Tag: fond

  • Fondul Proprietatea ar putea răscumpăra 165 mil de acţiuni proprii. Swiss Capital şi Auerbach Grayson au fost selectaţi în calitate de agenţi pentru procesul de achiţie

    Fondul Proprietatea ar putea derula o ofertă publică de răscumpărare a maxim 165 milioane de acţiuni proprii şi a numit Swiss Capital împreună cu Auerbach Grayson în calitate de agenţi şi Swiss Capital în calitate de intermediar pentru derularea achiziţiei.

    De asemenea, FP intentţoneaza sa numeasca The Bank of New York Mellon in calitate de tender agent in legatura cu achizitia de certificate de depozit globale („GDR”). 

    Prin aceasta oferta, Fondul intentioneaza sa rascumpere pana la 165.000.000 de actiuni (atat sub forma de actiuni, cat si de GDR-uri) de la actionarii sai.

    Adminstratorul a depus solicitarea pentru derualrea ofertei la ASF şi aşteaptă un răspuns în termen de 10 zile.

     ”Depunerea solicitarii de aprobare a ofertei publice anuntata prin prezentul raport nu reprezinta o garantie ca Fondul va derula efectiv oferta publica; decizia Fondului de a demara oferta publica va depinde de mai multi factori (inclusiv conditiile de piata si aprobarea de catre ASF a documentatiei de oferta publica). Niciun element din acest anunt nu va fi considerat a fi o obligatie a Fondului de a implementa oferta publica”, menţionează anunţul publicat la Fondul Proprietatea la BVB. 

    Fondul Proprietatea are o capitalizare de 9,8 miliarde lei la BUrsă , iar acţiunile s-au apreciat cu 7,4% în acest an, după tranzacţii de 1,2 miliarde lei. La închiderea şedinţei de luni acţiunile erau tranzacţionate la un preţ de 1,3 lei/titlu. 

  • Implicarea în lupta împotriva coronavirusului

    Continental România

    Motivaţie:
    „Ideea acţiunilor a venit ca un lucru normal, ca urmare a situaţiei externe, la nivel naţional, provocată de pandemia de coronavirus şi a dorinţei companiei şi a angajaţilor de a se implica în comunitate”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele au fost dezvoltate în cadrul companiei, în toate sediile în care Continental îşi desfăşoară activitatea. Astfel, angajaţii din toate ţările fac schimb de idei prin intermediul diferitelor reţele ale companiei, cum ar fi grupuri de proiecte şi platforme de colaborare internă şi încep programe care să ajute cât mai multe persoane din întreaga lume. Continental România, alături de angajaţii din toate locaţiile sale din ţară, s-a implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului. Printre iniţiativele desfăşurate, în baza unor donaţii făcute de Continental România care au ajuns la o valoare de peste 60.000 de euro, se numără: achiziţionarea a două noi ventilatoare neinvazive, patru containere de triaj epidemiologic, cinci infuzomate, mii de măşti pentru medicii de familie, teste COVID-19, consumabile pentru spitale şi materiale pentru producţia de viziere. Compania a împrumutat unei unităţi spitaliceşti şi un AGV echipat cu filtre UV pentru dezinfectarea de coridoare. Pe lângă toate acestea, mulţi angajaţi au făcut şi donaţii direct către organizaţii neguvernamentale care au iniţiat proiecte pentru lupta împotriva COVID-19. De asemenea, trei ventilatoare neinvazive care au fost scoase din uz au fost reparate datorită contribuţiei companiei la o iniţiativă a PAR (Parteneriatul Auto Român). Compania se implică şi în sprijinirea sistemului educaţional, astfel că, şi în această situaţie deosebită, Continental este alături de elevii şi cadrele didactice care întâmpină dificultăţi în participarea la învăţământul online impus de pandemie, prin donarea de laptopuri în acest folos. Mai mult decât atât, odată cu lansarea Fondului For One Another, la nivel de corporaţie, în iunie, au creat o ofertă voluntară pentru ca toată lumea să doneze într-un mod uşor şi eficient. „Scopul este de a oferi sprijin durabil pentru combaterea efectelor negative ale crizei în unsprezece ţări în care Continental are un număr deosebit de mare de angajaţi şi care sunt afectate de pandemie, România numărându-se printre acestea. Oricine poate dona în continuare, deoarece se doreşte ca fondul să rămână disponibil cel puţin până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Continental.

    Efecte:
    „Implicarea Continental, la nivelul oraşelor în care compania este prezentă, a determinat creşterea conştientizării în comunitate asupra importanţei implicării tuturor cu acelaşi obiectiv: susţinerea sistemului de sănătate, precum şi a celui de învăţământ pentru a asigura desfăşurarea activităţii mai eficient şi sigur”, spun reprezentanţii companiei.

  • Arsenal de porţelan

    Deşi par fragile, armele nu sunt din porţelan, aspectul lor fiind menit să păcălească ochiul, ci sunt realizate dintr-un material mult mai rezistent numit poliuretan. Ideea care a stat la baza seriei de lucrări, explică artista, este de a arăta că femeile nu sunt atât de fragile cum au fost descrise în istorie şi de a sublinia forţa interioară şi ferocitatea lor.

  • Fondul Proprietatea depune 68 milioane de lei la Raiffeisen pentru doar o zi la o dobândă de 1,3% pe an. Câştig de 2.500 de lei

    Fondul Proprietatea (FP), societate ale cărei acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, a depus 68,1 milioane de lei într-un depozit în lei la Raiffeisen deschis pe 8 septembrie 2020 şi scadent pe 9 septembrie 2020, adică o maturitate de doar o zi.

    Dobânda pe care Raiffeisen o plăteşte către FP pentru acest depozit este de 1,3% pe an, adică un câştig de 2.460 de lei pentru Fondul Proprietatea, se arată în raportul publicat miercuri la bursa de la Bucureşti.

    La jumătatea lunii august, FP anunţa la bursă că a depus 50,4 mil. lei la Raiffeisen într-un depozit cu scadenţa pe trei zile şi la o dobândă de 1,75% pe an. Câştigul FP din dobânda acelui depozit era de 7.350 de lei.

    Fondul Proprietatea şi-a redus în ultimii ani investiţiile la bursa de la Bucureşti, iar în a doua jumătate din 2019 şi-a marcat exit-ul din sectorul bancar listat prin vânzarea deţinerii la BRD.

    La S1/2020 din rândul companiilor listate, Fondul Proprietatea este acţionar la Alro Slatina (140 mil. lei), IOR (0,4 mil. lei), OMV Petrom (1,8 mld. lei), Romaero (34,1 mil. lei), Nuclearelectrica (331 mil. lei), Alcom (8,2 mil. lei) şi Mecon (0,66 mil. lei).

    Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), al doilea cel mai mare acţionar al Hidroelectrica, a achiziţionat în al doilea trimestru din 2020 titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor de 150 milioane de lei, arată datele din raportul semestrial publicat la bursă. Aceasta este prima achiziţie a unor astfel de instrumente financiare în 2020.

  • Preţul petrolului scade pe fondul creşterii cazurilor COVID-19

    Preţul petrolului a scăzut din nou miercuri după declinul accentuat din sesiunea precedentă, pe fondul creşterii cazurilor COVID-19 în unele ţări precum SUA, India, Marea Britanie şi Spania, care a subminat speranţele unei redresări constante a cererii globale, relatează Reuters.

    Cotaţia futures a barilului de petrol „light sweet crude” a scăzut miercuri cu 0,28 dolari, la 36,48 dolari, în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol Brent din Marea Nordului a coborat cu 0,25 dolari, până la 39,53 dolari. Ambii indici importanţi se tranzacţionează la aproximativ cel mai redus nivel din ultimele trei luni.

    La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna octombrie a scăzut marţi cu 3,01 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 36,76 dolari.

    Focarele ameninţă încetinirea redresării economiei globale şi reducerea cererii de combustibili de la gazul de aviaţie la motorină.

    Reducerea record a producţiei de către Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi de alţi producători din afara cartelului, regrupaţi în alianţa OPEC+, a ajutat la sprijinirea preţului, dar datele economice sumbre raportate aproape zilnic reduc perspectivele privind cererea de ţiţei.

    O prognoză a firmei de consultanţă Rystad Energy arată că barilul de petrol Brent se va stabiliza în jurul valorii de 60 de dolari în 2025, comparativ cu aproximativ 40 de dolari în prezent.

  • Romanian Strategy Fund, administrat din Liechtenstein, are 5,14% din SIF Muntenia

    SIF Muntenia (simbol bursier SIF4), societate cu 580 mil. lei capitalizare, a anunţat vineri la bursa de la Bucureşti că fondul Romanian Strategy Fund, administrat de Accuro Fund Solutions din Liechtenstein, are 5,14% din capitalul social, adică o investiţie de 30 mil. lei. La S1/2020 în raportul SIF1 Banat Crişana se arată că societatea are 50,9% din Romania Strategy Fund, iar SIF Muntenia are 49,12%. în raportul

    SIF 4 se menţionează de fondul Romania Strategy Fund Class B. SIF Muntenia are minus 13% de la începutul anului 2020 pe o lichiditate de 45 milioane de lei.

  • Romanian Strategy Fund, administrat din Liechtenstein, are 5,14% din SIF Muntenia

    SIF Muntenia (simbol bursier SIF4), societate cu 580 mil. lei capitalizare, a anunţat vineri la bursa de la Bucureşti că fondul Romanian Strategy Fund, administrat de Accuro Fund Solutions din Liechtenstein, are 5,14% din capitalul social, adică o investiţie de 30 mil. lei. La S1/2020 în raportul SIF1 Banat Crişana se arată că societatea are 50,9% din Romania Strategy Fund, iar SIF Muntenia are 49,12%. în raportul

    SIF 4 se menţionează de fondul Romania Strategy Fund Class B. SIF Muntenia are minus 13% de la începutul anului 2020 pe o lichiditate de 45 milioane de lei.

  • Soarta nefericită a unei dinastii care a fost cândva un simbol al antreprenoriatului. Cum a reuşit un partid politic să îi facă să cedeze statului compania pe care o deţineau

    Soarta familiei Benetton, cândva simbol al antreprenoriatului italian, a luat o direcţie nefericită după ce prăbuşirea unui pod de autostradă din Genova în 2018 i-a adus imperiul infrastructurii în colimatorul guvernului populist de la Roma, scrie Politico.

    De atunci, bogata dinastie – care a ajuns la faima mondială producând pulovere colorate şi campanii publicitare provocatoare în anii 1990 – a devenit subiectul unor dezbateri politice prelungite, problema dacă să fie revocată sau nu profitabila concesiune pentru autostrăzi acordată companiei divizând în profunzime guvernul.

    Între timp, profitând de relaxarea normelor UE privind cheltuielile bugetare pe fondul crizei provocate de padnemia de COVID-19, guvernul i-a forţat pe Benettoni să accepte o înţelegere prin care aceştia cedează statului controlul afacerii lor cu autostrăzi.

    Pentru Mişcarea 5Stele, o formaţiune politică antisistem care guvernează într-o coaliţie cu Partidul Democrat de centru-stânga, aceasta este o şansă să ataşeze rezultate tangibile retoricii sale anti-elită. Mişcarea şi-a pierdut jumătate din alegători de la venirea la putere în 2018, conform unui sondaj de opinie realizat de Politico.

    Dar jocul de putere a crescut tensiunile în coaliţia de guvernare, unii critici acuzând guvernul că a încheiat un acord favorabil companiei şi că riscă să afecteze încrederea pieţei în sistemul juridic al Italiei. Guvernul s-a comportat ca un regim sud-american, spune Andrea Colli, profesor de istoria companiilor la Universitatea Bocconi din Milano şi autor al unei cărţi despre familia Benetton. „Este probabil prima dată în istorie când un guvern italian a naţionalizat de facto o afacere prin utilizarea ameninţărilor pentru a forţa o companie privată să cedeze un activ.“

    Când podul Morandi s-a prăbuşit în urmă cu doi ani, ucigând 43 de oameni, cei de la Mişcarea 5Stele au dat imediat vina pe grupul Benetton, care operează aproximativ jumătate din reţeaua de autostrăzi din Italia printr-o participaţie care oferă controlul asupra gigantului de infrastructură Atlantia.

    Potrivit Mişcării 5Stele, divizia de autostrăzi a Atlantia, Autostrade per l’Italia (Autostrăzi pentru Italia), a primit cadou oferte îndulcite de la guvernele anterioare. Înainte de începerea oricărei investigaţii, guvernul a identificat o horă de ţapi ispăşitori convenabili – afaceri mari, vechea clasă politică şi familia miliardarului Benetton – şi a ameninţat în mod repetat cu revocarea contractului. Însă aproape doi ani dosarul a părut prea complex şi costisitor pentru a fi rezolvat rapid.

    Acum, guvernul, văzut stropit din belşug cu finanţarea de la UE din planul de recuperare economică din criza provocată de pandemia de Covid-19, s-a pregătit să ia înapoi un activ profitabil al statului şi să obţină punctele politice atât de necesare, ordonând Benettonilor la începutul acestei luni să îşi vândă pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi şi să cedeze controlul către banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi investitorilor aliaţi.

    „Compania a fost ameninţată cu o armă lipită de cap“, au descris situaţia persoane apropiate familiei Benetton. „Dacă nu erau de acord cu cerinţele guvernului, contractul ar fi fost revocat, provocând incapacitatea de plată.”
    În joc erau 7.000 de locuri de muncă şi ruina financiară a investitorilor instituţionali şi mici, precum şi a creditorilor şi băncilor cărora compania le datora suma cu potenţial destabilizator de 10 miliarde de euro.

    Cei de la 5Stele au făcut presiuni pentru anularea completă a contractului, dar au revendicat victoria oricum, publicând o postare pe blogul lor cu titlul „La revedere Benetton”.

    „În sfârşit, ne-am eliberat de Benettoni, cred că este o mare victorie pe toate fronturile”, a declarat pentru o agenţie locală de ştiri subsecretarul de transport Giancarlo Cancelleri, de la 5Stele. „Am demonstrat că în Italia cu acest guvern, cei care fac rău sunt pedepsiţi.”

    Dar nu toată lumea este convinsă că decizia a fost un câştig pentru stat. Fostul premier Matteo Renzi, care conduce acum partidul Italia Viva  şi susţine coaliţia de guvernare, a sugerat că acordul a fost mai benefic pentru Benettoni. „Era evident, de la început, că nu va exista nicio revocare, ci doar  o înţelegere cu Benettonii”, a scris Renzi într-o informare pentru public. „În loc să fie dată afară, compania este plătită.”

    Un insider de la Atlantia a recunoscut că acesta „nu este cel mai rău scenariu” de care se temeau – o anulare imediată a concesiunii. Investiţia venită de la banca de stat CDP alături de prezenţa investitorilor internaţionali „ar putea fi pozitivă” pentru companie, la fel ca în cazul altor scindări provocate de stat, cum ar fi gigantul din apărare Finmeccanica, acum Leonardo, şi compania energetică Enel.

    Decizia extrem de politizată a provocat, de asemenea, nelinişte în rândul investitorilor internaţionali ai companiei, printre care se numără asigurătorul german Allianz şi Silk Road, fondul de stat al Chinei. Interesul cancelarului german Angela Merkel pentru decizie a adăugat presiuni suplimentare după ce aceasta a declarat reporterilor, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte, că este „foarte curioasă” să afle deznodământul. Merkel a tras sforile în Europa pentru crearea planului de recuperare economică al cărui principal beneficiar va fi Italia.

    Un mare fond de hedging, TCI Fund Management, a acuzat recent guvernul de însuşirea ilegală a unei companii private şi a lansat proceduri de infringement împotriva Italiei cu Comisia Europeană pentru încălcarea principiilor cheie, inclusiv stabilitatea juridică şi imparţialitatea.

    Într-un astfel de mediu de afaceri „instabil şi imprevizibil”, investitorii nu vor mai avea încredere că Italia este un stat de drept”, se arată în plângere.

    TCI a cerut o soluţie alternativă – o licitaţie cu mai mulţi concurenţi sau ca firma să fie listată astfel încât Atlantia să îşi poată vinde pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi către banca CDP la un preţ „corect”.

    Războiul a reaprins o dezbatere cu privire la nivelul de responsabilitate al Benettonilor pentru dezastrul provocat de prăbuşirea podului – şi despre cine va beneficia de pedepsirea lor. Familia a fost atrasă în afaceri cu în 1999 după ce activitatea lor principală de retail a încetinit. Italia se pregătea să intre în zona euro, iar guvernul trebuia să reducă datoria publică privatizând unele dintre cele câteva sute de companii de stat italiene. Roma căuta o companie italiană cu umeri largi care să facă posibile investiţii pe termen lung.

    Afacerea cu autostrăzi s-a dovedit a fi o gâscă cu ouă de aur. Concesiunea a fost extinsă pentru a o face mai atractivă, iar contractele favorabile au însemnat că tarifele creşteau automat în fiecare an. Autostrăzile italiene sunt acum cele mai scumpe din Europa, deşi, probabil, datoria făcută pentru a construi reţeaua în anii ’60 şi ’70 a fost achitată de mult timp de către utilizatori.

    Un raport al autorităţii naţionale anticorupţie publicat la începutul acestei luni a acuzat compania că nu a investit suficient pentru verificări de întreţinere şi siguranţă.

    Concesiunile de autostrăzi sunt un fel de oligopol unde un număr mic de „aristocraţi ai asfaltului” sunt capabili să domine piaţa şi să-şi impună voinţa asupra statului, a raportat către Comisia pentru lucrări publice din Senat Francesco Merloni, preşedintele Fundaţiei Aristide Merloni şi un fost ministru al lucrărilor publice.
    Doar 440.000 de euro – sau 33.000 de euro pe an – au fost cheltuiţi pentru întreţinerea podului Morandi între 1994 şi accidentul din 2018, deşi o renovare de 20 de milioane de euro era programată să înceapă la câteva săptămâni după prăbuşire. Managerii, conform raportului, au cheltuit doar 2,2% din totalul investiţiilor pe 7.317 viaducte, tuneluri şi poduri. Atlantia contestă constatările.

    Persoana apropiată familiei Benetton a subliniat că ministerul transporturilor a aprobat planul de întreţinere programat şi a spus că familia a fost persecutată pe nedrept din motive politice.

    Având în vedere că compania este condusă de o echipă profesionistă, vina a fost personală pe nedrept, a spus sursa respectivă. „Benettonii au fost identificaţi imediat ca ţapi ispăşitori, persecutaţi, nu au dreptul să vorbească nici de a exista.“ O mare parte din echipa de conducere de la Atlantia – inclusiv CEO-ul Giovanni Castellucci – a fost înlocuită după prăbuşirea podului în 2018. Insiderul de la Atlantia a spus că s-a schimbat complet cultura companiei. Evaluarea riscurilor şi inspecţiile, care erau făcute anterior de o companie internă, sunt acum efectuate de o parte terţă independentă.

    Însă, ca urmare a inspecţiilor mai stricte, multe viaducte şi tuneluri îmbătrânite au fost reclasificate ca având un risc mare de prăbuşire. Două poduri rutiere din Italia, inclusiv un viaduct de autostradă, s-au prăbuşit după colapsul podului Morandi.

    Deocamdată, cu investigaţia penală sub diferite acuzaţii asupra foştilor manageri şi tehnicieni angajaţi de Atlantia – inclusiv numeroase acuzaţii de ucidere din culpă şi de falsificare de documente – la ani distanţă de orice concluzii finale, lupta pare să rămână extrem de politică.

    Pentru a placa detractorii, guvernul va trebui să se asigure că investiţiile în infrastructură atât de necesare nu sunt descurajate şi să garanteze că statul de drept exista, şi este considerat, a fi menţinut. Anularea contractului ar fi fost o pedeapsă pentru toată lumea, dar cei de la 5Stele vor fi acum îngrijoraţi de faptul că aşa-numita lor victorie asupra Benettonilor, dărâmarea un imperiu, le-ar putea scăpa din mână.

    În locul podului prăbuşit a fost construit unul nou, numit Genoa San Giorgio, în mai puţin de doi ani. Construcţia a fost inaugurată la începutul acestei luni, muncitorii lucrând chiar şi în timpul carantinei pentru ca podul să poată fi deschis la timp. Genoa San Giorgio a devenit rapid mândria oraşului şi a întregii Italii, demonstrând că italienii pot construi ceva grandios. „Este un simbol al noii Italii, care-şi revine”, a spus premierul Conte. Inaugurarea s-a făcut cu mult fast, însă rudele victimelor dezastrului din 2018 au refuzat să participe la ceremonie, preferând să celebreze, în schimb, împlinirea a doi ani de la prăbuşire.

  • Cel mai mare fond suveran de investiţii din lume a înregistrat pierderi de 21 de miliarde de dolari în S1/2020

    Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei – primul la nivel mondial – a raportat pierderi de 21 de miliarde de dolari în primele şase luni ale anului, conform CNBC.

    „Ne-am confruntat cu fluctuaţii majore ale pieţei de capital în această perioadă. Anul a început cu optimism, însă peisajul pieţei de capital s-a schimbat drastic în momentul în care coronavirusul s-a răspândit la nivel global”, a declarat fondul.

    „Cu toate acestea, declinul din primul trimestru a fost limitat de o serie masivă de politici monetare şi financiare.”

    Fondul Suveran al Norvegiei este unul dintre cei mai importanţi investitori din lume, cu participaţii în aproape 9.000 de companii la nivel internaţional.

    Valoarea fondului ajungea la sfârşitul celor şase luni la 1,15 trilioane de dolari, 69,6% din sumă reprezentând investiţiile în acţiuni, 27,6% venituri fixe şi 2,8% active imobiliare. De asemenea, valoarea totală este echivalentul a aproximativ 214.000 de dolari pentru fiecare cetăţean al Norvegiei.

    Fondul a pierdut 153 de miliarde de dolari între ianuarie şi martie, cea mai proastă perioadă din istorie, însă a recuperat 131 de miliarde între aprilie şi iunie, cel mai bun trimestru de până acum.

     

  • Răsfăţ de oameni bogaţi. Pe ce a cheltuit unul dintre cei mai bogaţi manageri de fond ai lumii 8 milioane de dolari

    Ultrabogaţii lumii cumpără uneori lucruri extravagante: iahturi, vile, maşini, echipe de sport, avioane şi chiar şi insule se numără printre lucrurile obişnuite pe care ei le cumpără.
    Mai puţin obişnuite sunt însă craniile de dinozaur, caracatiţele – animale de companie, detectoarele de fantomă şi alte lucruri similare, scrie Business Insider.
    Publicaţia americană a sintetizat câteva dintre „ciudăţeniile” milionarilor şi miliardarilor lumii.


    1. Lady Gaga: are o avere estimată la 275 de milioane de dolari şi este cunoscută pentru faptul că îi plac obiectele „din afara lumii în care trăim”. A cumpărat  cu 50.000 de dolari un detector de fantome cu unde electromagnetice şi a cheltuit 52.000 de dolari cu un chimist al NASA pentru a găsi o modalitate de a lăsa aburul să iasă din rochia sa în formă de ceaşcă  pe care a folosit-o în turneul Monster Ball. A cheltuit de asemenea 60.000 de dolari pe 27 de peşti koi.

    2. Nicholas Cage: are o avere estimată la 25 de milioane de dolari şi este pasionat de animale şi de artefacte istorice. A plătit 276.000 de dolari pe un craniu de dinozaur în 2015, care se pare că era de fapt furat şi pe care l-a înapoiat autorităţilor ulterior. A cheltuit de asemenea 150.000 de dolari pe o caracatiţă pe care o foloseşte ca animal de companie şi 150.000 de dolari pe prima revistă de benzi desenate cu Superman. A cumpărat de asemenea şi două castele şi o pereche de cobra albinoase.
    Cage a cheltuit atât de mulţi bani încât şi-a redus semnificativ averea care se plasa la 150 milioane de dolari în 1996.

    3. Steve Cohen (manager de fond): are o avere de 14,6 miliarde de dolari şi o apetenţă atipică pentru artă. A cheltuit 8 milioane de dolari pentru un rechin conservat în formol, opera artistului Damien Hirst.
    A plătit, de asemenea, 100.000 de dolari starului reţelei TV Food Network Guy Fieri doar ca să petreacă o zi cu el.

    4. Myke Tyson: are o avere de 3 milioane de dolari şi o pasiune deja cunoscută pentru animale exotice. El a cumpărat trei tigri bengalezi care costă 70.000 de dolari fiecare, dar şi un antrenor pentru ei, pe care îl plăteşte cu 125.000 de dolari pe an, potrivit International Business Times. A cumpărat de asemenea o cadă de aur de 2,2 milioane de dolari pe care a oferit-o drept cadou.
    În 2003, şi-a declarat falimentul.

    5. Kanye West: Are o avere estimată la 1,3 miliarde de dolari şi este de asemenea pasionat de obiecte din aur. Este şi foarte darnic: a cumpărat cu 34.000 de dolari un craniu de aur pentru Jay-Z, dar şi o tiara încrustată cu diamante pentru North-West în valoare de 62.000 de dolari. Pentru el şi-a cumpărat dinţi încrustaţi cu diamante (care ar putea costa până la 60.000 de dolari).
    El şi soţia sa, Kim Ksrdashian, au cheltuit 750.000 de dolari pentru patru toalete placate cu aur.

    6. Mariah Carey: are o avere netă de 520 de milioane de dolari şi cheltuie mult pentru răsfăţul câinilor săi. Ea plăteşte 100.000 de dolari lunar pentru flori exotice care îi sunt livrate oriunde se află, dar şi 45.000 de dolari anual pe tratamente spa pentru căţeii săi.
     
    7. Paris Hilton: are o avere netă estimată la 300 de milioane de dolari şi este şi ea atentă la confortul animalelor sale. A cumpărat căţeilor o vilă cu două etaje dotată cu aer condiţionat, încălzire, mobilă de designer care ar fi costat-o 325.000 de dolari.
    În timp ce mulţi miliardari sunt pasionaţi de maşini, colecţia ei este mai atipică: include un BMW i8 holografic şi un Bentley Continental GT roz, cu un bord încrustat cu diamante pentru care a plătit 200.000 de dolari.