BusinessMagazin

Tag: gunoi

  • IMM din industrie pot lua până la 1,5 mil. euro pentru “înverzire”

    Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.

    În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.

  • Mergeţi la Londra? Pregătiţi-vă să vorbiţi cu statuile (VIDEO)

    La proiect, care va fi lansat în 19 august, participă scriitori şi actori cunoscuţi ai Marii Britanii: primii scriu textele pe care statuile le vor rosti, iar cei din urmă le împrumută. Pentru a asculta ce au de spus statuile, trecătorii va trebui să activeze nişte marcaje speciale de lângă acestea cu ajutorul telefonului mobil.

    Sing London “recidivează” cu acest proiect, după ce anterior a “învăţat” o serie de coşuri de gunoi din Londra să le cânte celor care le foloseau, pentru a-i răsplăti pentru grija faţă de curăţenia oraşului şi, bineînţeles, pentru a-i amuza.

  • Administratorii gropii de gunoi Glina, reţinuţi pentru legături cu mafia italiană. Cei doi ar face parte din Cosa Nostra

     Conform surselor citate, cei doi au fost ridicaţi concomitent cu mai mulţi presupuşi complici ai acestora, reţinuţi în urma unor descinderi care au avut loc în Italia.

    Dombrovschi şi Pileri urmează să fie extrădaţi în Italia, au precizat sursele citate.

    Cei doi ar face parte din gruparea Cosa Nostra, care se presupune că este coordonată de Massimo Ciancimino, fiul fostului primar din Palermo, cel care s-ar afla şi în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina, de la periferia Bucureştiului.

    Potrivit presei italiene, în octombrie 2012, procurorii au făcut o anchetă ce a vizat persoane şi companii suspectate de implicare în vânzarea gropii de gunoi Glina, cea mai mare din Europa, tranzacţie evaluată la circa 100 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumătate din gunoiul României poate deveni materie primă prin reciclare

    O persoană care locuieşte la oraş adună anual 346 de kilograme de deşeuri menajere, faţă de 95 kg la ţară. Din această cantitate, deşeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% în urban şi 52% în rural, din care aproximativ jumătate sunt ambalaje, potrivit unui studiu al Eco-Rom Ambalaje din perioada septembrie 2012 – august 2013. Datele arată că, în mediul urban, populaţia separă, în containerele dedicate,  6,3%, respectiv 8,4 kg din totalul deşeurilor reciclabile generate. Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deşeuri colectate în amestec şi trimise spre staţiile de sortare şi depozitele de deşeuri.

    Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă. Din masa totală de deşeuri reciclabile, deşeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar, raportat la totalul deşeurilor generate anual de o persoană în mediul urban, ambalajele reprezintă 18%. Un studiu similar din urmă cu zece ani arăta că toate deşeurile de ambalaje erau trimise la gropile de gunoi; în prezent, 7,5% din acestea sunt colectate în containere, respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deşeuri de ambalaje generate anual de o persoană, în mediul urban.

    Criza s-a simţit în coşul de gunoi, dat fiind că, faţă de anii de glorie ai economiei locale, producătorii de ambalaje au pus pe piaţă cu 30% mai puţin ambalaj, potrivit celor mai recente date disponibile. Astfel, dacă în 2006 companiile şi importatorii produceau 1,3 milioane de tone de ambalaje, în 2009, 2010 şi 2011 cantitatea a coborât sub un milion de tone. Cu toate acestea, cantitatea de ambalaje reciclate s-a dublat în 2011 faţă de 2004, pe seama îndeplinirii obligaţiilor de reciclare ale producătorilor. Conform statisticilor Eurostat, cantitatea de deşeu generată de fiecare locuitor a scăzut cu 20%, în comparaţie cu nivelul de 382 de kilograme per capita în anul 2008.

    Autorităţile locale din România sunt obligate să recicleze jumătate din deşeul municipal până în 2020, deşi procentajul actual la care se situează este de 1%, potrivit surselor oficiale, şi de 7-10% potrivit companiilor din industrie. În prezent, fiecare primărie are obligaţia de a devia 15% din deşeuri de la depozitarea lor în groapa de gunoi. Îndeplinirea obiectivului de 50% se poate face prin asumarea de obiective anuale care să crească gradual până la atingerea ţintei, crearea unui sistem de control transparent şi clar pentru toţi actorii implicaţi, dar şi prin raportări clare şi controlabile privind deşeurile colectate separat şi reciclate în România, realizate de toţi actorii implicaţi în sistem. Jucătorii din industrie cer ca acestea să fie coordonate şi integrate într-un sistem naţional creat, monitorizat şi comunicat către public de către instituţiile abilitate.

    „Odată cu extinderea infrastructurii de reciclare, a crescut şi numărul românilor care separă corect deşeurile de ambalaje. Efectele noilor investiţii cu fonduri europene şi private în gestionarea deşeurilor nu s-au făcut simţite în măsura aşteptată, cauza fiind participarea unui număr încă redus de persoane la colectarea separată a deşeurilor menajere. Trebuie ca toţi actorii – industrie, autorităţi, operatori de salubritate – să se implice mai mult în informarea şi conştientizarea publicului, astfel încât separarea deşeurilor să devină o obligaţie şi un obicei”, spune Sorin Cristian Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje.

  • Fabrica de vise chineză: 
un Wall Street prin 
decret guvernamental

    Peste şase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internaţional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.

    În planurile administraţiei din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă şi va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiţii de 65 miliarde de dolari.

    Wall Street şi celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile măreţe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneţ experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel naţional.

    Schimbările, prezentate iniţial în luna noiembrie a anului trecut de către preşedintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creştere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranţă aceste riscuri prin reducerea dependenţei de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat şi dezvoltarea consumului intern.

    Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiţii chineze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi în străinătate şi le va oferi investitorilor străini mai mult acces către pieţele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătraţi, va juca un rol important în această privinţă.

    Planul de acŢiune presupune riscuri majore. Multe ţări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare şi au deschis prea rapid pieţele financiare. China nu are de ales, consideră unii analişti, iar perpetuarea modelului de creştere economică generată prin investiţii finanţate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecăţii“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.

    „Deschiderea contului de capital şi continuarea reformei pieţei financiare este de importanţă crucială pentru alimentarea unor rate de creştere economică mai accelerate faţă de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi şi vor reveni la creşterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câţiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriaşă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.

    AnaliŞtii au descris propunerile preŞedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autorităţile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcţie, a fost la Shenzhen şi Qianhai, unde a vorbit despre 
reîntinerirea na-ţională şi despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorităţii Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.

    Vizita preşedintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulţi chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.

    În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Şi al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme şi o nouă deschidere şi că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorităţii zonei economice speciale.

    Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitaţie mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered şi Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.

    Investiţiile străine majore în Qianhai sunt încă puţine, însă zona a intrat în atenţia unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.

    În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorţiu cu o companie chineză, a câştigat o licitaţie de peste 
2,1 miliarde de dolari, tranzacţie record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spaţii comerciale, apartamente şi hoteluri cu o suprafaţă utilă de aproape 10 ori mai mare.

  • Reciclare cu profit: a doua viaţă a unui furtun (GALERIE FOTO)

    Lemnul recuperat de la copacii tăiaţi în urma afectării de un parazit se transformă în accesorii pentru iPhone, hârtia în genţi de damă şi, mai nou, furtunurile de pompieri devin piese de mobilier.

    Această din urmă idee i-a venit americancei LauraLe Wunsch, care, prin intermediul companiei sale, Oxgut, reciclează furtunurile PSI scoase din uz din diverse motive, dar pe care pompierii nu se îndură să le arunce la gunoi, scrie San Francisco Chronicle.

    Compania fondată de LauraLe Wunsch confecţionează din furtunurile astfel recuperate scaune, preşuri, papuci de casă, huse pentru tablete, tocuri pentru ochelari sau chiar hamacuri.

  • REPORTAJ: Un profesor arădean transformă cu pensula ziduri gri în biblioteci, piscine şi acvarii colorate – GALERIE FOTO

     De 16 ani, de când a terminat Facultatea de Arte şi Design la Timişoara, Sabin Chintoan le predă desen elevilor de şcoală generală şi liceu, iar în paralel cu meseria de dascăl este un artist care poate fi găsit adesea pe schele în biserici, unde pictează pereţi cu motive religioase, sau pe străzile Aradului, unde transformă ziduri murdare în veritabile lucrări de artă expuse în aer liber.

    Arădeanul a prins drag de creion şi pensule în jurul vârstei de zece ani, dar spune că nu profesorii i-au insuflat această pasiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stroe: În Galaţi vor fi instalate bucătării pentru ca sinistraţii să primească mâncare caldă

     Ministrul Radu Stroe a participat, la Galaţi, la şedinţa Comitetului pentru situaţii de urgenţă, el declarând la finalul acesteia că principala problemă a autorităţilor este “luarea gunoiului”, respectiv a nămolului rezultat în urma inundaţiilor.

    De asemenea, el a spus că în zonele afectate de inundaţii vor fi instalate bucătării pentru ca sinistraţii să primească mâncare caldă.

    “Principala problemă este luarea gunoiului şi să se dea cu substanţe dezinfectante. A doua problemă o reprezintă bucătăriile, să se facă mâncare caldă pentru cei sinistraţi şi suplimentarea, dacă va fi necesar, de la rezervele de stat de ce va fi nevoie: pâine, zahără, apă, ulei, tot ce e necesar pentru ca oamenii să aibă ce mânca în această perioadă până se stabilizează lucrurile”, a declarat ministrul Stroe, precizând că în zonele afectate de inundaţii vor fi instalate trei bucătării, iar Armata va pune la dispoziţie bucătari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comoara din gunoaie. Cum arunca omenirea aur in valoare de milioane de dolari anual fara sa-si dea seama

     Gunoiul pe care il aruncam contine aur. Aceasta nu este o figura de stil. Aur in valoare de milioane de dolari zace in gropile de gunoi din toata lumea, metalul pretios fiind ascuns in componentele electronicelor uzate.

    Odata cu cererea tot mai mare pentru electronice, productia de gadgeturi a crescut si ea. Folosind niste tehnici de reciclare speciale, aceste metale pot fi recuperate si repuse in vanzare, contra unor profituri insemnate, intr-un proces care poarta numele de “minerit urban”.

    Iata o serie de date interesante, stranse de Global e-Sustainability Initiative, despre acest proces:

    – La nivel mondial, in electronicele de pretutindeni se gasesc 320 tone de aur, in valoare de 16 miliarde de dolari si 7.500 tone de argint in valoare de cinci miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Transformă gunoiul în bani. Ţara care a ieşit din sărăcie valorificând ce întreaga planetă aruncă

    Brazilia se pregateste de Cupa Mondiala din 2014, asa ca orasele trebuie sa arate mai bine ca oricand. Pe langa curatenia generala de care s-au apucat, brazilienii se dovedesc a fi si foarte inventivi.

    Cei care se ocupa cu preluarea gunoiului de pe strazi sunt adeptii transformarii oricarui material folosit in mobila, bijuterii sau opere de arta.

    Citiţi aici articolul integral