BusinessMagazin

Tag: furnizori

  • Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu

    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.

    Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.

    Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.

    În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.

  • Grupul Fegime se extinde şi îl numeşte director general pe Costin Cuneşteanu

    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul iluminatului şi echipamentelor electrice, Costin Cuneşteanu a ocupat succesiv funcţii de conducere în cadrul departamentelor de marketing şi de vânzări din cadrul diviziei de iluminat a companiei Philips România, contribuind la dezvoltarea strategică şi operaţională a acesteia.

    Grupul Fegime reuneşte companii independente de distribuţie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenţa internaţională – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaţii şi de experienţă, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoţionale desfăşurate simultan în toate ţările etc. – cu avantajele date de flexibilitatea, agilitatea şi serviciile de înaltă calitate ale fiecărui membru, în beneficiul clienţilor şi furnizorilor grupului.

    Fegime operează la nivel european în 18 ţări şi înglobează peste 230 de distribuitori de echipamente electrice, aceştia însumând o cifră de 4.7 miliarde euro şi 10% cotă de piaţă. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc.

    În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom şi Power Electric, aceştia reprezentând 8% din piaţa românească de profil, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro şi peste 200 de angajaţi, având filiale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova.

  • Care este compania românească ce a furnizat fără să ştie materiale pentru realizarea de dispozitive explozive pentru ISIS

    Compania Alba Aluminiu din Zlatna, judeţul Alba apare pe o listă a furnizorilor de componente pentru realizarea de dispozitive explozive improvizate de către grupul ISIS, în cadrul unui studiu publicat astăzi de organizaţia Conflict Armament Research. Studiul arată ca 51 de companii din 20 de ţări – printre care SUA, Rusia, China, Brazilia, Turcia, Olanda, Elvetia, Austria, Republica Ceha si România au fost furnizori ai materialelor folosite de Statul Islamic în construirea de dispozitive explozive improvizate. Grupul a ajuns la această concluzie după examinarea materialelor folosite de ISIS pe terenurile de lupăt din Siria şi Irak. Pe parcursul a doi ani, CAR a examinat mai mult de 700 de componente Dispozitiv Exploziv Improvizat (DEI) şi a descoperit astfel originea acestora.

    In lista companiilor implicate involuntar in lantul furnizorilor de componente apare şi Alba Aluminiu  – care figureaza ca producator de materiale chimice folosite la realizarea de dispozitive explozive. Compania produce paste si pulberi de aluminiu, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul acesteia.

    ”Noi comercializăm cu succes pasta de aluminiu în intreaga lume ( SUA, Europa, Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud ) prin intermediul distribuitorilor pe care îi avem în fiecare ţară. Din acest punct de vedere, informaţia cu privire la destinaţia finală a produselor noastre nu ne este accesibilă. În acest caz particular, produsele noastre au fost vândute către distribuitorul nostru din Turcia, care la rândul său a vândut marfa altor clienţi în interiorul Turciei. Aici se opreşte informaţia pe care o avem în acest caz. Aceste informatii au fost prezentate şi celor de la CAR în ajutarea elaborării raportului,” au declarat pentru Business Magazin reprezentanţii companiei. Ei au precizat că pasta de aluminiu nu se află pe lista produselor controlate la export şi nu prezintă pericol exploziv, aceasta fiind folosită în industria lacurilor şi vopselelor.

    Alba Aluminiu este de altfel singurul producător de paste de aluminiu din România şi Europa de Est. ”Produsele noastre constituie materie primă în industria vopselurilor ( decorative, industriale, etc.), unde concurăm cu producători de prestigiu din Germania, Franţa, Austria, Japonia”, au mai declarat reprezentanţii companiei.

    În 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, compania Alba Aluminiu a înregistrat venituri de aproximataiv 22 de milioane de lei şi profit de 8,3 milioane de lei.

  • Opinie Lavinia Raşca: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat

    Opiniile despre planul afacerii sunt foarte diferite. Unii consideră că este indispensabil succesului, alţii, dimpotrivă, că este inutil. Sigur, sunt şi păreri mai nuanţate. Am întâlnit persoane mi-au spus: „nu pot lansa businessul, pentru că nu mi-am terminat business planul”  – o scuză.

    În ultimii ani, în România s-au finanţat programe care să-i înveţe pe tineri să întocmească planuri de afaceri şi să-i stimuleze să-şi înfiinţeze, pe baza lor, întreprinderi. Tot mai mulţi antreprenori maturi şi specialişti le vorbesc începătorilor despre importanţa şi conţinutul acestui document. Sunt disponibile nenumărate publicaţii şi softuri despre cum se scrie un business plan.

    Planul afacerii este doar în mică măsură o condiţie obligatorie sau o garanţie a succesului antreprenorial. Iar când antreprenorul paralizează în demersul de a-l întocmi, devine chiar o frână. Cred însă că elaborarea acestui document sporeşte şansele de reuşită a afacerii şi că este bine ca antreprenorul să-l întocmească cu atenţie, înainte de a pune în joc fonduri, timp şi emoţii.
    În timp ce majoritatea antreprenorilor scriu planul ca să-l citească alţii, în general finanţatori sau furnizori de resurse, eu consider că principalii destinatari şi beneficiari ai acestui demers sunt, de fapt, chiar ei înşişi. Iată doar câteva motive:

    • Scriind planul, antreprenorii sunt obligaţi să se gândească la toate detaliile importante ale afacerilor lor, la clienţii vizaţi şi la factorii cheie ai succesului.
    • Documentul scris va putea fi arătat unor persoane apropiate, pricepute şi binevoitoare. Citindu-l, acestea îşi vor forma opinii obiective şi vor da sfaturi valoroase şi pentru rezolvarea unor eventuale puncte nevralgice, fără să ceară bani.
    • Planul este un ghid pentru primul sau primii doi ani de activitate, ajutându-i pe antreprenori să menţină în limitele prevăzute cheltuielile de personal, marketing, operaţiuni etc. De asemenea, să-şi  canalizeze energia spre atingerea obiectivelor pe care şi le-au propus şi să se concentreze asupra strategiei stabilite.


    În urma analizei atente a afacerilor avute în vedere, antreprenorii se lămuresc dacă pot crea premisele bunei lor funcţionări: (1) Echipe formate din persoane cu aptitudini şi experienţă relevantă, care, ideal, au mai lucrat împreună, se înţeleg bine şi se completează reciproc. (2) Un model de business atractiv şi durabil, care să conducă la avantaj competitiv. (3) Asigurarea resurselor prin atragerea de finanţatori, parteneri, furnizori, cu ajutorul unor tranzacţii avantajoase pentru toate părţile implicate.

    Aşa cum arăta profesorul William Sahlman de la Harvard Business School, cititorii cunoscători ai planurilor de afaceri se uită atent la câteva elemente, aşteptându-se ca ele să fie bine puse în evidenţă:

    (1) persoanele care vor face afacerea să funcţioneze,
    (2) oportunitatea care stă la baza ei,
    (3) contextul extern în care va funcţiona aceasta,
    (4) riscurile şi recompensele previzionate.

    Este indicat ca antreprenorii şi viitorii antreprenori care le scriu să le analizeze serios, nu doar pentru a răspunde aşteptărilor în cauză, dar şi pentru propriul succes.

    (1) Secţiunea referitoare la întreprinzători şi echipele lor este cea mai importantă. Fără oamenii potriviţi, nicio oportunitate, oricât de promiţătoare, nu va putea fi transformată într-o afacere durabilă, care să se dezvolte. Planul trebuie să dea răspunsuri la întrebări esenţiale:

    • Ce experienţă relevantă pentru afacere au antreprenorii şi echipele lor?
    • Cât de bine cunosc ei concurenţii şi dinamica industriei?
    • Au mai lucrat împreună?
    • Sunt cunoscuţi în industrie?
    • Au aptitudini care prezic o execuţie excelentă?

    A devenit deja bine cunoscută declaraţia lui Arthur Rock, simbolul investitorilor americani: „Eu investesc în oameni, nu în idei. Chiar dacă apar probleme în privinţa produselor/serviciilor, oamenii competenţi vor şti să facă schimbările necesare”. De aceea, calitatea oamenilor este o condiţie esenţială a succesului. Dacă nu o îndeplinesc, e bine ca antreprenorii să se mai gândească dacă pornesc la drum. Un mare plus îl reprezintă notorietatea şi reputaţia lor în domeniul respectiv.

    (2) Referitor la oportunitate, un business plan bun răspunde la mai multe întrebări:

     

    • Piaţa produsului sau serviciului avut în vedere este suficient de mare? Va creşte?
    • Cine sunt clienţii şi cum iau ei decizia să cumpere?
    • De ce ar considera produsul atractiv şi cât ar fi dispuşi să plătească pentru el?
    • Cât de uşor vor putea fi păstraţi clienţii?
    • Care va fi costul atragerii unui client? Dar al păstrării lui?
    • Cât timp va trece din momentul când antreprenorii plătesc furnizorul şi până la primirea banilor de la clienţi?
    • Care este valoarea capitalului pe leu vândut?
    • Cine sunt concurenţii actuali şi cât de uşor vor apărea şi alţii?
    • Ce resurse controlează concurenţii?
    • Vor fi agresivi faţă de nou-intraţi sau vor fi dispuşi la alianţe? În ce condiţii?
    • Ce vor avea de făcut antreprenorii pentru a se proteja faţă de concurenţii actuali? Prin ce vor fi diferiţi de aceştia?

    Pentru antreprenori, cele mai favorabile sunt afacerile cu cerere în creştere şi competiţie mai puţin acerbă, care nu impune reducerea preţurilor, permiţând obţinerea unor  marje atractive. Planul va prezenta în detaliu produsele/serviciile, preţurile şi costurile lor unitare, precum şi modalităţile de lansare pe piaţă şi costurile aferente. Analizând aceste informaţii, antreprenorii vor putea stabili cu mai multă certitudine dacă clienţii vor fi interesaţi de produsele/serviciile lor şi dacă-şi vor acoperi costurile. Cititorii vor dori să se lămurească dacă antreprenorii sunt conştienţi de aspectele favorabile ale oportunităţii, dar şi de pericolele care pot apărea.

    (3) Orice oportunitate se manifestă într-un anumit context extern. Este vorba despre macromediul care influenţează oportunitatea, industria şi competiţia. Contextul poate fi favorabil apariţiei de noi oportunităţi sau dimpotrivă; el poate influenţa în bine sau în rău performanţele companiilor. Se vor analiza:

    • Mediul politic, economic, social, tehnologic, ecologic, legislativ.
    • Ramura cu forţele sale: competiţia, clienţii, furnizorii, produsele substituibile, concurenţii potenţiali.
    •  Concurenţii direcţi.
    • Planul afacerii trebuie să demonstreze că antreprenorul este conştient de aspectele favorabile şi defavorabile şi că este pregătit să acţioneze în consecinţă. Este un plus dacă antreprenorul ştie şi poate să influenţeze favorabil contextul, prin alianţe şi lobby.

    (4) Howard Stevenson, profesor  de antreprenoriat la Harvard Business School şi investitor, arăta că antreprenorii adevăraţi vor să se bucure de toate recompensele pe care le pot aduce afacerile, dar pe cât posibil să transfere către alţii riscurile. Cum nu există afaceri fără riscuri, antreprenorii trebuie să demonstreze în business planuri că le anticipează şi ştiu cum să le minimizeze sau să le ocolească. De asemenea, să precizeze recompensele celor care-şi asumă aceste riscuri şi să-şi exprime disponibilitatea de a le negocia. Antreprenorii vor prezenta următoarele aspecte:

     

    • În ce interval de timp se va atinge punctul de echilibru şi când va deveni fluxul de numerar pozitiv?
    • Care va fi profitul estimat?
    • Când şi cum îşi vor recupera banii investiţi şi care va fi randamentul investiţiei?

    atunci când îşi riscă fondurile în afaceri antreprenoriale, investitorii doresc tranzacţii (deals) simple, corecte – din care să câştige toate părţile implicate, bazate pe încredere reciprocă şi care pot fi rediscutate, când se schimbă contextul. Riscul este inevitabil şi de aceea investitorii sunt mai încrezători atunci când business planul demonstrează că antreprenorii şi echipele îşi asumă responsabilitatea de a acţiona proactiv pentru a-l gestiona. Ei nu acceptă să investească în afacerile unor antreprenori care fie că nu sunt conştienţi de riscuri, fie încearcă să le ascundă. Şi, în definitiv, le fac astfel un bine, pentru că în felul acesta îi determină să evite un dezastru.

    În încheiere, reiau ideea care mi se pare importantă: elaborarea planului de afaceri nu reprezintă o garanţie pentru dezvoltarea durabilă a viitoarelor afaceri, dar îi ajută pe antreprenori să evite anumite greşeli, dintre care unele pot fi fatale. Iar dacă business planul demonstrează că antreprenorii pot gestiona corect întregul proces antreprenorial, de la observarea oportunităţii până la fructificarea rezultatelor afacerii, investitorii pot decide să-i finanţeze.

  • Ericsson Mobility Report, ediţia MWC 2016: Pauzele în redarea conţinutului video, la fel de stresante ca urmărirea unui film horror

    Ericsson lansează cu ocazia Mobile World Congress 2016, unul dintre cele mai mari târguri de tehnologie la nivel global, o versiune actualizată a studiului Ericsson Mobillity Report. Acesta analizează impactul pe care îl au diferite niveluri de performanţă a reţelelor asupra utilizatorilor de smartphone-uri şi percepţia lor legată de operatorii mobili şi furnizorii de conţinut digital.

    Studiul s-a bazat pe tehnologii din domeniul neuroştiinţelor* pentru a măsura obiectiv răspunsurile emoţionale ale utilizatorilor la diverse experienţe ce implicau telefonul mobil. Astfel,  au fost măsurate pulsul, activitatea cerebrală şi mişcările ochilor persoanelor care se uitau la videoclipuri pe telefon. 

    Încărcări grele ale paginilor web sau a conţinutului video au provocat creşterea pulsului utilizatorilor cu 38%. Pauzele de şase secunde în redarea conţinutului video au dus la creşterea nivelului de stres cu o treime. Astfel, stresul provocat de aceste întârzieri a fost asemănător cu cel produs de vizionarea unui film horror, sau de rezolvarea unei probleme de matematică şi chiar mai mare decât cel resimţit la o coadă la casă într-un supermarket. Odată ce un clip video începe să ruleze din nou, o pauză adiţională poate creşte dramatic nivelul de stres.

    • Numărul total de abonamente mobile a ajuns în ultimul trimestru din 2015 la aproximativ 7,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de 100% şi echivalentul numărul total de oameni care trăiesc pe glob.

    • Traficul de date mobile la nivel global a crescut cu 65% între ultimul trimestru din 2014 şi aceeaşi perioadă a anului 2015.

    • Există un miliard de abonamente LTE în întreaga lume, cu aproximativ 160 de milioane de abonamente noi în ultimul trimestru din 2015.
     

  • PayU are un nou CEO la nivel global

    PayU, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de servicii de plată, a anunţat astăzi numirea lui Laurent Le Moal în poziţia de CEO la nivel global.

    PayU are operaţiuni în 16 ţări şi este parte a grupului Naspers, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de servicii Internet şi media din lume. În calitate de CEO PayU, Le Moal se alătură echipei de management a Naspers pentru a conduce toate operaţiunile legate de plăţi şi va fi în directa subordine a CEO-ului Naspers, Bob Van Dijk.

    Le Moal vine cu o experienţă largă în domeniul plăţilor digitale şi a pieţelor emergente. Le Moal a lucrat 11 ani în PayPal, ajungând în poziţia de vicepreşedinte pentru Europa Continentală, Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa,reuşind să crească business-ul de plăţi în zone geografice foarte diverse.

    De acum înainte la conducerea PayU, Laurent Le Moal va coordona întreaga strategie şi dezvoltarea companiei la nivel internaţional, construind pe o bază solidă pe care organizaţia o are în pieţe cu creştere rapidă. Totodată, Le Moal va conduce PayU în direcţia dezvoltării de soluţii de plată ce vor veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi magazinelor online deopotrivă.

    Bob van Dijk, CEO al Naspers Group, spune: “Experienţa impresionantă pe care Laurent o are atât în mediul antreprenorial, cât şi în dezvoltarea companiilor, conducând echipe multiple în pieţe atât de diverse este o potrivire perfectă pentru Naspers şi PayU. Modul în care el înţelege piaţa plăţilor digitale în ţări cu un potenţial de creştere pe termen lung este un câştig deosebit pentru echipa PayU şi suntem încântaţi să îl avem alături în cadrul grupului Naspers”.

    Laurent Le Moal, CEO al PayU, declară:“ Am fost întotdeauna impresionat de echipaPayU şi de realizările sale în sectorul plăţilor digitale, de modul cum a abordat oportunităţile şi cum a făcut faţă provocărilor atât local, cât şi global. Abia aştept să lucrez cu echipa pentru a continua poziţionarea PayU ca leader al industriei în cât mai multe pieţe din lume”.

  • PayU are un nou CEO la nivel global

    PayU, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de servicii de plată, a anunţat astăzi numirea lui Laurent Le Moal în poziţia de CEO la nivel global.

    PayU are operaţiuni în 16 ţări şi este parte a grupului Naspers, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de servicii Internet şi media din lume. În calitate de CEO PayU, Le Moal se alătură echipei de management a Naspers pentru a conduce toate operaţiunile legate de plăţi şi va fi în directa subordine a CEO-ului Naspers, Bob Van Dijk.

    Le Moal vine cu o experienţă largă în domeniul plăţilor digitale şi a pieţelor emergente. Le Moal a lucrat 11 ani în PayPal, ajungând în poziţia de vicepreşedinte pentru Europa Continentală, Rusia, Orientul Mijlociu şi Africa,reuşind să crească business-ul de plăţi în zone geografice foarte diverse.

    De acum înainte la conducerea PayU, Laurent Le Moal va coordona întreaga strategie şi dezvoltarea companiei la nivel internaţional, construind pe o bază solidă pe care organizaţia o are în pieţe cu creştere rapidă. Totodată, Le Moal va conduce PayU în direcţia dezvoltării de soluţii de plată ce vor veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi magazinelor online deopotrivă.

    Bob van Dijk, CEO al Naspers Group, spune: “Experienţa impresionantă pe care Laurent o are atât în mediul antreprenorial, cât şi în dezvoltarea companiilor, conducând echipe multiple în pieţe atât de diverse este o potrivire perfectă pentru Naspers şi PayU. Modul în care el înţelege piaţa plăţilor digitale în ţări cu un potenţial de creştere pe termen lung este un câştig deosebit pentru echipa PayU şi suntem încântaţi să îl avem alături în cadrul grupului Naspers”.

    Laurent Le Moal, CEO al PayU, declară:“ Am fost întotdeauna impresionat de echipaPayU şi de realizările sale în sectorul plăţilor digitale, de modul cum a abordat oportunităţile şi cum a făcut faţă provocărilor atât local, cât şi global. Abia aştept să lucrez cu echipa pentru a continua poziţionarea PayU ca leader al industriei în cât mai multe pieţe din lume”.

  • Doi soţi şi-au făcut o afacere şi vor să se îmbogăţească din nunţile altora

    Carmen şi Nicu Mogoş (30 de ani) au lansat la începutul anului magazinul online bowsandpies.ro în care vând accesorii de petrecere originale, o parte dintre acestea fiind achiziţionate de la furnizori, iar restul fiind produse proprii. Soţii Mogoş şi-au creat astfel propria nişă, cei doi poziţionându-se pe piaţă ca furnizori de servicii de personalizare şi creaţie pentru produsele solicitate, precum şi servicii de închiriere de produse pentru decorul foto, candy bar etc.

    Investiţia iniţială în afacere a fost de aproximativ 3.000 de euro, cea mai mare parte a acesteia fiind direcţionată spre achiziţionarea stocurilor de produse pentru vânzare şi închiriat, partea de management şi grafică necesare fiind realizate de cei doi soţi. Ulterior, toate câştigurile au fost reinvestite în creşterea companiei şi în diversificarea produselor comercializate. ”Investiţiile noastre în business au crescut la începutul acestui an, fiind dirijate către publicitatea online, diversificarea categoriilor de produse şi către găsirea unor noi furnizori pentru producţia şi achiziţionarea materialelor”, spun soţii Mogoş.

    În prezent, în magazinul online sunt listate aproximativ 250 de produse, iar la această listă se adaugă produsele personalizate sau create special pentru un anumit eveniment. ”Până în acest moment am creat peste 100 de modele de copăcei cu amprente (fingerprint tree) şi peste 500 de modele de recuzită”, explică antreprenorii. De la începutul anului, ei au ajuns la 500 de clienţi.

    Carmen Mogoş a fost mai întâi economist, apoi a lucrat în domeniul cercetării de piaţă, ca să realizeze într-un final că este pasionată de grafică, domeniu în care a lucrat în ultimii patru ani. Nicu Mogoş a lucrat în jurnalism, relaţii publice, marketing, iar de şapte ani lucrează în management şi comerţ, în prezent împărţindu-şi timpul între responsabilităţile de angajat şi antreprenoriat.

    Ideea unei astfel de afaceri a venit în momentul în care, în urmă cu doi ani, s-au ocupat de organizarea propriei nunţi.

    ”Am căutat pentru nunta noastră decoruri şi accesorii pentru petrecere în aer liber aşa cum vedeam pe site-urile din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii şi nu am reuşit să găsim ce ne doream în România. Am fost  nevoiţi să apelăm la piaţa externă sau să ni le producem singuri. De aici a plecat şi ideea noastră de business”.

    În ce priveşte preţurile produselor comercializate, acestea variază în funcţie de produse: spre exemplu, formele de cupcakes cu diferite modele şi baloanele din latex uriaşe costă 10 lei, copăcelul cu amprente 150 de lei, închirierea unui birou vintage, 125 de lei, la care se adaugă preţul garanţiei de 100 de lei, închirierea unui dispenser pentru băuturi răcoritoare costă 100 de lei, iar preţul garanţiei este tot de 100 de lei.

    Cei doi antreprenori spun că au decis să se axeze exclusiv pe online pentru comercializarea produselor, dat fiind faptul că publicul ţintă este preponderant tânăr şi are acces la mijloace modern de comunicare şi comerţ. În plus, mulţi dintre clienţii lor sunt din afara Bucureştiului, iar ca şi costuri, online-ul le-a oferit posibilitatea de a începe repede şi cu un buget relativ mic.

    În ce priveşte nunţile ideale, acestea au o cu totul altă imaginea în viziunea noii generaţii. Persoanele cărora se adresează au acces la informaţi de la nunţile şi evenimentele din străinătate, unde există spre exemplu accesorii precum baloanele gigant, accesorii retro şi romantice, recuzită de forma unor ochelari, buze, mustăţi, decoruri foto.

    ”Trendul este foarte clar orientat către outdoor şi tot mai multe restaurante din România încearcă să ofere posibilitatea unor spaţii exterioare oricât de mici”, spun ei. În cadrul acestor spaţii, intervin cei doi antreprenori cu accesoriile lor pentru vânzare şi închiriat: şiraguri de becuri, dispensere pentru limonadă, accesorii de candybar, baloane uriaşe, etc. 

    Carmen şi Nicu Mogoş spun  că paşii următori în dezvoltarea afacerii vor fi direcţionaţi spre crearea de noi produse. La începutul anului viitor, vor să lanseze un proiect pe partea de grafică prin care vor să creeze o nouă nişă, ce va avea ca ţintă clienţii din zona de business.

     

  • PARADOXUL din retail. Unde se duc produsele româneşti de la Lidl

    Reprezentanţii retailerului german Lidl, prezent oficial pe piaţa locală din 2011 când a preluat reţeaua Plus, spun că în prezent peste jumătate din cifra de afaceri a companiei este obţinută din vânzarea de produse provenite de la furnizori români.

    Unde se duc produsele româneşti de la Lidl

  • Operatorii telecom din Europa pot economisi circa 39 de miliarde de euro prin reconfigurarea reţelelor

    Reconfigurarea reţelelor de telecomunicaţii este necesară pentru că au apărut noi competitori pe piaţă, iar deţinerea în proprietate a unei licenţe nu mai este o condiţie obligatorie pentru livrarea de servicii, acum, oricine poate deveni furnizor, potrivit unei analizei “Reshaping the future with NFV and SDN”, al companiei de consultanţă de management Arthur D. Little (ADL) şi Bell Labs Consulting, ramura de cercetare şi consultanţă a Alcatel-Lucent.

    Clienţii companii, precum băncile, retailerii sau companiile media, pot deveni alternative importante ale furnizorilor tradiţionali de servicii de telecomunicaţii.  “Trecerea la noua reţea în cloud nu mai reprezintă pentru furnizorii de servicii o chestiune de dacă se va întâmpla; adevăratele întrebări se referă la cum şi când,” spune

    Cassidy Shield, managing partner Bell Consulting. Este o perioadă în care industria telecom din Europa intră în era cloud; programarea şi automatizarea trebuie să fie la o scară care să garanteze succesul. Acest lucru le va permite să intre pe segmente de produse şi servicii cu valoare mare, precum: piaţa de soluţii de securitate IT, aflată pe un trend ascendent şi estimată la 18 miliarde de euro, sau piaţa serviciilor de cloud, în valoare de 17 miliarde de euro.

    Analiza asupra valorii strategice şi a impactului pe care Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) le au în reţeaua operatorilor a a scos la iveală că o mai bună automatizare şi simplificare a proceselor de afaceri vor reduce costurile cu 14 miliarde de euro pe an doar în domeniul reţelisticii şi costurile  operaţionale în afara reţelei până la 25 de miliarde de euro.

    Tehnologiile Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) reprezintă o oportunitate strategică şi o necesitate pentru industria telecom care sub presiunea noilor competitori trebuie să se dezvolte şi să investească permanent în reţele. Soluţia este formarea unei organizaţii similare celor din industria aeriană, operatorii trebuie să lucreze şi mai îndeaproape cu producătorii, furnizorii şi autorităţile.

    Pentru acest studiu, au fost intervievaţi operatori din 35 de ţări europene. Împreună, aceşti operatori au realizat venituri ajustate de 250 de miliarde de euro în 2013, cu cheltuieli operaţionale anuale de 150 de miliarde de euro.