BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Care sunt, în opinia Rucsandrei Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm, cele mai mari provocări ale regimului de lucru de acasă

    Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.

    „Felul în care liderii se comportă în perioade de criză şi de încercări, măsura în care ei ştiu să fie empatici, atenţi la ceilalţi, suportivi, se vede şi se simte mai mult acum, când suntem cu toţii mai vulnerabili şi avem multe incertitudini.”

    -Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?

    În această experienţă nouă, în casă de mai bine de o lună, schimbarea rutinei noastre zilnice ne aduce provocări noi pe toate planurile. Copiii fac şcoală online şi noi, părinţii, supraveghem oarecum programul lor încercând să şi muncim în condiţiile date. Un copil cere mâncare, unul vrea să facă teme în timp ce eu răspund la telefoane, fac întâlniri virtuale, pregătesc mâncarea, nu e uşor. Iar ca manager, pentru Ivatherm simt că muncesc de trei ori mai mult. Colegii mei mă sună la orice oră, toţi vor acordul meu pentru toate deciziile, nu mai sunt siguri că avem aceleaşi priorităţi şi aceleaşi bugetele în condiţiile în care businessul scade.

    -Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?

    Îmi dau seama cât de mult îmi lipsesc călătoriile. Eu călătoream cel puţin o dată sau de două ori pe lună în Asia sau în Orientul Mijlociu, unde Ivatherm este prezent de câţiva ani. Făceam vizite pe teren, aveam întâlniri cu clienţii din toate ţările, cu agenţiile de marketing, cu distribuitorii. Aveam pulsul rapid şi corect al experienţei consumatorilor cu produsele noastre. Pe de altă parte realizez acum cât de important era să ne vedem cu toţi colegii la birou, să bem dimineaţă cafeaua împreună, să avem mici discuţii în bucătărie şi la prânz, să stăm în întîlniri lungi până găsim cele mai bune soluţii. Sigur, avem întâlniri virtuale, conferinţe video şi telefonice, dar am senzaţia continuă că aş putea sau ar trebui să fac mai mult.

    -Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că managerii şi liderii de organizaţii trebuie să fie vizibili în această perioadă prin conferinţe video şi mesaje înregistrate, ca să ofere asigurări şi suport celor din echipă care au nevoie. Pentru părinţii singuri sau cei care împart un spaţiu mic cu o familie foarte numeroasă, e greu să fie productivi. E nevoie de reguli noi acasă şi de organizare în aşa fel încât fiecare părinte să poată munci, iar copiii să fie supravegheaţi.

    -Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Sinceră să fiu nu văd avantaje, abia aştept să revin la birou. Noi suntem o echipă deja destul de mare şi lucrăm bine împreună, venim cu mare plăcere la birou. Nici unul din colegii mei nu îşi doreşte să muncească de acasă. Munca virtuală şi intrarea într-o rutină nouă ne vor lărgi însă repertoriul. Învăţăm noi metode de comunicare, învăţăm să lucrăm în regim de urgenţă şi sub stres. Cred că vom continua să facem în schimb sport acasă, aşa cum facem acum. Am descoperit aplicaţii foarte bune de sport şi sunt într-o stare fizică excelentă. Un avantaj ar fi faptul că am devenit buni bucătari cu toţii, şi probabil toată lumea are deja ordine în toate dulapurile.

    -Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    Ivatherm este un brand de farmacie şi din fericire farmaciile sunt deschise. Avem scăderi de vânzări deja, dar nu mă aştept la o scădere mai mare de 20% faţă de planul iniţial pentru 2020. Consumatorii Ivatherm fac parte din clasa de mijloc, care nu va fi afectată de criză atât de mult. Există însă întârzieri în furnizarea de materii prime şi întârzieri în producţie pentru că fabricile lucrează la capacităţi reduse. Îmi e greu să estimez impactul real în business în acest moment.

    -Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?

    Este evidentă creşterea mai accelerată a businessului online, iar marketingul digital va câştiga în greutate şi social media se va învăţa în şcolile de business probabil. Apar noi obiceiuri de cumpărare şi noi produse, cum sunt gelurile alcoolice antibacteriene şi produsele de îngrijire a mâinilor. Privind într-o perspectivă mai largă, sunt companii care au disponibilizat rapid toţi angajaţii fără explicaţii, fără a păstra cel mai mic contact cu ei. Cei care trăiesc astfel de situaţii se vor gândi de două ori dacă se întorc la acelaşi loc de muncă şi unii dintre ei la aceeaşi profesie sau meserie. E o cumpănă, o încercare lungă, atât pentru businessuri cât şi pentru cupluri, din care unii vor ieşi mai puternici, alţii dimpotrivă. Felul în care liderii se comportă în perioade de criză şi de încercări, măsura în care ei ştiu să fie empatici, atenţi la ceilalţi, suportivi, se vede şi se simte mai mult acum, când suntem cu toţii mai vulnerabili şi avem multe incertitudini.

     

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Cristina Bâtlan, Musette: „Genul contează foarte puţin sau deloc atunci când este nevoie să luăm decizii radicale”

    Cristina Bâtlan a devenit antreprenoare chiar la vârsta majoratului, fondând businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu mai bine de două decenii, în timp ce era studentă la Facultatea de Drept. Ea spune că îi place să lucreze în echipe mixte, pentru pragmatismul masculin, vederile diferite, caracterele diferite şi personalităţile diferite. În opinia sa, atât femeia cât şi bărbatul „sunt perfecţi, adică sunt oameni”.

    Profilul Cristinei Bâtlan a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Care este impactul COVID-19 asupra businessului eMAG şi ce măsuri şi-a propus să ia Iulian Stanciu după „lecţiile” învăţate din această criză a coronavirusului

    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel cA lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”

    – Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    Cred că în primul rând ar trebui să avem nişte obiective clar definite, bine înţelese şi să ştim cum să acţionăm pentru a le îndeplini. Aceste obiective ar trebui aliniate în interiorul companiei, astfel încât suma lor să ducă la îndeplinirea obiectivelor companiei. Apoi este important ca întâlnirile „la distanţă“, să fie făcute cu o frecvenţă clară: în interiorul echipei dar şi între echipe sau pentru diverse proiecte. Aceste întâlniri vor ajuta la structurarea activităţii, la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor. Intensificarea comunicării este de asemenea foarte importantă, ea are rol de informare asupra situaţiei curente (interne sau externe), dar şi de a păstra apartenenţa tuturor colegilor la misiunea companiei, mai ales având în vedere că lipseşte interacţiunea fizică cu „sediul“ şi colegii.

    – Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Până acum văd mai multe avantaje decât dezavantaje. Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie, deci probabil va fi peste 50%.

    – Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    Noi am avut până acum volume în creştere faţă de o perioadă normală, având în vedere adopţia rapidă a tehnologiilor digitale, printre care şi comerţul online. Evoluţia cererii a fost diferită la nivel de categorie, avem unele care au înregistrat scăderi (foto, genţi de voiaj, boxe portabile, gadgeturi, auto), dar avem şi categorii în creştere mare (alimente, consumabile pentru casă, IT, console, maşini de pâine, aspiratoare, produse sanitare). Ne-am adaptat rapid oferta şi am construit o gamă de produse relevantă în categoriile care cresc, am redus stocurile şi comenzile în categoriile cu probleme, astfel încât să nu avem probleme de cash. Pentru a ne desfăşura activitatea în bune condiţii de logistică, acolo unde nu se poate lucra de acasă, am investit mult în consumabile sanitare pentru protecţia angajaţilor şi a clienţilor. Chiar dacă pe termen scurt este un cost mare, sperăm că vom câştiga pe termen lung prin aprecierea clienţilor că am menţinut un serviciu bun şi în aceste vremuri grele. Un aspect interesant a fost în interiorul companiei: colegii care lucrează de acasă au transmis sute de mesaje de încurajare celor care sunt „pe baricade“.

    – Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?

    Orientarea către client va rămâne principala prioritate a noastră. Asta înseamnă preţuri bune şi o gamă în creştere de produse cu extindere în toate categoriile. Apoi servicii bune de livrare, retur, customer service, cu modalităţi foarte simple de plată şi comandă. Pentru mine a fost o confirmare că modelul nostru de business are perspective foarte bune. Dacă ne uităm la nivel regional, oportunităţile sunt foarte mari, astfel că dezvoltarea internaţională rămâne o prioritate.

    – Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Cred că adaptarea şi creativitatea sunt trăsături umane greu de înlocuit de un computer sau de inteligenţa artificială, asta este o lecţie importantă. Învăţarea permanentă şi înţelegerea noului context sunt importante pentru a lua decizii corecte. Astfel, prin creativitate putem trece peste orice obstacole.

  • Ce s-a intamplat cu averile celor mai bogati oameni de pe planeta pe perioada pandemiei de COVID-19

    Miliardarii americani, printre care fondatorul Amazon, Jeff Bezos, precum şi fondatorul Tesla, Elon Musk, au devenit cu 280 de miliarde de dolari mai bogaţi de la începutul pandemiei, potrivit Daily Mail.

    Averea combinată a miliardarilor Statelor Unite ale Americii a ajuns astfel la 3,229 trilioane de dolari.

    Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi-a adăugat încă 25 de miliarde de dolari propriei averi de la 1 ianuarie 2020, fondatorul Tesla, Elon Musk, până la 5 miliarde de dolari, fondatorul Zoom, Eric Yuan, încă 2,58 de miliarde de dolari, iar Steve Ballmer, proprietarul unei echipe de baschet americane şi fost CEO al Microsoft, 2,2 miliarde de dolari.

    Averea combinată a celor mai bogaţi oameni ai Americii este mai mare decât în 2010, ca urmare a creşterii „fără precedent din istoria financiară modernă a averii lui Bezos”.

    La polul opus, SUA se confruntă cu o creştere record a numărului de şomeri, numărul acestora ajungând săptămâna aceasta la circa 26 de milioane.
     

  • Povestea incredibilă a lui Anne Wojcicki, sora şefei YouTube şi fosta soţie a fondatorului Google Sergey Brin, care vrea să creeze cea mai mare bază de date genetice din lume, prin care poţi afla ce incidenţă ai cu bolile

    Anne Wojcicki este cea care conduce compania de genomică şi biotehnologie 23andMe şi vrea să construiască cea mai mare bază de date genetice din lume, potrivit FT.

    Compania ei este una dintre cele mai mari din industrie, iar Wojcicki a devenit cunoscută printr-o serie de conjuncturi, întrucât sora ei, Susan, conduce YouTube, iar Anne a fost căsătorită cu Sergey Brin, co-fondatorul Google, cu care are şi doi copii.

    Dacă timp de o bună perioadă de vreme Anne, 46 ani, a fost eclipsată în familia Wojcicki, parcursul companiei 23andMe a evidenţiat misiunea şi performanţele ei.

    Compania 23andMe vinde kituri care le permit utilizatorilor să îşi realizeze o analiză genetică doar printr-o mostră de salivă. Spre exemplu, pentru 99 dolari, utilizatorii pot afla mai multe despre moştenirea lor genetică, iar pentru 199 dolari pot afla mai multe chiar şi despre sănătatea lor viitoare.

    Până acum a vândut peste 10 milioane de teste la nivel global, iar viteza cu care se extinde arată potenţialul companiei sale: poate construi cea mai mare bază de date genetice din lume.

    Însă amploarea planului se confruntă cu teama consumatorilor, întrucât pentru unii oameni ideea testelor 23andMe este neliniştitoare.

    Criticii ridică problema pierderii controlului asupra datelor personale profunde, în timp ce alţii se tem de ce poate scoate la iveală testul. În prezent, compania a ajuns într-un punct în care creşterea vânzărilor începe să încetinească, iar compania se gândeşte să concedieze 100 de angajaţi pentru a schimba structura operaţională.

    Cu toate acestea ,Wojcicki este convinsă că datele genetice ar putea da naştere unor descoperiri colosale în industria medicală.

    „Pot să îmi imaginez viitorul. Pot să îmi dau seama că suntem pe partea bună a istoriei. Acesta este modul în care funcţionează lumea. Asta se va întâmplă”, a spus Anne Wojcicki, după ce a admis totuşi că nu poate estima în cât timp acest viitor va deveni realitate.

    23andMe a vrut să ofere rapoarte medicale amănunţite utilizatorilor, însă autoritatea federală pentru medicamente FDA nu le-a permis.

    În schimb, Anne Wojcicki a descis că poate începe să le mapeze oamenilor arborii genetici – de aici, baza de date poate avea nenumeroase aplicaţii. Ea a povestit pentru FT că un prieten de-al discuta chiar despre posibilitatea de a lansa o aplicaţie de dating care le-ar putea oferi oamenilor siguranţa că partenerul de viaţă aduce şanse mici ca viitorul copil să prezinte afecţiuni genetice.

    Mai mult, o astfel de bază de date le-ar permite utilizatorilor să afle la ce boli şi afecţiuni sunt mai predispuşi. 

  • Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes: „Starea de urgenţă naţională a cauzat scăderi ale vânzărilor cu peste 60%”

    ,,Starea de urgenţă naţională afectează afacerea Grace Couture Cakes, vânzările scăzând cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, facem eforturi considerabile să punem echipa cu 57 angajaţi pe primul loc şi să ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut clienţilor noştri, de a le oferi întotdeaua produse premium, de calitate şi în siguranţă. Avem încredere că suntem susţinuţi de nivelul la care a ajuns Grace Couture Cakes din punct de vedere operaţional, luând în calcul dezvoltarea şi profesionalismul echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, şi livrare cu maşini proprii frigorifice, cake shopul online”, a spus Alina Sudriu – fondator Grace Couture Cakes, într-un comunicat de presă.

    Lansat în anul 2012, Grace Couture Cakes este primul atelier de cofetărie couture, recunoscut pentru lansarea tendinţelor din domeniul haute patisserie în România. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri cumulată pentru evenimente şi Cake Shops de aprox. 1,65 milioane de euro. Grace Couture Cakes are 57 angajaţi şi două laboratoare cu capacitate mare de producţie, precum şi un sistem de distribuţie proprie.

    Atelierul de producţie şi Cake Shopul Grace Couture Cakes din Piaţa Dorobanţi nr 5. rămân deschise în această perioadă, compania adaptându-se noilor reglementări. ,,Am luat măsuri sporite de igienă şi siguranţă atât în laborator cât şi în magazin, monitorizăm starea de sănătate a echipei şi tratăm cu responsabilitate recomandările autorităţilor. Producem într-un laborator cu un spaţiu amplu, care respectă toate normele de siguranţă alimentară. Dezinfectăm des toate suprafeţele, atât în atelier cât şi în cake-shop.”, Alina Sudriu.

     

     

     


     

  • Încă o problemă generată de coronavirus la care nimeni nu se aştepta. China este cea mai afectată ţară, dar ar putea să se întâmple şi la noi în câteva luni

    „După ce coronavirusul s-a extins în China, doamna Wu, o gospodină în vârstă de 30 de ani din provincia Guangdong, aflată în sud, a petrecut aproximativ două luni în izolare alături de soţul ei care a rămas fără loc de muncă. S-au certat constant, fie din cauza banilor, a timpului petrecut în faţa ecranelor, a îngrijirii casei şi copiilor.

    Unul dintre obiceiurile cele mai iritante era implicarea celor doi copii în jocuri seara, când trebuia să meargă la culcare”, descriu jurnaliştii de la Bloomberg unul dintre multele efecte colaterale ale răspândirii coronavirusului în China. Doamna Wu, numită aşa fiindcă nu a vrut să îşi dezvăluie numele întreg – a divorţat de soţul său – ca urmare a timpului petrecut împreună.

    În oraşul Xian, din centrul Chinei şi Dazhou, din provincia Sichuan, s-a raportat un număr mare de divorţuri la începutul lunii martie. În provincia Hunan „angajaţii nu au timp nici măcar să bea apă” fiindcă atât de multe cupluri stau la coadă în scopul înregistrării pentru divorţuri, potrivit unui raport publicat la mijlocul lunii martie pe un site public.

    Avocatul specializat pe divorţuri Steve Li de la firma de avocatură Gentle & Trus spune într-un interviu Bloomberg că numărul de proceduri de divorţ a crescut cu 25% de la închiderea oraşului de la mijlocul lunii martie. Iar dacă mai demult infidelitatea era principalul motiv pentru care clienţii solicitau divorţul în trecut, acum lucrurile sunt diferite, fiindcă „oamenii aveau timp pentru aventuri atunci când nu erau acasă”.

    La fel cum se întâmplă în situaţia Crăciunului în Vest, sărbătorile de Anul Nou chinezesc pot să cauzeze o răceală a legăturilor de familie. Atunci când virusul a lovit, la finalul lui ianuarie, în ajunul festivităţilor, cuplurile din majoritatea oraşelor au fost nevoite să îndure mai mult timp petrecut sub acelaşi acoperiş – câteodată în sânul familiei extinse. Pentru mulţi dintre ei a fost prea mult.

    „Cu cât petrec mai mult timp împreună, cu atât se urăsc mai mult”, a descris Li noile sale cazuri.
    Rata divorţurilor din China a fost relativ stabilă din 2003 încoace. Mai mult de 1,3 milioane de cupluri divorţează anual, iar valorile au crescut treptat în ultimii 15 ani, ajungând la un vârf de 4,5 milioane în 2018, potrivit statisticilor citate de Bloomberg. Pe de altă parte, anul trecut, 4,15 milioane de cupluri din China s-au căsătorit.

     

  • Simbol cu mască

  • Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, despre măsurile Guvernului: Noi am cerut ca valoarea şomajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile

    Antreprenorul Radu Dumitrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al businessului SHC din domeniul restaurantelor, spune că speră ca toate companiile închise din cauza stării de urgenţă, deci care nu mai au venituri, să reuşească să supravieţuiască.

    Grupul de restaurante Studio Hospi­ta­lity Concept (SHC) reu­neş­te sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmi­giu Bistro la Etaj. Recent, a fost preluate şi localul 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere.

    SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

    “Din câte am înţeles din declaraţia premierului, măsurile ne avantajează şi ne ajută într-o anumită măsură. Sunt companii cu foarte mulţi salariaţi care vor fi trecuţi în şomaj tehnic, iar noi am cerut ca valoarea somajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că unele companii nu îşi permit să plătească, nu au atât de mult cash disponibil, având în vedere că nu au venituri.

    “Aşteptăm să vedem forma finală a HG.”

    Radu Dumitrescu a fost printre primii care a închis reţeaua SHC, încă de luni, înainte de anunţul guvernului. Înainte de criză el afirma că localuril SHC au circa 2.000 de clienţi pe zi şi anunţa ca vrea în 2020 media să ajungă undeva la 3.000. Avansul urma a fi susţinut de achiziţii, precum 18 Lounge.

     

     

     

     

  • Industria din România care are cel mai mult de suferit din cauza coronaviruslui: sute de angajaţi au fost trimişi acasă în concedii fără plată

    În Bucureşti, conform informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de Dragoş Panait, fondatorul fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. „Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cashflow care nu le permit să se susţină pentru o perioada mai mare de 1-2 luni”, a spus Dragoş Panait.

    Solicitarea a fost trimisă anterior deciziei recente a autorităţilor de suspendare a activităţilor restaurantelor şi cafenelelor, iar răspunsurile lui Dragoş Panait au venit pe 17 martie, când câteva dintre restaurante şi cafenele funcţionau cu resurse minimale. Cei care îşi închiseseră deja restaurantele şi-au trimis angajaţii în concediu fără plată: „Situaţia în sine, împreună cu măsurile luate până în acest punct şi ordonanţa de urgenţă care interzice evenimentele mai mari de 50 de persoane au pus multe localuri în imposibilitatea de a-şi acoperi costurile fixe, necesare operării. Astfel, proprietarii au luat hotărârea de a închide pe termen nedeterminat, iar unul dintre primele efecte a fost că angajaţii lor au intrat în concediu fără plată.”

    De asemenea, Dragoş Panait a spus că printre costurile fixe cele mai mari ale unui restaurant este chiria, care reprezintă, conform studiilor lor, aproximativ 6-8% din cifra de afaceri. De aceea, mulţi operatori au deschis încă de la început discuţiile cu proprietarii spaţiilor şi au încercat diminuarea valorii sau negocierea unor condiţii mai avantajoase. 

    „În căutarea unor surse adiacente de venituri, restaurantele care dau dovadă de flexibilitate s-au axat pe livrări, atât în regim propriu, cât şi prin platformele dedicate, însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Lipsa materiei prime începe să afecteze activitatea de zi cu zi, aşa că operatorii sunt nevoiţi să dedice timp valoros identificării de noi furnizori, care să le respecte specificaţiile, standardele de calitate şi să se încadreze în limitele lor de costuri”, a spus Panait.