BusinessMagazin

Tag: farma

  • Roche creşte global cu 7% pe seama medicamentelor oncologice şi produselor de laborator

    “Performanţele vânzărilor înregistrate de Grupul Roche în cel de-al treilea trimestru sunt în conformitate cu aşteptările, şi suntem în continuare pe calea cea buna în îndeplinirea obiectivelor propuse pentru acest an. Roche şi-a consolidat, în mod special, portofoliul în cancerul de sân, prin lansarea cu succes în Statele Unite şi Elveţia a celei mai noi molecule destinate cancerului mamar, dar şi prin depunerea spre aprobare a unui anticorp monoclonal conjugat în Statele Unite şi în Europa”, a declarat Severin Schwan, CEO al grupului Roche, cu privire la rezultatele financiare din primele 9 luni ale anului 2012.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a grupului Roche au crescut cu 4% în primele 9 luni ale anului 2012, până la 26.2 miliarde de franci elveţieni, în mare parte datorită portofoliului de produse oncologice care a înregistrat o creştere de 9%. În linia de cercetare şi dezvoltare s-au înregistrat deja 11 rezultate pozitive din 14 studii aflate în faze finale. Vânzările Diviziei de Diagnostic a grupului Roche au crescut cu 4% până la 7.5 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat produselor pentru laboratoarele clinice şi a fost susţinută în principal de Professional Diagnostics (+9%) şi Tissue Diagnostics (+15%).

    Se aşteaptă ca vânzările Grupului şi ale Diviziei de Farmaceutice să crească cu o singură cifră la sfârşitul anului. Astfel, se estimează că vânzările Diviziei de Diagnostic vor înregistra creşteri semnificative peste media pieţei, datorită lansărilor de noi produse în toate domeniile în care activează această divizie.

  • Roche lansează o nouă moleculă împotriva melanomului metastatic după investiţii de un miliard de euro

    În cazul a 50% dintre pacienţii diagnosticaţi cu melanom, boala este cauzată de o mutaţie genetică a unei proteine – BRAF V600 – ce este implicată în creşterea celulelor normale şi supravieţuirea celulară. Prezenţa acestei mutaţii conduce la o creştere excesivă a celulelor şi la apariţia cancerului.

    Zelboraf este un medicament sub formă de tablete, cu administrare orală, conceput special pentru tratamentul acestor pacienţi. Mutaţia proteinei BRAF V600 se diagnostichează prin intermediul unui test din tumoră, disponibil şi în ţara noastră, acest pas fiind obligatoriu pentru selectarea pacienţilor care pot beneficia de tratament cu Zelboraf (vemurafenib).

    “Această lansare este o veste importantă pentru pacienţii diagnosticaţi cu melanom metastatic cu mutaţia BRAF V600 pozitivă, întrucât Zelboraf are efecte deosebite în cazul acestor pacienţi, fiind astfel un exemplu excelent al beneficiilor pe care medicina personalizată le aduce pacienţilor şi medicilor. Cu alte cuvinte, tratăm exact acei pacienţi despre care ştim că vor răspunde la tratament”, a declarat Dana Stănculeanu, medic la Institutul Oncologic din Bucureşti, cu ocazia lansării medicamentului.

    Importanţa acestui nou tratament pentru melanomul metastatic este dovedită atât de ritmul accelerat în care autorităţile de reglementare au aprobat medicamentul, cât şi de timpul record în care Roche a reuşit să dezvolte şi să pună la dispoziţia pacienţilor această opţiune terapeutică. Roche s-a implicat în dezvoltarea acestei molecule în anul 2006, iar primele rezultate din studiile clinice au fost disponibile în anul 2010, medicamentul fiind înregistrat în Statele Unite în 2011 şi în Uniunea Europeană în 2012. În medie, procesul de dezvoltare al unui nou medicament durează peste 10 ani, costurile fiind estimate la aproximativ un miliard de euro pentru o singură moleculă.

    Conform statisticilor, în ţara noastră sunt diagnosticate anual aproximativ 900 de cazuri de melanoma, însă specialiştii consideră că această boală este mult subdiagnosticată, cu atât mai mult cu cât, în medie, numai unul din 4 pacienţi cu melanom metastatic trăieşte încă un an după momentul diagnosticării. Este preconizat că numărul persoanelor diagnosticate cu melanom, din ţările dezvoltate, se va dubla în următorii zece ani, de la 138.000 de cazuri pe an la 227.000 până în 2019.

  • De ce cheltuiesc companiile farmaceutice sute de milioane de euro ca să apară la televizor

    Nurofen, Algocalmin, Aspenter, ParaSinus, Antinevralgic, Coldrex, Aspacardin, Nospa, Olynth şi Essentiale Forte. Sunt produse pe care le vedeţi cel puţin o dată pe zi la televizor, pe unele mult mai des în sezonul rece. Şi totodată sunt cele mai vândute medicamente din România dintre cele care se vând la liber în farmacii şi nu mai au nevoie de prescripţie de la medic. Cât de mare e legătura între ce vedem la televizor şi ce cumpărăm? Dacă ne uităm la cifre, putem deduce uşor că cei doi indicatori sunt strâns legaţi. Produsele şi serviciile medicale şi optice au rămas şi anul trecut în topul bugetelor cheltuite pentru a se promova în media, loc întâi pe care l-au dobândit încă din 2010, când au trecut pentru prima oară peste rivalii din telecom. În 2011 bugetele din farma au crescut cu 26%, ceea ce înseamnă o valoare a investiţiilor la rate card de peste 828 de milioane de euro. În clasament, primii trei sunt Reckitt Benckiser, cunoscut mai ales pentru brandul Nurofen, Novartis/Sandoz, prezent şi prin suplimentul pe bază de calciu care îi poartă numele, şi Walmark, companie care are în portofoliu suplimente precum Artrostop, Urinal sau Clarinol.

    După cum anticipează dr. Oana Cociaşu, managing partner al Medic One, industria farma va fi şi în acest an în primele poziţii în topul advertiserilor români, fiind printre puţinele categorii care-şi vor continua ascensiunea şi în 2012. Faţă de anii trecuţi, în 2011 ea a observat investiţii puternice în anumite categorii, cum ar fi produsele cardio sau lanţurile de farmacii, precum şi creşteri ale sumelor investite în categoria produselor osteoarticulare, imunologice sau probiotice. “Viaţa modernă îşi pune amprenta şi pe felul în care consumăm medicamentele necesare tratării bolilor secolului al XXI-lea”, spune Cociaşu. La creşterea sumelor investite în acest tip de marketing a contribuit şi promovarea din ce în ce mai convingătoare a produselor de lifestyle – probioticele, vitaminele, suplimentele alimentare.

    “Este ştiut şi sunt studiate prin date de piaţă că aceste campanii media influenţează comportamentul de cumpărare al pacientului”, susţine Claudia Firez, directorul de marketing al Terapia-Ranbaxy, compania farmaceutică cu cea mai mare producţie locală, clasată pe locul al cincilea după investiţia în promovarea produselor, cu un buget de 55,7 milioane de euro în 2011. După cum explică Firez, campaniile aduc beneficii clare: poţi scoate în evidenţă calităţile produselor şi poţi ajunge mai uşor la pacient, ceea ce prin intermediul medicilor se face mai greoi în cazul suplimentelor alimentare. În cazul Aspenter, unul dintre produsele cu bugetul cel mai mare de promovare în cadrul companiei, un produs căruia medicul îi iniţiază prescripţia, rolul campaniei este acela de a determina pacientul să ajungă la medic şi de a întreba dacă are nevoie de produs, după cum spune oficialul Terapia. “E nevoie din ce în ce mai mare de diferenţiere în categorie, de poziţionare cât mai clară în mintea cumpărătorului şi de top-of-mind în perioadele cu sezonalitate mare pe anumite boli”, adaugă Oana Cociaşu. În 2011 suplimentele şi OTC-urile (medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală – n.r.) reprezintă mai bine de 30% din portofoliu ca valoare, iar compania a investit sume consistente pentru a le promova – 55,7 milioane de euro pe durata anului trecut. Primele zece suplimente alimentare în topul vânzărilor, în funcţie de volum, totalizau în 2010 7,3 milioane de cutii, la o valoare totală de circa zece milioane de euro, potrivit datelor publicate la acea vreme de BUSINESS Magazin. De remarcat e faptul că o treime din acestea sunt produse pe bază de acid ascorbic sau, pe limbajul tuturor, vitamina C. Ascovit, Vitamina C şi Calciu Lactic se situează în topul alegerilor.

    Dilema de ordin etic care se poate totuşi ridica se leagă de demersul companiilor de a crea o nevoie de medicamente sau suplimente în piaţă prin aceste campanii media. După cum susţine Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România, educaţia medicală nu se poate realiza la televizor, ci doar la medic, iar efectele automedicaţiei pot avea tocmai efectul contrar, în lipsa unor opinii avizate care să monitorizeze doctoriile consumate. “Nimeni nu face educaţie medicală la televizor. Părerea mea este că toţi ar trebui să punem umărul să educăm populaţia: companiile, medicii, farmaciştii, media. Educaţia ar trebui făcută prin orice mijloace”, răspunde Claudia Firez, directorul de marketing al Terapia, care admite că bugetele de marketing au avut parte de o creştere în ultimii ani, pe fondul rezultatelor campaniilor de promovare.

    Lupta cea mare în marketingul din farma se dă şi la capitolul medici, dat fiind că medicamentele cu prescripţie, a căror promovare în media e interzisă de lege, ocupă circa două treimi din piaţă, iar odată intrată în mintea doctorului, compania îşi poate asigura, pe termen lung, vânzări consistente. “Sănătatea este un bun din ce în ce mai preţios, iar menţinerea ei este mobilul care urcă de la an la an sumele alocate pe medicamente şi servicii medicale”, explică Oana Cociaşu, menţionând că sectorul farma nu va înceta niciodată să fie unul de succes din punct de vedere al publicităţii. Cât despre viitor, “banilor îndreptaţi către media din farma li se vor adăuga şi cei ai clinicilor private, tot mai agresive în dezvoltare în ultimii trei ani, dar şi cei ai asigurătorilor privaţi de sănătate, după reglementarea acestui sector relativ nou în România”, anticipează managing partnerul Medic One.

  • Reţeta pentru un mandat de cursă lungă

    Pe Dan Zamonea l-am găsit prins între şedinţele legate de previziunile de buget pentru anul următor: “Trebuie să stăm cu globul de cristal să ne gândim ce s-ar putea întâmpla, să facem scenarii, pesimiste şi realiste, şi să picăm pe unul dintre scenarii”. Managerul exclude varianta unui scenariu optimist, iar cel pesimisto-realist are în vedere ca în sistem să nu se schimbe nimic – practic, bugetul să rămână la fel, reţetele să nu se prescrie electronic, iar cadrul legal să nu sufere modificări. Din ce s-a văzut în globul de cristal anul trecut, legat de previziunile pentru anul în curs, datele coincid la capitolul cifrei de afaceri – o creştere de 3%, până la 203 mil. euro – însă nu şi la nivelul profitabilităţii, ca urmare a introducerii taxei clawback, cea prin care producătorii de medicamente plătesc diferenţa dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real, aflată atunci la un nivel necunoscut.

    Principala problemă a taxei clawback se referă la baza de la care se porneşte – dacă bugetul nu e unul realist, legat de nevoia din teren, suprataxarea nu e una corectă. Roche a plătit, ca pondere din cifra de afaceri, între 11% şi 23%, deşi estimările anterioare aveau în vedere un procent de 17%. “Limita este profitabilitatea per produs şi probabil vom primi nişte semnale de la firma mamă, când se va atinge o profitabilitate limită”, explică Zamonea, care anticipează că 2012 va fi anul cu cel mai mic profit pentru afacerile elveţienilor în România. Majoritatea achiziţiilor se fac în sistemul public, iar sistemul privat încă nu e dezvoltat pe piaţa medicamentelor. Pragul de suportabilitate e destul de ridicat, iar managerul face trimitere la comportamentul Roche din Grecia: deşi decontările medicamentelor se făceau la doi ani de la vânzare, iar preţurile doctoriilor sunt dintre cele mai mici din Europa, compania nu a retras niciun produs, dar a impus condiţii restrictive, ajungând chiar şi la plata pe loc pentru spitalele cu situaţie financiară incertă.

    “E greu de înţeles situaţia din România şi o vreme am fost puşi pe picior de egalitate cu Grecia, ne priveau cu acelaşi grad de risc şi ca un mediu de afaceri haotic. A fost nevoie să explicăm că din punct de vedere macroeconomic România nu este Grecia”, spune Zamonea, cu trimitere la indicatori precum deficitul bugetar stabil, datoria publică şi rezerva monetară aflate la un nivel acceptabil şi dimensiunea importantă a pieţei, similară Poloniei. Puse în balanţă, părţile economică şi comercială au condus la înţelegere din partea elveţienilor, iar eventualele retrageri de molecule sunt posibile doar în sectoarele unde există un înlocuitor mai ieftin, un medicament generic – din 40 de produse, jumătate se află în această situaţie. Cât despre actualizarea listelor de medicamente compensate, neschimbată de cinci ani, Zamonea spune că moleculele s-au învechit între timp, motivaţia autorităţilor fiind incapacitatea de a susţine o cheltuială suplimentară de 100 de milioane de euro, adică sub 10% din totalul bugetului.

    “Filosofia Roche e un pic diferită faţă de alte companii. Preferăm să avem manageri din ţara de origine. Avantajul e faptul că înţelegi mai uşor limba, cultura, mediul economic şi cel social, poţi stabili contacte mult mai uşor, economiseşti timp în crearea unei reţele de parteneri, furnizori sau companii din piaţă şi oferi stabilitate”, mărturiseşte Zamonea, cu trimitere la faptul că pentru un străin durează cel puţin jumătate de an să înţeleagă piaţa şi încă un an în care poate acţiona pentru a influenţa indicatorii, dat fiind contextul menţionat anterior. El remarcă situaţia cea mai frecventă în politica multinaţionalelor, aceea de a aloca României manageri din pieţele din Vest, consideraţi a avea mai multă experienţă în management. Cu toate acestea, în clasamentul primelor 20 de companii după cifra de afaceri, mai bine de jumătate au conducere nouă în 2011 şi 2012. Schimbarea a venit şi pentru Zamonea, în urmă cu un an, ce-i drept într-un sens optimist, când dincolo de România, ale cărei operaţiuni le conduce din 2001, i s-au arondat alte nouă ţări pe care să le coordoneze. Provocarea pentru el e însă tot ţara noastră, un loc în care un manager poate intui cu greu ce se va întâmpla în trimestrul următor, iar planurile de afaceri se fac din mers: “Fiecare an este greu în felul lui, dar 2012 a fost anul cel mai plin de schimbări, iar piaţa şi deciziile luate sunt tot mai impredictibile”.

  • Doctoriile care te vindecă de corporatism

    “Efectiv am ajuns în punctul în care voiam să fac altceva. Am obosit de farma”, spune Dorin Catană, la nici două luni după plecarea din reţeaua de farmacii Centrofarm, pe care a condus-o mai bine de şase ani. Dacă în 1998, când prelua conducerea lanţului concurent Sensiblu “nu ştia în ce se bagă”, după cum declara anterior în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP al BUSINESS Magazin, acum Catană pare mai sigur ca niciodată că schimbarea e binevenită. Din 2006, de când a ajuns în reţeaua Centrofarm, Dorin Catană a urcat cifra de afaceri de la opt la 38 de milioane de euro, iar anul trecut a fost chiar primul cu profit pentru companie, după raportarea unui EBITDA de două milioane de euro. Explicaţia lui Catană se leagă de maturizarea unităţilor deschise în anii de criză, dar şi de optimizarea continuă a costurilor, reţeaua ajungând la plecarea sa la 62 de unităţi, la care se adaugă cele 28 ale Plafar. Deschiderile de noi unităţi erau blocate, de aceea relocările şi reducerile de costuri erau cele care îi ocupau agenda zilnică.

    “Sunt mai liniştit acum, dar am o grămadă de lucruri de învăţat”. Proiectul CashCow.ro a fost iniţiat de o echipă de tineri, printre care şi soţia sa, iar după încheierea mandatului la conducerea reţelei de farmacii Centrofarm a preluat partea lor din societate pentru o sumă de ordinul zecilor de mii de euro şi a decis ca acesta să devină businessul său. Echipa sa numără acum trei oameni şi mai mulţi colaboratori. În partea de online, segmentul de affiliate marketing s-a dezvoltat în ultima vreme – de la plata per afişare s-a trecut la plata pe click şi cea mai recentă schimbare este plata per acţiune, adică pentru utilizatorii activi care se înscriu în concursuri sau care chiar cumpără. E exact nişa din care Catană vrea să câştige bani pentru că, din punct de vedere economic, e mai rentabil să plăteşti când acţiunea se concretizează, dat fiind că 100.000 de afişări nu sunt atât de relevante în dinamica unui business online, ci mai degrabă modul în care se implică efectiv utilizatorii. Portofoliul său numără acum 300 de magazine online – “deşi într-un an vrem să ajungem la 1.500 – 30.000 de membri înregistraţi – cei care beneficiază de returnarea banilor dacă îşi fac cumpărăturile din magazinul online prin CashCow”. Mărturiseşte că acum nu e tocmai greu să-şi găsească parteneri — “la început a fost un efort deosebit, dar mai nou încep să vină singuri”, întrucât marii jucători cunosc importanţa acestui tip de marketing. Cel mai important e că nu costă nimic. Plata se face prin negocierea procentului agreat din comision între magazinul online şi CashCow după cumpărare, deci, de exemplu, din generarea unor vânzări de 10.000 de euro, compania sa poate obţine 3%.

    “În acest business ultima lună e cea mai bună”, explică Dorin Catană, mărturisind că din noiembrie până acum fiecare săptămână a adus schimbări, iar de luna trecută a apărut şi primul său competitor, CashOut. Într-un business de affiliate marketing, succesul se leagă de vânzările pe care reuşeşti să le generezi şi de comisionul pe care îl obţii din cifra de afaceri. Media e de 10%, mai scăzută în electronice şi mai ridicată în fashion. Promovarea siteului, în care investeşte câteva mii de euro pe lună, s-a făcut în mare parte online, însă Catană a constatat că lumea înţelege greoi sistemul de cashback – “multă lume îl confundă cu partea de cupoane, dar diferenţa e că banii se întorc la tine cash, fără a fi limitat de o perioadă sau de un anumit tip de produse”.

    Catană estimează să genereze vânzări de 175.000 de euro în 2012 şi de 5,3 milioane în 2013 şi o creştere a numărului de membri la 50.000 de membri înregistraţi şi ia serios în calcul atragerea unui investitor. El spune că astfel de companii nu duc la creşterea preţurilor sau la diminuarea marjelor de profit ale magazinelor online, ci trebuie privite ca un mod de a cheltui “eficient” bugetele de marketing. “Niciodată nu poţi să spui: am terminat cu farma pentru că am mai încercat eu de câteva ori şi nu mi-a reuşit.” Dorin Catană a trecut cu succes de la cosmetice la costume de haine şi apoi la farma sau de la România la Canada. A fost om de vânzări în toate aceste industrii, iar în online pare că ştie deja reţeta.

  • Afacerile elveţienilor de la Roche cresc cu 3% la jumătatea anului

    Severin Schwan, CEO al grupului Roche, a declarat cu privire la rezultatele financiare din primele 6 luni ale anului 2012: “Roche a obtinut rezultate operationale solide in prima jumatate a anului 2012, datorita performantelor sustinute inregistrate de portofoliul nostru de medicamente dar si datorita lansarii de noi produse.

    Recent, au fost introduse tratamente inovative pentru melanom, carcinomul bazocelular si cancerul de san si suntem in curs de depunere a dosarului pentru aprobarea unei noi molecule pentru tratarea cancerului mamar. In ultimele 6 luni am facut progrese remarcabile in dezoltarea liniei de cerecetare, si avem 72 de entitati moleculare noi in dezvoltare clinica” , a declarat Severin Schwan, CEO al Grupului Roche.

    Pentru anul 2012, oficialii estimeaza ca vanzarile grupului Roche si ale diviziei de farmaceutice vor creste cu un procent de cel putin o singura cifra, in moneda locala. Este de asteptat ca vanzarile diviziei de farmaceutice sa creasca intr-un ritm mai accelerat datorita consolidarii portofoliului de produse, dar si lansarii de noi medicamente. Pentru divizia de diagnostice se estimeaza din nou o crestere semnificativa peste media pietei.

    “Decizia noastra recenta de a inchide sediul de la Nutley, SUA, si de a ne consolida activitatile de cercetare si dezvoltare in alte locatii va elibera resursele necesare pentru investitii in programe clinice”, a mai declarat Severin Schwan. Producatorul a anuntat la finele lunii iunie închiderea operaţiunilor din SUA, pentru a canaliza resursele către sectorul de cercetare.

  • Schimbare de lider în producţia de medicamente

    Atât Terapia, cât şi Europharm, firme deţinute de giganţi internaţionali, au reuşit să-şi majoreze businessul anul trecut, însă o privire aruncată asupra producătorilor din top 20 arată rezultate diferite. Astfel că există şi scăderi de rulaje, dar şi firme pe pierderi, arată o analiză a BUSINESS Magazin pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Numitorul comun este însă reprezentat de faptul că producătorii au funcţionat într-o piaţă potrivnică, cu termene de plată de aproape un an şi cu o presiune fantastică pe lichidităţi. Mai mult, pe final de an, vânzările de medicamente ce se eliberează pe bază de prescripţie au devenit purtătoare de clawback (o taxă ce se aplică numai în industria de medicamente şi numai pe vânzările producătorilor).

    Cei mai mari 20 de producători de medicamente au avut un rulaj cumulat de peste 600 mil. euro, care reflectă atât vânzările pe piaţa internă, cât şi exporturile. Importatorii sunt cei care au în continuare un cuvânt greu de spus în industria de medicamente, cu un portofoliu ce vizează în principal afecţiunile grave precum cancerul, HIV/SIDA sau afecţiunile neurologice. Doar 12 fabrici româneşti au reuşit să aibă afaceri de peste 10 mil. euro.

    Consultanţii din industrie sunt de părere că analiza producătorilor ar trebui să fie făcută pe trei paliere: producătorii mari care au facilităţi în România, cum este cazul Novartis (ce deţine Sandoz), Sanofi (Zentiva) sau Watson (Actavis), jucătorii regionali cu activitate în România (cum este cazul Gedeon Richter) şi micii producători independenţi.

    Companiile din top zece sunt în general deţinute de giganţi internaţionali, iar statul, prin Ministerul Sănătăţii, este acţionarul unei singure companii din industrie, Antibiotice. Abia în eşalonul doi al clasamentului îşi fac loc firmele deţinute de antreprenori locali.

    Dragoş Dinu, partener în cadrul firmei de consultanţă Link Resource, spune că avantajele producătorilor mari, ce au în spate firme puternice sunt optimizarea costurilor de achiziţie a materiilor prime.
    “Costurile de producţie în România, chiar dacă au crescut sensibil în ultimii ani, păstrează un avantaj competitiv faţă de alte pieţe din centrul şi estul Europei şi evident faţă de cele occidentale. Un alt mare avantaj competitiv al acestor jucători este că viteza de dezvoltare a portofoliului este cu totul alta decât în cazul jucătorilor mici care nu reuşesc să profite în timp real de expirarea patentelor producătorilor R&D (cercetare – dezvoltare – n. red.)”, a spus Dinu.

    În cea de-a două categorie, a companiilor regionale cu producţie locală, intră firme precum Gedeon Richter care şi-au extins activitatea în retail şi distribuţie şi încearcă să-şi completeze portofoliul cu produse care se eliberează fără prescripţie şi care nu au preţul reglementat de stat.

    Cea de-a treia categorie, a producătorilor independenţi de talie medie şi mică este cea mai vulnerabilă, iar Dragoş Dinu spune că aceştia au resimţit din plin şi continuă să resimtă convulsiile şi presiunile din piaţă.
    “Mai devreme sau mai târziu toţi aceşti producători de dimensiuni mici sau medii, dar fără avantaje competitive sustenabile va trebui să ia în calcul posibile oferte de preluare”, a mai spus Dinu.

  • Ţările emergente, inclusiv România, vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente, în 2016

    Creşterea cheltuielilor pe 16 pieţe farmaceutice emergente va alimenta avansul vânzărilor mondiale pe piaţa de profil, până în 2016. Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor de către guvernele europene occidentale şi pierderea patentelor de către companii din SUA vor reduce puterea de cumpărare a populaţiei din aceste regiuni. Cheltuielile mondiale pentru medicamente vor ajunge peste patru ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, pe măsură că pieţele farmaceutice emergente şi de produse generice vor avea o contribuţie tot mai mare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • MEDIAFAX TALKS ABOUT HEALTH REFORM – Chiriţoiu: Prin noua lege a sănătăţii am putea sancţiona spitale sau medici, nu doar firmele farmaceutice

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bolile din spatele creşterii pieţei farma

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi a atins nivelul de 2,93 miliarde lei la preţ de distribuţie în primul trimestru al anului 2012, cu 21,6% comparativ cu trimestrul întâi al lui 2011. Petru Crăciun, directorul Cegedim, companie de studii şi analize de piaţă specializate în domeniul farma, vede în creşterea pieţei, parţial afectată de dezvoltarea exporturilor paralele la nivel de farmacie, atât necesităţile ridicate de tratament ale pacienţilor, cât şi un risc mai mare în condiţiile efectuării plăţilor cu mare întârziere. “Ne bucură recuperarea în volum a pieţei după scăderile din 2008-2010, dar ne îngrijorează creşterea mult superioară a taxelor clawback (taxa plătită de producătorii de medicamente pentru diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real – n.r.), care pot dinamita întreaga aprovizionare cu medicamente”, mai spune Crăciun, el prognozând o creştere de 8,9% la nivelul întregului an.

    Dragoş Damian, CEO-ul companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenţia către “adevărata măsură a evoluţiei pieţei, care nu a fost prezentată în raportul Cegedim”: faptul că piaţa a scăzut cu 2,7% faţă de ultimul trimestru al anului 2011. Scăderea, spune Damian, confirmă poziţia publică a producătorilor de medicamente generice, legată de evoluţiile dramatice care apar din cauza calculului eronat al clawback-ului: deşi piaţa de medicamente scade în primul trimestru faţă de cel anterior, taxa clawback imputată producătorilor este cu 50% mai mare pe aceleaşi segmente. “Este încă o dată evident că sistemul sanitar încearcă să-şi finanţeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficienţă producătorilor de medicamente generice.” Şeful genericelor vede drept explicaţie pentru creşterea cu o cincime din primele trei luni comparaţia cu un trimestru modest, cel corespunzător din anul trecut. Atunci, vânzările erau slabe din cauza ameninţărilor de neînregistrare şi neplată a reţetelor şi din cauza trecerii medicaţiei injectabile oncologice în farmaciile din spitale. Un element de creştere a fost generat şi de cererea şi vânzarea produselor de sezon – în mare parte antibiotice şi medicamente contra răcelii şi gripei – mai importantă în 2012 din cauza gerului din luna februarie. În paralel, continuă tendinţa pacienţilor de a cumpăra şi stoca în exces medicamente, pe seama temerii că nu îşi vor mai putea asigura continuitatea tratamentelor necesare.

    Potrivit datelor Local American Working Group, finanţarea sănătăţii se află la două treimi din minimul necesar funcţionării optime. Raportul LAWG arată că România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6% în anul 2009 faţă de media UE de 9,9%. În 2011 cheltuielile publice cu sănătatea au atins 3,7% din PIB, în scădere faţă de anul 2010. Din totalul resurselor alocate sănătăţii, 80% sunt publice, în mare parte administrate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar 20% private. “Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre ţările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate (doar 0,01% din PIB, faţă de media UE de 0,4%).
    Dragoş Damian remarcă faptul că, în ciuda schimbării mecanismului de compensare care avantajează produsele ieftine, evoluţia medicamentelor generice este sub aşteptări în ciuda multiplicării doctoriilor de acest fel. În plus, cel puţin 20% din cifrele furnizate de companiile care publică analize de piaţă reflectă de fapt fenomenul exporturilor paralele, care privează pacientul român de un acces decent la terapii. Este cunoscut faptul că preţurile medicamentelor comercializate în România sunt la nivelul minim european, deci profiturile se măresc considerabil dacă doctoriile iau calea unor ţări precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, unde costă de câteva ori mai mult.

    Datoriile faţă de companii ajung la circa două miliarde de lei, potrivit oficialilor din industria farmaceutică. Profitul de altădată, chiar şi de 30% din cifra de afaceri, se diminuează pe seama întârzierilor, acoperite în mare parte prin finanţare bancară sau de la companiile-mamă, şi a suprataxei, iar Damian spune că în cazul genericelor profitul există de fapt “doar pe hârtie”: “În realitate, producătorii de medicamente ieftine înregistrează pierderi colosale, care pun în pericol stabilitatea pieţei farmaceutice şi accesul pacienţilor la tratament”.

    Indiferent de rezultatele trimestriale, vocile din industrie vorbesc la unison – piaţa farmaceutică din România rămâne o piaţă atipică, suprareglementată, cu oscilaţii trimestriale, fraudată prin diverse mijloace. Doctorul Carmina Rogojinaru Smith, country manager al companiei Ewopharma, adună taxele pe care le are de plătit: circa 20% taxa clawback, 5% diferenţa de curs valutar între leu şi euro şi 7% dobânda la bănci pentru a asigura finanţarea timp de un an până la plata medicamentelor de către stat. În total, mai bine de 30% din cifra de afaceri. “Cel mai probabil vor supravieţui produsele cu marje de peste 30%”, spune Smith, care anticipează că cele cu profitabilitate mai mică, deşi utilizate de pacienţi, nu vor mai putea fi susţinute mult timp. Marjele de profit pentru doctoriile Ewopharma sunt cuprinse, potrivit managerului, între 10% şi 50%.

    Tot Dragoş Damian concluzionează: “Deşi la nivel declarativ există cele mai bune intenţii, autorităţile nu au în plan măsuri concrete de sprijinire a industriei generice şi, în general, nu se consultă cu industria de profil în procesul de adoptare a măsurilor legislative”. Iar lipsa dialogului e principalul reproş al industriei.