Suma este conditionata insa de ajustari finale de pret, potrivit
aceleiasi surse. Imediat dupa semnarea acordului dintre Campofrio
si Caroli, cele doua companii au anuntat ca gigantul spaniol a
achizitionat un pachet de actiuni in numerar pentru a detine
participatia de 49% in cadrul noului joint-venture, dar nu au
dezvaluit nici valoarea si nici volumul acestuia.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Productia, in sine, este mai scumpa, pentru ca fata de
condimentele artificiale, cele naturale sunt mai scumpe cu 30%.
Atat conservantii cat si colorantii sunt de origine naturala – de
la aroma de cascaval si pana la ardeiul rosu care coloreaza unele
dintre variantele de chipsuri Chio. Compania mizeaza totusi pe
faptul ca aceasta decizie strategica se va reflecta in cresterea
vanzarilor. “Tinta pentru 2010 este sa crestem vanzarile cu 10%
fata de rezultatele anului trecut”, spune Christian Rey, directorul
general al Intersnack Romania.
Noua fabrica dezvaluie raspunsuri la varii intrebari, pentru un
vizitator care nu are tangenta cu productia de chipsuri. Spre
exemplu, in hala dominata de un miros aprig de cartofi prajiti si
in care temperaturile sunt suficient de inalte pentru ca angajatii
(nu mai mult de 10 pe schimb) sa fie imbracati in bluze cu maneca
scurta, cartoful parcurge un drum de cateva sute de metri pentru a
ajunge in baxuri pline de pungi.
La intrarea in fabrica, cartoful (cumparat de la unul din cei 30
de fermieri ce au contract cu Intersnack) ajunge asa cum a fost
luat de pe camp: cu pamant. Intra apoi in masinarii nebanuite unde
este spalat, curatat (intr-o cuva centrifuga unde este “razuit”),
feliat, taiat, ales apoi manual de lucratori (singurul loc in care
angajatii ating ceea ce urmeaza sa fie chips), trecut prin baie de
ulei incins, selectat (daca are defecte, un computer alege in
functie de poze sa elimine chipsurile cu ajutorul unor jeturi de
aer de pe linia de productie), ambalat in pungi cu azot (pentru ca
oxigenul nu ar pastra produsul conform standardelor), iar dupa
etichetare ajunge in cutii.
Drumul pe care il mai are de parcurs pana la consumator
continua: este incarcat, transportat, distribuit, ajunge pe
rafturile magazinelor si apoi in cosurile cumparatorilor.
Pe piata chipsurilor, care are o valoare anuala estimata de
reprezentantii companiei la 100 de milioane de euro, mai sunt
prezente companii ca Star Foods (parte din grupul Pepsi Americas,
cu operatiuni pe piata romaneasca si in domeniul bauturilor
carbogazoase), Europeean Food si Standard Snacks.
Piata snacks-urilor include pe langa chipsuri din cartof si
pop-corn, sticksuri, alune si seminte prajite. Valoarea vanzarilor
anuale este estimata de Intersnack la peste 200 milioane de euro,
cu un volum de 41.000 de tone.
“Anul trecut consumul de snackuri sarate s-a redus cu un ritm
estimat de noi la 8% in volum fata de 2008”, a spus Rey. Intersnack
a raportat o cifra de afaceri de 37 milioane de euro pe 2009, in
scadere fata de valoarea de 38 milioane de euro in 2008.
Se desemneaza Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
prin Agentia sa de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA),
ca autoritate competenta pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului UE al Comisiei de stabilire a unei masuri de
sprijinire a sectorului laptelui si al produselor lactate. Suma
prevazuta pentru Romania, echivalentul in lei a 5,01 milioane de
euro, se distribuie la solicitarea producatorilor de lapte care
depun cererea la centrul judetean al APIA, respectiv al
municipiului Bucuresti”, se arata in proiectul de act normativ care
sprijina producatorii “afectati grav de criza din sectorul
lactatelor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Studiul, coordonat de Paul Johnson si Paul Kenny, a demonstrat,
in urma unor teste efectuate pe soareci, ca aparitia obezitatii
coincide cu deteriorarea progresiva a echilibrului chimic din
creier din circuitul recompensei (denumit si centrul placerilor),
implicat in aparitia dependentelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit datelor Heineken, care citeaza studiile AC Nielsen,
vanzarile de bere la PET (sticla plastic) au crescut cu 1,6% in
2009 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent la 46,1%,
PET-ul fiind astfel ambalajul cel mai vandut din industria
berii.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In 2009, piata de bere din Romania a scazut cu 13% (conform
datelor oferite de Asociatia Berarii Romaniei), fiind afectata de
scaderea puterii de cumparare a romanilor. In 2009, cotele de piata
ale segmentelor de pret au ramas aproximativ aceleasi ca in 2008,
exceptie facand segmentul Mainstream, care a inregistrat a usoara
crestere. In 2009, segmentul Super Premium a inregistrat o cota de
piata de 9% (Nielsen 2009), segmentul Premium – 11,3% (Nielsen
2009), segmentul Mainstream – 38,1 % (Nielsen 2009), segmentul
Economic – 38,9% (Nielsen 2009), iar segmentul de bere fara alcool
– 2,7% (Nielsen 2009).
Raportul dintre canalele HoReCa si Retail a ramas aproximativ
acelasi ca in 2008, canalul HoReCa avand o pondere de 31% (Nielsen
2009), in timp ce canalul Retail a avut o pondere 69% (Nielsen
2009).
“Este dificil de prevazut cum va evolua industria berii in 2010,
data fiind situatia economica actuala inregistrata atat la nivel
international, cat si la nivel national. Evolutia pietei berii
depinde de mai multi factori, cum ar fi: puterea de cumparare a
romanilor, obiceiurile de consum si evolutia economiei nationale”,
adauga Jan Derck van Karnebeek.
Piata berii din Romania este puternic concurentiala, si mai
cuprinde companii ca Ursus, Bergenbier, United Romanian Breweries
Bereprod.
Daca pana la jumatatea anului trecut Romania avea o piata
asezata, cu potentiali producatori autohtoni de zahar din sfecla de
zahar si din rafinarea materiei prime, in a doua parte din 2009
piata a fost invadata de importuri de zahar la preturi sub cele
practicate in Uniunea Europeana, a declarat pentru BUSINESS Magazin
Dan Popovici, vicepresedinte al Patronatului Zaharului din
Romania.
Preturile practicate de firme “de garsoniera”, care dispar dupa
ce activeaza un an “se situeaza la 1,9-2,1 leu / kg, in conditiile
in care un kg de zahar vrac la poarta fabricii costa 2,35 lei”,
spune Popovici. “Este foarte clar ca acest zahar este introdus in
Romania prin evaziune fiscala, iar cel mai uzitat caz este neplata
TVA catre stat.
Aceasta schema frauduloasa a devenit un soi de afacere standard.
Mici importatori/ambalatori care se ocupau pana nu demult de cu
totul alte afaceri au devenit peste noapte proprietari de mari
cantitati de zahar alb achizitionat la preturi suspect de mici”, a
adaugat vicepresedintele ARZ. Conform aceleiasi surse, originea
zaharului cu care se dezvolta afaceri frauduloase sunt tari ca
Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia si Croatia.
Popovici explica sistemul prin care legea a lasat portite deschise
pentru aparitia acestui tip de frauda. In cadrul Uniunii Europene,
in interiorul sistemului taxei pe valoarea adaugata, livrarile
intracomunitare de bunuri sunt scutite de TVA in statul membru de
expediere, atunci cand acestea sunt efectuate de o persoana
impozabila in alt stat membru, care va tine cont de TVA la sosire.
Acest sistem, care permite o autofacturare intarziata a TVA ofera
loc pentru fraude: bunurile importate sunt vandute fara TVA si
odata ce a primit banii firma importatoare dispare sau intra in
insolventa. “Si cum controalele de verificare sunt rare, aceasta
afacere oneroasa poate dura luni sau chiar ani”, sustine
Popovici.
Ca urmare, “impozitele si taxele locale nu sunt colectate,
producatorii cinstiti sunt afectati, locuri de munca sunt
desfiintate”. Cele doua patronate – patronatul Zaharului din
Romania si Asociatia Producatorilor de sfecla – au informat (fara
rezultat) institutiile in drept din tara si de la Bruxelles. In
plus, au propus si doua solutii pentru rezolvarea acestei situatii.
Una dintre variante se refera la plata TVA de catre
importator/cumparator in momentul sosirii zaharului la punctul de
frontiera. O alta varianta propune ca TVA sa fie garantat printr-o
scrisoare de garantie bancara pe care importatorul/cumparatorul sa
o prezinte la vama la nivelul calculat in functie de valoarea
zaharului.
Taxele si accizele au ajuns sa detina peste 80% din pretul unui
pachet de tigari.
Ca urmare, in conditiile in care categoria de pret cea mai
vanduta (care include marci ca Kent, Camel si Marlboro) se plaseaza
la circa 10 lei, din care 8 lei inseamna taxe. Restul, de sub 2 lei
inseamna materii prime, hartie, filtre, pachete, costuri de
productie, marja de distributie, salarii etc. Materiile prime sunt
platite la randul lor in euro. “
Pentru moment, nu intentionam noi cresteri de preturi, dar sunt
multe elemente care trebuie avute in vedere pe viitor: cursul de
schimb, inflatia, costurile, modificarile de pachete etc.”, declara
Gilda Lazar.
Piata tigaretelor este dominata de trei mari jucatori
internationali – Japan Tobacco International, British American
Tobacco si Philip Morris, care detin peste 98% din valoarea pietei
legale de tigarete. Anul trecut, vanzarile industriei a ajuns
conform calculelor BUSINESS Magazin la o valoare de 3,5 miliarde de
euro, fiind cea mai mare piata din domeniul bunurilor de larg
consum.
Cresterea s-a datorat reorganizarii afacerii pe unitati de
profit, fiecare divizie avand alocata o echipa de management care a
dobandit atributii exclusive pentru segmentul de care se ocupa.
“Cele mai bune cresteri de vanzari le-am inregistrat pe
segmentul de carne de pui si al salamurilor crud-uscate”, a
declarat pentru BUSSINES Magazin Grigore Horoi, presedinte al
Agricola International. El a mai spus ca si ponderea exporturilor a
crescut de la zece procente la 15% din totalul cifrei de afaceri.
Cea mai mare cerere la export o are pieptul de pui, pentru ca in
vestul europei “<pui> inseamna <piept de pui>” mai
spune Horoi.
Grupul de firme Agricola, care detine potrivit propriilor
declaratii 11% din piata de carne de pasare, este format din
companiile Agricola International, Aicbac (achizitia vacilor de
lapte), Suinprod (cu activitati in cresterea porcilor), Salbac (o
fabrica de preparate din carne fierte-afumate si una de preparate
crud-uscate), Europrod (fabrica semipreparate din carne),
Agriconstruct (cu activitati in domeniul constructiilor), Comcereal
(achizitia de cereale) si Bac Print (cu activitati in
tiparire).
Unele alimente functionale sunt cunoscute inca din antichitate
si sunt consumate in mod traditional pentru beneficiile lor asupra
sanatatii. Unele dintre substantele biologic active pe care le
contin au fost identificate si caracterizate doar in ultimii
ani.
In randul alimentelor functionale se numara probioticele (ex.
lactate), ovazul, legumele. In Romania, beneficiile alimentelor
functionale sunt mai putin cunoscute decat in tarile din vestul
europei, dar producatorii alimentari incearca sa-si adapteze
portofoliile la acest tip de tendinte, dat fiind ca si in Romania
consumatorii devin tot mai sofisticati. Una dintre aceste companii
este Danone, care a avut in 2008 o cifra de afaceri cu 18% mai mare
decat in 2007.