BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Rolul gigantului McKinsey în criza opioidelor: Compania se înţelege cu autorităţile să plătească 550 de milioane de dolari pentru că a contribuit la cea mai gravă criză farmaceutică din istorie

    Compania de consultanţă McKinsey & Co. a ajuns la o înţelegere cu mai multe state americane, în urma căreia va plăti suma totală de 550 de milioane de dolari pentru rolul pe care l-a jucat în criza opioidelor atunci când a oferit consultanţă de marketing unor producători precum Purdue Pharma sau Johnson & Johnson, potrivit Bloomberg.

    Firma din New York va plăti circa 80% din această înţelegere imediat pentru a ajuta programele de tratament şi a spori bugetele poliţiei în lupta cu epidemia de opioide.

    Restul va fi plătit de companie pe o perioadă de patru ani. Peste 45 de state americane au semnat înţelegerea.

    Firma de consultanţă a sugerat producătorilor farmaceutici moduri în care să accelereze vânzările de OxyContin produs de Purdue, într-un moment în care piaţa legală pentru opioide se diminua din cauza unui val de publicitate negatică, conform procurorului general din New York.

    Conform surselor Bloomberg, McKinsey nu va recunoaşte aceste greşeli, ca parte din înţelegere.

    McKinsey este a 35-a cea mai mare companie privată din SUA, cu venituri de 10,5 miliarde de dolari în 2019, potrivit Forbes.

    Compania are birouri în peste 130 de oraşe şi 65 de ţări.

  • Gigantul Ford cheamă înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor airbaguri defecte

    Producătorul autor Ford Motor Co a anunţat joi că va chema înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor defecţiuni la sistemul de airbaguri, într-o mutare care îi aduce companiei costuri totale de 610 milioane de dolari, potrivit Reuters.

    Administraţia pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA (NHTSA) a ordonat joi companiei Ford să înceapă rechemarea vehiculelor la fabrică, după ce producătorul auto a depus o cerere în 2017 prin care a încercat să evite această acţiune.

    Defecţiunea în cazuri rare la ruptura airbagurilor, ceea ce are un potenţial letal în anumite situaţii. Această defecţiune a declanşat cea mai amplă acţiune de rechemare la fabrică din istoria americanilor, cu peste 67 de milioane de airbaguri defecte în total. La nivel global, peste 100 de milioane de vehicule au fost rechemate la fabrică de un total de 19 producători auto.

    Dintre vehiculele pe care Ford le cheamă înapoi la fabrică de această dată, 2,7 milioane sunt în Statele Unite.

    Airbagurile Takata au lăsat în urmă 400 de răniţi şi 27 de morţi la nivel global.

  • Alphabet pune capăt proiectului Loon: Acoperirea lumii cu baloane de internet nu este viabilă din punct de vedere comercial

    Alphabet, compania-mamă a Google, a pus capăt proiectului cunoscut drept „Loon”, un business cu baloane de internet, prin care gigantul îşi dorea să ofere o alternativă la turnurile telecom, potrivit Reuters.

    Gigantul Alphabet a anunţat joi că proiectul Loon nu este viabil din punct de vedere comercial.

    Început în 2011, proiectul Loon îşi dorea să furnizeze conectivitate în zonele lumii în care construcţia de turnuri telecom este prea scumpă sau complicată. Alphabet îşi dorea să utilizeze baloane de dimensiunea unui teren de tenis pentru a menţine o reţea plutitoare de echipamente, alimentată cu energie solară.

    „În timp ce am găsit deschidere la mai mulţi parteneri în drumul nostru, nu am găsit o modalitate de a diminua costul până la punctul în care să putem construi un business sustenabil pe termen lung”, a scris Alastair Westgarth, CEO-ul Loon, într-o postare de blog.

    Rich DeVaul, unul dintre fondatorii proiectului care nu mai face parte astăzi din Alphabet, a adăugat că evoluţia cererii pentru conectivitate mobilă a transformat turnurile telecom într-o opţiune mai eficientă din punct de vedere al costurilor, într-un mod în care nu putea fi estimat în urmă cu un deceniu. Astfel, nevoia pentru proiectul Loon s-a diminuat.

    Compania avea 200 de angajaţi în 2019. În acelaşi an a atras o investiţie de 125 de milioane de dolari de la compania HAPSMobile, controlată de SoftBank.

    Separat de proiectul Loon, mai multe companii finanţate de antreprenori miliardari precum Elon Musk, Richard Branson sau Jeff Bezos caută alternative sustenabile pentru conexiunile de internet, cea mai vehiculată variantă fiind cea a unei reţele de sateliţi poziţionaţi în jurul planetei.

  • Lovitură pentru Volkswagen: Amenzi de peste 100 de milioane de euro după ce gigantul a ratat ţintele UE pe emisiile de carbon

    Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a primit amenzi de peste 100 de milioane de euro, după ce a ratat „la mustaţă” ţintele UE pe emisiile de carbon, în ciuda eforturilor de a lansa vehicule electrice, potrivit FT.

    Grupul Volkswagen, care include brandurile Audi, Porsche şi Seat, a anunţat că nivelul de emisii la nivelul flotei vândute în Europa s-a situat la 99,8 grame de dioxid de carbon per kilometru – cu aproape jumătate de gram sub ţintele impuse de Bruxelles.

    Ratarea ţintelor este o lovitură pentru Volkswagen, care a încercat să se remodeleze drept o super-putere în piaţa vehiculelor eletrice, după scandalul Dieselgate. Nemţii plănuiesc chiar să depăşescă Tesla şi să vândă 26 de milioane de vehicule electrice până la finalul deceniului.

    Daimler şi BMW, competitorii Volkswagen din piaţa germană, au anunţat că s-au încadrat în noile reguli UE, după ce finalul anului 2020 a dus o creştere a cererii pentru vehiculele hybrid.

    Volkswagen a început anul cu premise bune faţă de ţintele UE pentru că plănuia o lansare puternică pentru primul model electric adresat mass-market, şi-anume ID.3.

    Cu toate acestea, modelul s-a confruntat cu probleme software, iar Volkswagen a fost nevoită să cumpere aşa-numite credite de carbon de la producători chinezi pentru a rezolva problema. Creditele de carbon reprezintă permise pentru emisii de carbon care pot fi cumpărate şi vândute de companii.

    Totuşi, aceste mutări nu au fost suficiente pentru a plasa Volkswagen peste sub linia trasată de Bruxelles, însă grupul a transmis că amenzile sunt deja amortizate în trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că nu vor afecta profiturile viitoare.

  • Victorie istorică: Google îngenunchează în Franţa şi îi va plăti pe editori şi jurnalişti pentru conţinut

    Compania Google, parte a gigantului Alphabet, a ajuns la un acord cu editorii de conţinut din media franceză, la câteva luni după ce autoritatea de concurenţă a ţării i-a cerut gigantului american să înceapă să plătească editorii de conţinut şi agenţiile de ştiri pentru conţinutul pe care îl preia de la ei, potrivit Bloomberg.

    Gigantul american a lansat un comunicat de presă împreună cu Alliance de la Presse dăInformation Generale, în care anunţau că Google va negocia cu publisherii înţelegeri individuale, în funcţie de mai mulţi factori, precum volumul de materiale publicate şi preluate.

    Nici compania, nici sindicatul nu au oferit detalii financiare.

    Editorii de conţinut şi companiile media au încercat să pună presiune pe Google şi pe Facebook de un deceniu deja, iar UE încearcă să gândească o legislaţie unitară, însă francezii nu au mai aşteptat.

  • Febra bitcoin: Clienţii gigantului Bank of America, cu peste 560 mld. dolari în conturi, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active

    Pentru prima dată din 2017 până azi, clienţii gigantului Bank of America, cu o valoare totală a conturilor de peste 560 miliarde de dolari, se înghesuie la tranzacţionarea de bitcoin mai mult decât pe alte clase de active, în contextul în care febra speculativă loveşte Wall Street-ul, potrivit Bloomberg.

    Investitorii chestionaţi de banca de investiţii în ianuarie au declarat că poziţiile pe termen lung înregistrate la tranzacţionarea celei mai cunoscute criptomonede au atins un nivel fără precedent, întrucât mai mulţi investitori de retail alături de investitori instituţionali au intrat în piaţă.

    Sondajul Bank of America nu înseamnă neapărat că mai mulţi manageri de fonduri deţin bitcoin, însă informaţiile care au ieşit la iveală arată un interes din ce în ce mai mare faţă de moneda digitală care a crescut cu peste 700% din martie 2020 până în ianuarie 2021.

    Acelaşi sondaj arată o efervescenţă a investitorilor faţă de companiile mai mici şi companiile cu potenţial de creştere din pieţele emergente. Alocarea pe acţiuni în portofoliile investitorilor a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

    Clienţii Bank of America sunt optimişti că profiturile vor creşte în viitorul apropiat, însă acest sentiment din piaţă arată cât de aproape este riscult unei corecţii, consideră o echipă de strategi condusă de Michael Hartnett, de la Bank of America.

  • Gigantul elveţian UBS avertizează: Vă puteţi pierde toţi banii. Nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero

    O echip de strategi ai unuia dintre cei mai mari manageri de active din lume a lansat un avertisment pentru cei care sunt începători în lumea criptomonedelor şi care se aruncă în actualele condiţii de piaţă cu economiile înspre monede digitale: Vă puteţi pierde toţi banii, conform Bloomberg.

    Între ameninţarea adusă de potenţiale reglementări stricte şi monedele digitale pe care le vor lansa băncile centrale, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede mari să coboare rapid spre zero, potrivit diviziei UBS Global Wealth Management.

    Pe măsură ce unii bani de pe Wall Street intră în piaţa bitcoinului într-un ritm nemaivăzut până acum, elveţienii cred că preţul ar putea cunoaşte o creştere pe termen scurt, însă industria se confruntă cu riscuri existenţiale.

    „În opinia noastră, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero atunci când va apărea o versiune mai bine proiectată a acesteia sau când autorităţile de reglementare vor interveni asupra pieţei. (…) Netscape şi Myspace sunt exemple de aplicaţii de reţea care s-au bucurat de o popularitate larg răspândită, dar care au dispărut la un moment dat”, notează mai mulţi strategi de la UBS, printre care Michael Bolliger, directorul de investiţii pentru pieţe emergente la nivel global.

    Bitcoin oscilează în jurul sumei de 35.000 de dolari, după ce a atins la începutul anului un maxim de aproape 42.000 de dolari. Această clasă de active volatile a stârnit dezbateri printre cei mai mari manageri de portofolii din piaţă. În timp ce unii investitori faimoşi precum Paul Tudor Jones şi Stan Druckenmiller intră în industrie, criticii bitcoin arată cu degetul spre scandal şi manipulare.

    Pe termen scurt, preţurile criptomonedelor pot creşte chiar şi până la un nou maxim istoric, alimentate de momentumul din piaţă, adopţie la nivel instituţional şi o ofertă limitată. Însă, pe termen lung, piaţa este expusă intervenţiilor autorităţilor de reglementare, notează strategii. Aceştia arată spre decizia Marii Britanii de a interzice vânzarea anumitor produse derivate pe criptomonede către investitorii de retail.

    Ca majoritatea firmelor de investiţii, UBS Wealth este sceptică referitor la aplicabilitatea monedelor virtuale în lumea reală, însă strategii evită să numească bitcoin o „bulă”, în contextul în care este dificil să determini valoarea corectă a unui activ, dacă nu există cash flow.

    Alţi investitori au pus ţinte de preţ ambiţioase pe bitcoin. Spre exemplu, Scott Minerd de la Guggenheim Investments crede că bitcoin va ajunge la 400.000 de dolari, în timp ce o echipă de strategi ai JPMorgan Chase situează preţul bitcoin la 146.000 de dolari pe termen lung.

    „Prin urmare, investitorii în criptomonede trebuie să limiteze dimensiunea investiţiilor lor la o sumă pe care îşi permit să o piardă”, a notat UBS.

  • Se vinde Carrefour? Cine este gigantul care vrea să cumpere întregul lanţ de magazine al francezilor

    Gigantul canadian Alimentation Couche-Tard, care controlează lanţul de magazine de proximitate Circle K, a anunţat că explorează o potenţială tranzacţie cu lanţul francez Carrefour, într-o tranzacţie care ar aduce schimbări majore atât în peisajul european, cât şi în multinaţionala canadiană, potrivit Bloomberg.

    Couche-Tard a anunţat marţi că a început negocierile pentru a cumpăra lanţul Carrefour, dar compania cu sediul în Quebec avertizează că tranzacţia nu este încă o certitudine.

    Acţiunile Carrefour se tranazacţionau cu un plus de 9,5% pe bursa din Paris, miercuri, la ora 12.17 (Ora României), ceea ce a dus compania la o capitalizare bursieră de 14,35 miliarde euro. În acelaşi timp, acţiunile Couche-Tard se tranzacţionează pe o scădere de 2,2%, la o capitalizare de aproape 30 de miliarde de euro.

    Retailerul francez Carrefour a confirmat negocierile cu grupul canadian.

    Gigantul canadian Couche-Tard s-a concentrat până acum pe magazine de proximitate şi benzinării, nu pe supermarket-uri. Compania a construit pas cu pas un imperiu prin achiziia unor competitori mai mici, mai întâi în Canada, înainte de a intra în SUA în 2001 şi în Europa în 2012.

    Recent, compania s-a concentrat pe planurile de dezvoltare pentru regiunile SUA şi Asia Pacific, unde a încercat să cumpere Caltex Australia, înainte de a revizui această tranzacţie din cauza pandemiei.

    O tranzacţie cu Carrefour ar aduce o prezenţă extinsă pentru canadieni în Europa, în contextul în care Carrefour operează peste 2.800 de supermarket-uri şi 703 hypermarket-uri. De asemenea, ar aduce o prezenţă mai mare şi în America Latină, întrucât francezii au magazine în Argentina şi Brazilia.

    Grupul Carrefour are circa 320.000 de angajaţi la nivel global şi este cel mai mare angajator privat din Franţa. Retailerul genrează circa jumătate din vânzări în piaţa din Franţa, o ţară pentru care preluările cu capital străin ale unor companii-cheie nu este privită cu ochi buni.

  • Încă un vaccin anti-COVID: Gigantul american Johnson & Johnson se pregăteşte de lansarea unui vaccin cu o eficienţă de 80%, care nu trebuie administrat decât o singură dată

    Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson se pregăteşte să publice o serie de rezultate preliminare ale testelor clinice pe care le implică vaccinul anti-coronavirus, termenul fiind programat la sfârşitul lunii ianuarie.

    Principalul avantaj al vaccinului dezvoltat de J&J este faptul că nu trebuie să fie administrat decât printr-o singură doză, transmite CNBC.

    Vaccinul, creat de divizia din Belgia a companiei – Jansenn Pharmaceutica, este produs prin intermediul unei tehnologii bazate pe adenoviruşi, strategie aleasă şi de AstraZeneca, care susţine că poate atinge o protecţie de 100% împotriva formelor severe de COVID-19. În plus, J&J a declarat că poate livra cel puţin un miliard de doze până la finalul anului.

    Un raport al Institutului Tony Blair pentru Schimbări Globale, fondat de fostul prim-ministru al Regatului Unit, spune că vaccinurile AstraZeneca/Universitatea Oxford şi J&J sunt mult mai uşor de administrat prin comparaţie cu dozele bazate pe ARN mesager, dezvoltate de companii precum Moderna şi Pfizer/BioNTech.

    În plus, cu tehnologia aleasă de J&J, vaccinul poate rămâne stabil pentru cel puţin trei luni la temperaturi normale de refrigerare, aşa că nu are nevoie de condiţii speciale de transportare.

    Aproximativ 45.000 de oameni au participat în faza a treia a testelor clinice efectuate de J&J, compania urmând să depună o cere de autorizare la Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) în cursul lunii februarie.

    „Ar trebui să ne aşteptăm la un rezultat convingător dacă platforma Ad26, folosită de J&J, va fi în stare să ofere o eficienţă de 80%+ cu o singură doză, ţinând cont de condiţiile convenabile de transport”, spune divizia medicală din cadrul Morgan Stanley.

    J&J, firmă ce înregistrează în prezent o capitalizare de 421 de miliarde de dolari, a declarat încă din vară că ţinteşte un vaccin cu o eficienţă de 70-80%.

     

  • Cum a încercat miliardarul Jack Ma să negocieze listarea istorică a grupului Ant

    Pe măsură ce Jack Ma – fondatorul gigantului din e-commerce Alibaba – încerca la începutul lunii noiembrie să îşi salveze relaţia cu autorităţile financiare din Beijing, miliardarul s-a oferit să înmâneze părţi din fintech către guvernul chinez, potrivit unor surse anonime, citate de MarketWatch.

    „Puteţi lua orice platformă din cadrul Ant, atât timp cât ţara are nevoie”, ar fi declarat Jack Ma.

    Oferta, neraportată până acum, ar fi apărut în condiţiile în care Ma încerca să se confrunte cu banca centrală a Chinei şi agenţiile bancare şi de asigurare. Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte de listarea grupului Ant, care ar fi reprezentat cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) de anul acesta.

    Ma a declarat pe 24 octombrie că sistemul de reglementare financiară continuă să sufoce inovaţia şi trebuie reformat imediat dacă intenţionează să alimenteze creşterea economică a Chinei.

    La scurt timp după declaraţiile miliardarului, preşedintele Xi Jinping le-a ordonat autorităţilor să investigheze şi să închidă definitiv listarea fintech-ului, reiese dintre-un raport publicat de Wall Street Journal, scoţându-se la iveală faptul că Ant ar fi folosit o serie de produse financiare digitale prin care a încurajat acumularea de datorii în rândul tinerilor chinezi. Ulterior, Beijingul a continuat să limiteze eforturile giganţilor din Big Tech.

    Conform Bloomberg Billionaires Index, Jack Ma este al treilea cel mai bogat om din China, fiind depăşit de Pony Ma – şeful producătorului de jocuri video Tencent – şi Zhong Shanshan – fondatorul companiei de băuturi Nongfu –, care deţine în prezent locul întâi.