BusinessMagazin

Tag: financiar

  • ANAF a scos tunurile grele: Verificări masive au început şi vor continua. Vedeţi aici primele rezultate şi dacă sunteţi pe lista fiscului

    Structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, din cadrul ANAF, au în derulare 555 de acţiuni de inspecţie fiscală şi control inopinat la Marii Contribuabili, dintre acestea, 128 sunt la contribuabilii care înregistrează pierderi fiscale recurente. Inspectorii ANAF verifică modalitatea de înregistrare a veniturilor în contabilitate şi analizează cheltuielile înregistrate cu scopul de a diminua profitul, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Totodată, sunt efectuate verificări privind rambursările de TVA, dacă e cazul.

    “ANAF îşi canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari. În acelaşi timp, dorim să le demonstrăm companiilor corecte şi responsabile fiscal, care plătesc taxele la timp, că ANAF este un partener de încredere. Este în beneficiul întregii societăţi ca mediul de afaceri să îşi desfăşoare activitatea fără sincope majore, astfel încât, în urma colectării, să fie asigurate venituri sigure la bugetul consolidat”, a declarat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

    Aceste operaţiuni au fost declanşate ca urmare a analizelor de risc, iar pentru derularea acestora conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor şi a delegat competenţe inspectorilor fiscali de la Direcţiile Generale Regionale ale Finaţelor Publice.

     

  • Euro este pe punctul de a depăşi paritatea cu dolarul, acţiunile scad din nou

    Euro a fost deosebit de vulnerabil, având în vedere impactul unei creşteri continue a preţurilor la gazele naturale asupra economiei regionale şi a războiului din Ucraina, precum şi faptul că Banca Centrală Europeană a rămas în urma rivalilor în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzii.

    Până la ora 0725 GMT, euro a scăzut cu 0,3%, la un minim de 1,0004 dolari, cel mai slab nivel din ultimii 20 de ani.

    Indicele dolarului a câştigat 0,3% la 108,48, în timp ce lira sterlină a atins un alt minim al ultimilor doi ani, iar yenul nu a fost departe de cel mai slab nivel din ultimele două decenii .

    Analiştii de la Mizuho au spus că mişcarea spre paritate se întâmplă pe fondul preconizatei recesiuni din zona euro. “Se pare că există puţine lucruri care să împiedice euro/dolar să spargă paritatea pe termen relativ scurt”, au scris aceştia.

    Pe pieţele de acţiuni, indicele Euro STOXX a scăzut cu 0,7%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 0,8%, iar indicele britanic FTSE 100 cu 0,44%.

    Pieţele futures din SUA au indicat, de asemenea, o deschidere mai slabă.

    Cel mai larg indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 1,3%, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în timp ce indicele japonez Nikkei a pierdut 1,8%.

    De asemenea, pe lista de îngrijorări a investitorilor se află şi faptul că un număr tot mai mare de oraşe chinezeşti, inclusiv centrul comercial Shanghai, adoptă începând din această săptămână noi restricţii privind COVID-19 pentru a ţine în frâu noile infecţii, după ce a fost descoperită o subvariantă Omicron foarte transmisibilă.

    Costul în creştere al energiei în Europa este, de asemenea, o temere majoră, în condiţiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze naturale ruseşti către Germania a intrat în mentenanţă anuală, urmând ca fluxurile să se oprească timp de 10 zile.

    Investitorii se tem că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze naturale a Europei şi ar putea duce la recesiune economia zonei euro, aflată în dificultate.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,2%, la 104,73 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate s-a situat la 101,53 dolari pe baril, în scădere cu 2,44%.

    Aurul a rămas stabil, preţul spot fiind 1.735 de dolari pe uncie.

    Preţurile criptomonedelor au scăzut, Bitcoin scăzând ultima dată cu 1,4%, la 19.670 dolari.

     

  • Companiile încep să crească bugetele pentru salarii în încercarea de a acoperi avântul inflaţiei. Cele mai mari majorări se vad în sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare şi în sectorul energetic

    Trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de HR realizat de companie în luna iunie.

    Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%.

    ”Companiile fac ajustări ale bugetelor pentru salarii în încercarea de a acoperi inflaţia galopantă, dar este foarte dificil să acopere integral această creştere aflată la maximul ultimilor 19 ani. De regulă, companiile care nu întâmpină dificultăţi financiare din cauza contextului actual sau pe fondul pandemiei au în vedere compensarea, celelalte sunt însă mai rezervate încercând totuşi să compenseze prin alte modalităţi”, spune Mădălina Paşca, Senior Manager People & Organisations, PwC România.

    Ea menţionează că având în vedere stresul financiar resimţit de angajaţi, multe organizaţii încep să pună un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului

    Datele sondajului arată că 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creşteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflaţie, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflaţiei pentru toţi angajaţii, iar 9% au ajustat cu inflaţia doar pentru anumite categorii de angajaţi.

    Rata medie a inflaţiei la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este în medie de 8,2%. Însă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), rata inflaţiei a ajuns în luna mai la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. Cea mai recentă prognoză de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.

    Cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi operate în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie, de 13,6%, în servicii financiare (bănci, leasing, IFN), de 12,8%, şi în sectorul de energie, de 10,3%, iar cele mai mici în asigurări, de 5,6%, şi farma, de 6,4%.

    În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.

    În paralel, jumătate dintre companii intenţionează să aplice un model de lucru hibrid în funcţie de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajaţi fiind principalul motiv menţionat pentru importanţa reîntoarcerii la birou.

    Dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajaţii lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.

    Potrivit sondajului, 37% vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toţi angajaţii. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.

    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27-29 iunie 2022, pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilităţi /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare  şi FMCG/Retail.

    Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 – 3.000, un procent similar între 101-500 angajaţi, 19% sub 100 angajaţi, 16% între 501 – 1.000 angajaţi şi 12% peste 3.000 angajaţi.

     

  • Inflaţia a explodat. Cât de mult vor creşte dobânzile la depozite şi la credite

    Rata anuală a inflaţiei a urcat deja în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior.

    În încercarea de a mai tempera explozia preţurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creşteri în 2021, la şedinţa de politică monetară din luna iulie mărind cadenţa şi urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%.

    În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Şi poate afecta şi redresarea economiei.

    Creşterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflaţiei, determină în timp o încetinire a creditării şi antrenează şi creşterea numărului de clienţi cu dificultăţi la plata ratelor bancare şi, în consecinţă, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.

    Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criză, intensificată de creşterea inflaţiei şi de războiul de la graniţă, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânarea economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.

    „2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflaţia fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem şi în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, susţine François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de BNR şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenţie constantă acordată dificultăţilor clienţilor noştri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflaţie ridicată şi de creşterea ratelor dobânzilor.“

    Anul 2022 este marcat de incertitudinea şi consecinţele generate de războiul din Ucraina, spune şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. Totodată, contextul actual este marcat de inflaţia ridicată, ca fenomen global, ce atrage creşterea dobânzilor. „Provocarea noastră este una dublă, dată de atenţia cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanţa economia şi de a sprijini clienţii în dificultate“.

    După ce ultimii doi ani au fost caracterizaţi de un mediu volatil şi impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaţioniste, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi incertitudinile din domeniul energetic, adaugă Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    „Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracţiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanţarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creştere economică“, spune şeful ARB.

    În tot acest context, în care preţurile energiei şi produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populaţie să se confrunte cu unele dificultăţi, iar companiile să fie nevoite să îşi limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiţii, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.

    BNR a atenţionat deja că în viitor este posibilă o înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, care poate să afecteze activitatea instituţiilor de credit.

    „În viitor, o posibilă înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite, determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, poate fi de natură să afecteze activitatea instituţiilor de credit şi prin prisma nevoii de alocare a resurselor disponibile către rezolvarea prin fluxuri operaţionale proprii a unor credite neperformante de volume semnificative. Eliberarea de capital disponibil, prin rezolvarea eficientă a problemei creditelor neperformante, are rolul de a susţine structura creditării şi contribuie la creşterea economică“, se arată în raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

     

  • Marea Britanie îl sancţionează pe oligarhul rus Vladimir Potanin

    Marea Britanie a anunţat miercuri sancţiuni împotriva oligarhului Vladimir Potanin, cunoscut sub numele de “regele nichelului” din Rusia, descriindu-l ca fiind al doilea cel mai bogat om din Rusia, scrie Reuters.

    Potanin a fost inclus în cel mai recent val de 13 noi liste de sancţiuni, care includ şi alte personalităţi din lumea afacerilor, firme financiare şi alte entităţi.

    “Potanin continuă să acumuleze averi în timp ce susţine regimul lui Putin, achiziţionând Rosbank şi acţiuni la Tinkoff Bank în perioada de la invazia Rusiei în Ucraina”, se arată în comunicatul de presă al guvernului care însoţeşte anunţul.

    Potanin este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, deşi averea sa netă depinde în mare măsură de valoarea participaţiei sale de 36% la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel rafinat.

    Pe lista de sancţiuni britanică se precizează că Potanin a fost inclus pentru că “a obţinut un beneficiu de la sau a sprijinit guvernul Rusiei prin deţinerea sau controlul Rosbank”. Rosbank îşi desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor financiare din Rusia, care este un sector de importanţă strategică pentru guvernul rus”.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Angajaţii români, pe minus. 9 din 10 măriri salariale nu acoperă inflaţia – Bestjobs

    Cererea mare de produse şi servicii după ridicarea restricţiilor Covid-19 şi conflictul din Ucraina au dus la o creştere accelerată a inflaţiei, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Naţional de Statistică, erodând situaţia financiară a românilor. 

    Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflaţiei, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar şi de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

    Doar 37% dintre respondenţi au primit o mărire salarială de la începutul anului şi alţi 12% au fost sprijiniţi de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creştere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflaţia, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

    Atât angajaţii care nu au primit o creştere salarială, cât şi cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflaţiei spun că se gândesc să aplice şi la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenţi au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluţii.

    „Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creştere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajaţii resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului şi cel al preţurilor de pe piaţă. Situaţia nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiţi să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să îşi menţină nivelul de producţie. Chiar şi în ciuda acestor presiuni economice, piaţa muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani şi jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât şi din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs.

    Majoritatea angajaţilor consideră că o creştere salarială între 10 şi 30% ar echilibra situaţia lor financiară

    56% dintre angajaţi sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 şi 30% ar putea diminua efectele inflaţiei în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajaţi, situaţia lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să îşi poată menţine stilul de viaţă. În acest sens, 1 din 10 angajaţi români plănuieşte să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-şi suplimenta veniturile şi pentru a acoperi nivelul actual al inflaţiei.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţii români spun că nivelul de trai li s-a modificat simţitor, pe motiv că preţurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât şi cazul utilităţilor şi carburanţilor.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eşantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

  • Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Do

    bânda de referinţă a Băncii Naţionale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, dobânda de referinţă din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

    Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobân­da de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţă neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

    Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează“, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a actualizat ghidul pentru contribuabilii care obţin venituri din închirierea imobilelor şi a camerelor în scop turistic

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea si subînchirierea bunurilor mobile si imobile si din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinte proprietate personală” actualizat în anul 2022.

    Prezentul ghid, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este o actualizare a Ghidului fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.

    Prin prezentul ghid, ANAF oferă informaţii privind declararea şi taxarea veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice din România.

    Persoanele fizice care realizează venituri din aceste activităţi sunt obligate să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), până la data de 25 mai.

    Ghidul actual reprezintă o actualizare a ghidului anterior şi a fost publicat în data de 17.05.2022

    În cuprinsul documentului se regăsesc următoarele informaţii:

    • Definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor
    • Inchirieri si subînchirieri de bunuri mobile şi/sau imobile din patrimoniul personal
    • Definirea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţa proprietate personală
    • Cine datorează contribuţia pe de asigurări sociale de sănătate (CASS)
    • Depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit si contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
    • Dreptul de a dispune asupra destinaţiei unei sume în cotă de până la 3,5% din impozit
    • Termenul de plată a impozitului pe venit si a contribuţiilor sociale
    • Modalităţi de plată a impozitului
    • TVA
    • Sancţiuni
    • Informaţii suplimentare
    • Legislaţia fiscală si materiale informative.

    Contribuabilii pot obţine informaţii detaliate şi telefonic, apelândServiciulcentral de asistenţă telefonică a contribuabililor – Call-center, lanumăruldetelefon 031.403.91.60.

    Totodată, pe canalul de Youtube ANAF – Agenţia NaţionalădeAdministrareFiscală, sunt disponibile materiale video referitoare la modalitateadecompletare a declaraţiei unice pentru persoanele fizicecarerealizeazăvenituri din chirii.

    Mai multe informaţii puteţi găsi AICI în ghidul oficial

     

     

  • Profil de investitor: Cum să faci profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung

    Investitorii mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre care cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. 

    Robert Spiridon, freelancer şi traducător, vorbeşte foarte bine, la 33 de ani, şi limbajul investiţiilor. Încă din timpul facultăţii, a început să investească cu bani împrumutaţi de la mama sa, iar acum are un portofoliu care se împarte deopotrivă între acţiuni, criptomonede şi mărfuri. Strategia sa? Profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung.

    „Cu 2.500 de euro luaţi împrumut de la mama mea, am deschis un cont la un broker străin, iar primele achiziţii au fost în materie de valută pe piaţa monetară internaţională – FX sau ForEx. Bineînţeles că i-am pierdut pe toţi în câteva luni de zile” – aşa a fost debutul lui Robert Spiridon în universul investiţiilor.

    În vârstă de 33 de ani, el a avut primul contact cu piaţa de capital în timpul facultăţii, după câteva cursuri introductorii despre Bloomberg Terminal, un sistem software care le oferă investitorilor acces la serviciile de date ale agenţiei de ştiri americane Bloomberg.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Robert Spiridon

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: Economist, freelancer

    OCUPAŢIE: În momentul de faţă, tată

    INVESTEŞTE: Part-time

    „Mi s-a părut foarte interesantă lumea investiţiilor şi faptul că toţi oamenii de afaceri prezentaţi în studiile de caz aveau în portofoliu şi instrumente financiare”, povesteşte el.

    Robert este prezent în piaţă part-time, dar nu exclude o activitate mai intensivă pe viitor. „Având în vedere riscul la care te expui când investeşti, pentru mine a fost tot timpul doar o metodă de venit part-time cu riscuri acceptabile în comparaţie cu venitul meu. Pe viitor, cine ştie?…”

    În momentul de faţă are o expunere mică pe piaţa de acţiuni după ce a lichidat deţinerile de pe Wall Street în decembrie anul trecut şi a investit banii într-un proiect personal. Mai are în portofoliu câteva acţiuni, criptomonede pe un alt cont şi aşteaptă oferte mai bune în piaţă.

    „Sper să pot cumpăra în revenirea economică. Crizele sunt momente oportune excelente de investit. Ascult mult, citesc mult în materie de analiză financiară, am fost pregătit pentru ultimele crize. În acelaşi timp, părerea mea este că trebuie să investeşti cât de cât etic. Am trecut prin criza de sănătate, acum prin conflictul dintre Rusia şi Ucraina, unii spun că suntem deja în al III-lea Război Mondial, dar în revenirea din aceste crize s-a făcut şi se poate face mult profit. Când preţurile sunt jos şi toţi se panichează, cumpăr la discount, aşa cum sunt multe companii acum, în plină criză logistică şi de materie primă”, spune investitorul.

    În 2011, Robert a absolvit cursurile Anglia Ruskin University (ARU), Cambridge, UK, specializarea Business Management. Din facultate a rămas pasionat de piaţa valutară (ForEx), unde s-a specializat pe short-term trading (tranzacţionare pe termen scurt: n.red). Profitul făcut din FX mărturiseşte că l-a direcţionat mereu către achiziţia de acţiuni, criptomonede, indici, mărfuri sau ETF-uri. 

    „Am căutat să îmi dezvolt o strategie pentru bugetul meu. Deocamdată aştept. Îmi pregătesc un cont de FX şi probabil în decurs de două luni voi începe să tranzacţionez din nou, investind ulterior profitul în piaţa de acţiuni. Sunt multe acţiuni la preţuri bune prin diferite sectoare”, adaugă el.

    După lichidările celor mai multor poziţii din decembrie anul trecut, investiţiile lui se ridică astăzi la aproape 5.000 de euro. Cele mai mari deţineri în acţiuni le are la producătorii de maşini electrice Tesla şi Rivian Automotive, cât şi la Ford Motor, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa. De asemenea, are investiţii în aur şi argint (XAU şi XAG). Cum arată procesul lui decizional?

    „Mă uit la rezultatele financiare şi la anumiţi indicatori. Cel mai important este să fie la un preţ bun. Este bine să fii informat. Am cateva podcasturi pe care le ascult despre analiza financiară, citesc mult despre companii, mă uit la Bloomberg TV. Informaţia vine, cunoştinţa şi experienţa îţi dictează ce să faci cu ea.”

    Pe piaţa crypto spune că a investit în Decentraland, o companie care încearcă să dezvolte o reţea globală de utilizatori pentru a opera o lume virtuală, de tip metavers. În ce nu ar investi Robert?

    „În companii care profită în urma conflictelor armate. Nu cred că e bine să investeşti şi să profiţi după suferinţa provocată de produsele acestor companii.”

    Din 2013 încoace, este angajat la DMM Japan, o companie de comerţ electronic, internet şi alte câteva linii de business, printre care şi servicii de tranzacţionare Forex, iar din 2015 lucrează şi pentru platforma de tutorat Engoo China/Taiwan.

    În aceste locuri ţine cursuri de engleză-română. În trecut s-a mai aflat în poziţii de asistent de vânzări, manager de calitate, teacher support sau team leader, având de asemenea o serie de certificări de auditor ISO. Pe lângă locul de muncă, a explorat şi alte oportunităţi de investiţii, cum ar fi construcţiile, iar din august 2016 încoace este trader independent.

    „Am avut mult de învăţat din experienţa investiţiilor. Este foarte puţină birocraţie la deschiderea unui cont, îl poţi deschide chiar în aceeaşi zi, poţi începe cu puţini bani şi la un click distanţă, poţi avea levier mare. În acelaşi timp, toate lucrurile acestea care se fac atât de uşor pot fi foarte amăgitoare şi periculoase pentru un nou investitor”, afirmă el.

    Robert Spiridon consideră că este loc de dezvoltare pe piaţa locală şi spune că în România avem nevoie de educaţie financiară de pe băncile şcolii, pentru o înţelegere corectă a pieţei de capital şi de promovare a ecosistemului investiţiilor.

    Totodată, investitorul îşi doreşte „brokeri cu zero comisioane cum este Robin Hood în US” (comision zero înseamnă că niciun comision nu este aplicat de către broker la deschiderea sau închiderea unei poziţii însă, în practică, alte comisioane este posibil să fie aplicate, în funcţie de valorile mobiliare cumpărate sau vândute). Ce le transmite viitorilor investitori?

     

    „Să nu aibă o mentalitate de îmbogăţire rapidă, să nu aibă o mentalitate de jucător la casino sau păcănele, ci să investească cu riscuri acceptabile în raport cu veniturile lor. De asemenea, să gândească pe termen lung şi să investească prima oară în companiile de ale căror servicii se folosesc zilnic – curent electric, gaz, combustibil pentru maşini, mâncare, renovări ale casei şi altele.”

    Dicţionarul investitorului:

    Mărfurile (commodities) sunt componente esenţiale ale produselor fabricate, de obicei resurse naturale care pot fi procesate şi vândute. Lumea mărfurilor este largă şi variată. Exemple de mărfuri sunt aurul, argintul, platina, ţiţeiul Brent, cuprul, dar şi grâul, zahărul, gazul natural, aluminiul, nichelul, cărbunii şi altele. Se tranzacţionează în general la volume mari în mod electronic, dar nu sunt indicate investitorilor începători date fiind preţurile volatile. În schimb, o soluţie considerată mai puţin riscantă este investiţia în companii care fabrică mărfuri. Vânzarea şi cumpărarea de mărfuri se face de obicei prin contracte futures standardizate, ceea ce înseamnă că un investitor sau speculator nu trebuie să cumpere un baril de petrol şi să-l stocheze undeva.