosarul retrocedărilor

    Decizia ICCJ poate fi contestată de Andrei Hrebenciuc şi Sturdza la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.

    Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, reţinuţi joi de procurorii DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor, au ajuns la ICCJ după ora 20.00, iar şedinţa de judecare a propunerii de arestare a început la ora 22.00.

    Ambii inculpaţi au dat declaraţii în faţa instanţei, iar apărătorii lor au cerut judecarea lor în libertate, în timp ce procurorii au cerut arestul preventiv.

    La finalul şedinţei de aproximativ patru ore, instanţa a rămas în pronunţare.

    Andrei Hrebenciuc este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Sturdza este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa, “prin interpretarea părtinitoare a probelor şi denaturarea stării de fapt”, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro, reprezentând contravaloarea a 43.227 de hectare de pădure.

    Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr , Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup “ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”.

    Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii arată, în ordonanţa de reţinere, că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

    Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier, dobândită prin decizia din 2012 a Tribunalului Covasna.

    Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

    Procurorii au stabilit că SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social în Cipru), persoană juridică cipriotă al cărei asociat real este Andrei Hrebenciuc.

    “Prin disimularea adevăratei naturi a provenienţei folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobândirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urmă să comită infracţiunea de trafic de influenţă”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

    Procurorii DNA Braşov au început urmărirea penală şi faţă de Carmen Elisabeta Drăgoi şi avocaţii Nicolae Mergeani şi Victor Adrian Prodan, toţi fiind acuzaţi de spălare de bani.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în două dosare, printre care şi cel al retrocedărilor. Viorel Hrebenciuc a demisionat marţi din Parlament.

    În cel de-al doilea dosar, care are legătură cu prima cauză, Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acest al doilea dosar este urmărit penal şi senatorul PSD Dan Şova, pentru trafic de influenţă.

  • Dan Adamescu a fost la instanţa supremă în scaun cu rotile

    Dan Adamescu nu a făcut declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea din sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a stat aproximativ o oră.

    Întrebat dacă dosarul Carpatica, în care este acuzat de fapte de corupţie, este o înscenare, Adamescu a dat aprobator din cap, fără a face alte declaraţii.

    Omul de afaceri Dan Adamescu este în arest la domiciliu din 30 august, când i-a fost înlocuită măsura arestului preventiv, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, în care este judecat alături de magistraţii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti.

    În 10 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut măsura arestului la domiciliu atât în cazul lui Dan Adamescu, cât şi în cazul celor patru judecători, constatând că aceasta este legală şi temeinică.

    Instanţa a respins atunci, ca nefondată, cererea lui Adamescu de înlocuire a măsurii cu controlul judiciar, dar şi cererile similare ale judecătorilor Rovenţa şi Viziru.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis însă cererea lui Adamescu de a i se permite să plece din imobilul unde execută arestul la domiciliu, în perioada 13-18 octombrie, pentru a merge la o clinică de ortopedie.

    Şi judecătorii Rovenţa şi Moldovan au primit permisiunea de a merge la Spitalul Militar şi, respectiv, la Spitalul Fundeni. Elena Rovenţa a formulat cererea pentru 29 octombrie ,când ar urma să meargă la Spitalul Militar pentru o intervenţie medicală, iar Moldovan pentru 13 octombrie, în vederea unor controale şi tratamente la Spitalul Fundeni.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată de cei trei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat luni cauza, urmând să dea o decizie definitivă.

    În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei patru judecători şi pe Dan Adamescu, în stare de arest, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în stare de libertate, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă. Cei patru judecători au stat în arest preventiv din 20 mai până în 30 august, când instanţa supremă a dispus măsura arestului la domiciliu.

    Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. El a fost arestat preventiv din 6 iunie până în 30 august, când şi în cazul lui instanţa supremă a decis definitiv înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu pentru dare de mită.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

    Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

  • ICCJ finalizează la sfârşitul lui noiembrie dosarul privatizărilor strategice

    Judecătorii au audiat, miercuri, ultimii doi martori în acest caz şi au admis o serie de probe în circumstanţiere făcute de avocaţii inculpaţilor.

    La finalul şedinţei, preşedintele completului, judecătorul Ionuţ Matei, a spus că dezbaterile finale vor avea loc în 26 noiembrie, când sunt chemaţi toţi inculpaţii, avocaţii aleşi ai acestora, precum şi apărătorii din oficiu şi procurorul DIICOT, pentru a prezenta pledoariile finale în acest dosar.

    În cursul zilei de miercuri, instanţa supremă urmează să stabilească dacă ia măsuri preventive faţă de cei judecaţi în acest dosar – Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu -, după ce a constatat că Gabor Kerekes, inculpat în dosar, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. Kerekes a transmis recent instanţei un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

    În acest context, procurorii DIICOT au cerut instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

    Fostul ministru Codruţ Şereş a declarat, fiind întrebat de un judecător de ce îşi mută domiciliul la Bucureşti, că face acest lucru pentru a putea fi vizitat mai des de familie, în cazul în care va primi o pedeapsă cu executare în dosarul privatizărilor strategice.

    Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Fostul ministru Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Miron Mitrea, CONDAMNAT la doi ani de închisoare cu executare

    Judecătorii instanţei supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.

    Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al ISC.

    Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

  • Şereş: Îmi mut domiciliul în Bucureşti pentru a fi vizitat mai des de familie, dacă voi fi condamnat

    Codruţ Şereş, judecat în dosarul privatizărilor strategice, a anunţat, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), că a depus actele pentru schimbarea cărţii de identitate, întrucât are un nou domiciliu, în Bucureşti.

    În timp ce instanţa judeca o sesizare din oficiu privind luarea unor măsuri preventive faţă de Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, preşedintele completului de cinci judecători, magistratul Ionuţ Matei, i-a spus fostului ministru al Economiei că nu înţelege de îşi schimbă domiciliul tocmai acum, înainte de ultimul termen de judecată.

    Şereş l-a întrebat pe judecător dacă vrea să îi dea un răspuns sincer, iar după ce judecătorul a confirmat, Şereş a spus: “Domnule judecător, îmi fac buletin de Bucureşti, pentru sectorul 1, pentru că sunt conştient de acest caz, m-am prezentat ori de câte ori a fost nevoie, iar în cazul în care mă veţi condamna, aş vrea ca familia mea să-mi fie aproape şi să mă poată vizita des la Penitenciarul Rahova”.

    Instanţa a anunţat că va decide dacă vor fi luate măsuri preventive în cazul lui Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, după ce a constatat că Gabor Kerekes, inculpat în dosar, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. Kerekes a transmis recent instanţei un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

    În acest context, procurorii DIICOT au cerut instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

    Instanţa a arătat că se va pronunţa cu privire la aceste măsuri la finalul şedinţei de judecată.

    În continuare, instanţa va audia doi martori, după care va da cuvântul procurorului şi avocaţilor, pentru prezentarea pledoariilor finale. După ce discuţiile din dosar vor fi încheiate, instanţa va anunţa data la care se va ponunţa decizia definitivă.

    În ce priveşte plecarea lui Kerekes din ţară, instanţa va trimite o sesizare Ministerului Afacerilor Interne, în care va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor, precum şi timpul de accesare a acestora de către unităţile de poliţie de frontieră şi de aeroporturi. De asemenea, instanţa va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar şi să nominalizeze potenţialii vinovaţi, în vederea formulării unei sesizări.

    Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

  • DIICOT cere arest la domiciliu pentru Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, după ce un inculpat din dosarul privatizărilor strategice a plecat din ţară

    Instanţa supremă judecă, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev şi Gabor Kerekes, urmând ca, după audierea inculpaţilor şi după pledoariile avocaţilor şi ale procurorului de caz, să rămână în pronunţare.

    Judecătorii au constatat că Gabor Kerekes a transmis instanţei recent un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere. Astfel, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv şi a rămas în pronunţare în acest caz.

    Preşedintele completului de judecată, magistratul Ionuţ Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declaraţie anterioară în care clientul său a arătat că nu se va sustrage judecării şi că va fi prezent la toate termenele de la instanţă.

    Avocatul lui Kerekes a spus că, după ce instanţa a luat faţă de clientul său măsura preventivă, acestuia nu i-a fost comunicată imediat, astfel că nu a avut cunoştinţă de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicată la câteva zile mai târziu. Avocatul a arătat că Gabor Kerekes are părinţii în Germania, iar aceştia sunt bolnavi, fiind vorba de o problemă urgentă.

    Judecătorul Ionuţ Matei a stabilit ca instanţa să transmită o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care să sesizeze cu privire la faptul că Gabor Kerekes a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. În sesizarea care va fi transmisă la MAI, instanţa va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor, precum şi timpul de accesare a acestora de către unităţile de poliţie de frontieră şi de aeroporturi. De asemenea, instanţa va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar şi să nominalizeze potenţialii vinovaţi, în vederea formulării unei sesizări.

    Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, să se stabilească măsuri preventive şi în cazul lui Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.

    Procurorii DIICOT au solicitat instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Fostul ministru Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Mazăre va face recurs la decizia ICCJ de a fi cercetat în continuare sub control judiciar

    “Aşteptăm motivaţia judecătoarei, după care vom face recurs săptămâna viitoare, tot la Înalta Curte”, a spus Radu Mazăre.

    De asemenea, primarul a susţinut că, printr-o comisie rogatorie, România a cerut statului Liechtenstein să folosească documente dintr-un alt dosar al lui Elan Schwartzenberg decât cel în care Mazăre este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern.

    ”În comisia rogatorie, România a fost solicitat statului Liechtenstein dreptul de a folosi documentele din dosarul pe care ei îl aveau al lui Elan Schwartzenberg care priveşte Realitatea şi transferul unor sume de bani dintr-o companie care era în Liechtenstein, dreptul de a-l folosi împotriva mea, a lui Mazăre Alexandru, a lui Elan Schwartzenberg şi al Lizetei Haralambie. De la Liechtenstein a venit un răspuns de la minister ca urmare a unei hotărâri de instanţă dată în camera din statul Vaduz de către judecătorul de acolo şi care spune că permite folosirea documentelor respective împotriva lui Radu Mazăre şi a lui Elan Schwartzenberg”, a afirmat primarul Constanţei.

    De asemenea, el a menţionat că documentele respective nu putea fi utilizate în cazul altor persoane sau dacă urmărirea penală ar fi fost extinsă.

    ”Dacă vreţi să extindeţi urmărirea penală în afara faptului pe care l-aţi solicitat, respectiv luarea de mită, trebuie să ne cereţi permisiunea iar printr-o comisie rogatorie. Dacă vreţi să faceţi împotriva altor persoane, trebuie să ne cereţi permisiunea, lucru pe care procurorii români nu l-au făcut, respectiv utilizând documentele împotriva lui Alexandru Mazăre, că spun că şi el este suspect, că a primit banii prin cont şi e acuzat împreună cu mine că e complice. Mie mi-au extins şi pentru fals în declaraţii folosindu-se de respectivele înscrisuri fără să respecte condiţia”, a afirmat primarul.

    El a precizat că avocatul său a sesizat autorităţile din Liechtenstein despre această situaţie, iar Ministerul Justiţiei din ţara respectivă a înaintat un protest oficial Ministerului Justiţiei din România în legătură cu această situaţie, aşteptând un răspuns în următoarele două luni.

    ”Judecătorul din Liechtenstein a luat cunoştinţă de această încălcare, a trimis un document în acest sens Ministerului de Justiţie din Liechtenstein, care a înaintat un protest oficial României. De ce au fost folosite datele din comisia rogatorie, date statului român sub condiţia precizată, împotriva altor persoane şi de ce s-a extins fără să li se ceară permisuiunea? Iar statul român trebuie să răspundă acestui protest oficial pentru că cei din Liechtenstein au dat un termen de două luni. Cu alte cuvinte, procurorii în acest caz în ceea ce mă priveşte pe mine, extinzând au comis un abuz pentru că nu le permitea comisia rogatorie acceptată de către cei din Liechtenstein”, a mai declarat Radu Mazăre.

    El a mai spus că intenţionează să dea în judecată statul român pentru că ar fi fost reţinut în baza unor probe nelegale, dar că va face acest lucru după răspunsul Ministerului de Justiţie din România către cel din Liechtenstein.

    “Am discutat cu avocaţii şi după ce va răspunde ministerul, după ce va face anchetă Ministerul de Justiţie, care trebuie să răspundă oficial Ministerului de Justiţie din Liechtenstein privitor la protest, ca să poată să răspundă va trebui să facă o anchetă, să vadă ce s-a întâmplat. După ce vor trimite răspunsul respectiv, atunci probabil că o să dau şi eu în judecată statul român. În mod categoric asta va face domnul Morgenstern, care nu a fost vizat în niciun fel de comisia rogatorie, nici măcar nu s-a cerut pentru el, nu că nu s-a obţinut”, a menţionat primarul Constanţei.

    ICCJ a respins, marţi, cererea primarului Radu Mazăre de ridicare a măsurii controlului judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Radu Mazăre trebuie astfel să respecte în continuare toate obligaţiile care i-au fost impuse prin măsura controlului judiciar, respectiv: să se prezinte la procurori, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat; să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa; să se prezinte la Poliţia Municipiului Constanţa în zilele stabilite în programul de supraveghere sau când este chemat; să nu părăsească ţara.

    Cererea lui Radu Mazăre trebuia să se judece luni, însă ICCJ a stabilit un nou termen pentru marţi, după ce magistratul Rodica Cosma, căreia îi fusese repartizat dosarul, s-a abţinut să judece, pe motiv că tot ea a respins anterior propunerea procurorilor DNA de arestare a primarului Constanţei, în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă”. Astfel, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui alt judecător, care marţi a dat o decizie în această cauză.

    În dosarul locuinţelor sociale “Henri Coandă”, primarul Constanţei este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

    Transferul banilor de la Morgenstern către fraţii Mazăre, în acest dosar fiind vizat şi Alexandru Mazăre, s-a făcut, în trei tranşe, printr-o firmă a lui Schwartzenberg, operaţiunile fiind justificate ca onorarii (fees), susţineau anchetatorii.

    Informaţiile legate de traseul banilor au rezultat din analiza documentelor bancare, a ordinelor de plată şi a extraselor aferente conturilor deţinute de Melici Management Inc, beneficiar real Elan Schwartzenberg, de la banca LGT Bank din Liechtenstein.

    “Aceste documente au fost obţinute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, însă, în baza comisiei rogatorii cu autorităţile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obţinut acordul de folosire a acestor documente”, afirmau procurorii DNA care instrumentează dosarul.

  • ICCJ îi permite senatorului Banias să părăsească ţara pentru a participa la Forumul Crans Montana

    “Încuviinţează inculpatului Banias Mircea Marius să părăsească teritoriul României în perioada 14 octombrie – 18 octombrie pentru a se deplasa în Belgia în vederea participării la Forumul Crans Montana desfăşurat în perioada 15 octombrie – 17 octombrie, în calitate de senator al României, preşedinte al Comisiei de Privatizare din Senatul României”, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    În cazul în care senatorul va încălca obligaţia de a reveni în ţară pâna în 18 octombrie, dar şi celelalte obligaţii stabilite de instanţa de judecată în 3 februarie, atunci când s-a decis ca senatorul să fie judecat sub control judiciar, această măsură poate fi înlocuită cu cea a arestului la domiciliu sau chiar cu arestul preventiv.

    Permisiunea de a părăsi ţara poate fi contestată de procurorii anticorupţie.

    Forumul Crans Montana este o organizaţie elveţiană internaţională creată în 1986 în staţiunea cu acelaşi nume din Alpii elveţieni. Din 1990, aceasta organizează o conferinţă anuală pentru promovarea cooperării internaţionale, creşterii economice globale, stabilităţii, echităţii şi securităţii.

    În 2 aprilie 2012, senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

    Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

    Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, este judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.

    Alături de aceştia au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai, fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu-Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu, comandant adjunct “Grup de nave” Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, potrivit procurorilor DNA.

    Totodată, în dosar sunt judecaţi lucrători şi inspectori vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme, comisionari vamali.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o “reţea de taxare ilicită” a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

    “În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal”, notau procurorii în documentul citat.

    Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor.

  • Dosarul referendumului: Majoritatea martorilor audiaţi miercuri au spus că nu au votat

    “Mi s-a prezentat o listă de la o altă secţie, o listă suplimentară. Era numele meu acolo, dar nu mi-am recunoscut semnătura”, “M-au găsit pe o listă la căminul cultural. Nu era semnătura mea” şi “Nu am votat. Am trimis vorbă să vină cu urna mobilă, dar nu a venit nimeni” sunt câteva din declaraţiile martorilor audiaţi miercuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Cele 12 persoane audiate sunt din comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman. Majoritatea lor au vârste de peste 70 de ani, iar o parte nu ştiu să scrie sau să citească.

    După ce au dat declaraţii în faţa instanţei, ei au spus că au fost aduşi “cu duba Poliţiei”, asta deoarece instanţa a dispus emiterea de mandate de aducere pe numele lor, pentru că nu s-au prezentat în faţa judecătorilor atunci când au fost citaţi.

    Tot miercuri sunt audiaţi şi o parte dintre inculpaţi, membri ai comisiilor de votare din localitatea Bragadiru-Teleorman.

    În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.