Dacă Letonia a anunţat lichidarea datoriei către FMI până la finele lui 2012, ceea ce reflectă forţa ei financiară actuală, alte ţări rămân să plătească în cursul acestui an: Serbia, România şi Ucraina sunt pe cale să încheie noi acorduri cu Fondul, în timp ce Ungaria cel mai probabil nu va reuşi să încheie un nou acord cu FMI în cursul lui 2013.
Fitch nu anticipează modificări de rating în 2013 pentru aceste ţări, apreciind că perspectiva de rating pentru Europa Emergentă este stabilă.
Totuşi, “există un anumit nivel de rezistenţă în cele mai multe dintre băncile regiunii, care au beneficiat de rate de adecvare a capitalului de peste 10% la finele lui 2011”, precizează instituţia. Dezintermedierea financiară a avut şi ea un rol însemnat în anemierea creditării, printre ţările cu cele mai mari reduceri ale expunerii băncilor străine în perioada iunie 2011-iunie 2012 fiind România (18 mld. dolari, reprezentând 9% din PIB), Serbia (5,4 mld., 12,8% din PIB) şi Bulgaria (4,6 mld., 8,8% din PIB).
Din Balcani până în ţările baltice, măsurile de austeritate au venit în paralel cu o creştere puternică a preţurilor carburanţilor, în timp ce Comisia Europeană nu mai tolerează subvenţii şi ajutoare de stat în domeniul transporturilor aeriene.
În acelaşi timp, grupuri precum Air France-KLM, Deutsche Lufthansa sau IAG (British Airways, Iberia), cele mai mari companii de transporturi aeriene din Europa, evită investiţiile pentru moment, concentrându-se pe reducerea pierderilor “acasă” şi pe plata datoriilor acumulate în urma unei perioade de consolidare, marcată de mai multe fuziuni la nivel înalt, potrivit unei analize Bloomberg.
Astfel, pentru Joe Cook, consultant de relaţii cu publicul la Praga, cea mai dificilă provocare ridicată de o călătorie de business în Bulgaria este găsirea unei rute aeriene către Sofia. Czech Airlines a renunţat la zborurile directe către Sofia, astfel că pasagerul trebuie să călătorească via Viena sau Munchen, de două ori mai scump şi de două ori mai îndelungat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Germania este cel mai mare partener comercial pentru Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia, cu circa 25% din livrările la extern poloneze şi 30% din cele ale Cehiei având ca destinaţie piaţa germană, potrivit Moody’s Investor Service. În consecinţă, ţările din Europa de Est cu economii orientate către export, precum Cehia şi Slovacia, sunt vulnerabile la fluctuaţiile cererii din Germania, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, analist la Erste Bank. “Este adevărat că Cehia, Slovacia şi, într-o măsură mai redusă, Ungaria sunt expuse puternic faţă de Germania”, afirmă Rzentarzewska. Vulnerabilitatea Poloniei este mai redusă, întrucât cererea internă a fost, constant, stâlpul creşterii, a spus analistul Erste.
Dacă ţări precum Austria, Slovenia, Cehia şi Croaţia au populaţia aproape integral bancarizată, Polonia, Bosnia-Herţegovina sau Kazahstan au un potenţial uriaş, cu aproximativ o treime din populaţie încă nebancarizată în prezent. România nu se află printre ţările fruntaşe la acest capitol, gradul de bancarizare situându-se la doar 56% din totalul populaţiei de peste 15 ani.
Băncile străine şi-au redus activele externe din ECE6 (Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) cu 45 mld. dolari în perioada menţionată, 40% din ieşirile totale de capital revenind Ungariei, în timp ce în al doilea trimestru al anului curent, reducerea expunerii băncilor în ţările respective a însumat cca 8,6 mld. dolari (0,8% din PIB). Datele sunt conţinute într-un raport al Erste Group realizat de Juraj Kotian, director de cercetare pentru macroeconomie şi instrumente financiare cu venit fix în cadrul grupului.
În acelaşi timp, în perioada T3 2011 – T2 2012, investitorii de portofoliu au retras din ECE6 1,7 mld. euro, respectiv 0,2% din PIB, comparativ cu 39,6% în Portugalia sau 26,4% în Spania, după ajustarea cu datoriile băncilor centrale şi sprijinul acordat autorităţilor. “În context internaţional, retragerea capitalului străin din regiunea ECE (cu excepţia Ungariei) a fost foarte temperată şi este greu de crezut că va exercita o presiune semnificativă asupra balanţei de plăţi, aşa cum se întâmplă în ţările de la periferia zonei euro”, arată Juraj Kotian.
Datorită acestei evoluţii, la care se adaugă şi faptul că regiunea a reuşit în mare parte să îşi reducă substanţial necesarul de finanţare externă, ECE este mai puţin vulnerabilă la procesul de dezintermediere financiară. “Fondurile europene s-au dublat în ultimii trei ani (18 mld. euro în 2011 pentru ECE6), lucru care a schimbat radical situaţia finanţării externe a ECE. Multe ţări din regiune au reuşit să îşi reducă substanţial necesarul net de finanţare externă, ceea ce înseamnă că încetinirea intrărilor de capital nu prezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea externă a regiunii”, subliniază Kotian.
ECE este mai puţin vulnerabilă la reducerea gradului de îndatorare comparativ cu anul 2008. Investiţiile străine directe şi fondurile europene nete, care reprezintă finanţare fără îndatorare, finanţează împreună aproape în totalitate contul curent din toate ţările ECE6. România nu se află însă (pentru moment) în această situaţie, în contextul în care a rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în comparaţie cu ţările intrate în UE cu trei ani mai devreme.
CDS pentru România a ajuns la 28 septembrie la 316 puncte de bază (bps), faţă de 411 la sfârşitul lui iunie. Raportul CMA Datavision, care centralizează trimestrial aceste date, apreciază că ultimul trimestru va fi o perioadă crucială pentru testarea capacităţii Europei de a influenţa o stabilizare a pieţei de CDS, după volatilitatea marcată din restul anului.
Dintre celelalte pieţe emergente, în aceeaşi situaţie se mai află doar Coreea de Sud, în timp ce restul sunt ori în faza de încetinire a creşterii (Rusia, Brazilia, China, India) ori în cea de expansiune (Turcia, Indonezia), ori în relativă stagnare (Mexic).
Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.
Spre deosebire de chestionarul pentru români, chestionarul adresat bulgarilor pe tema implicării UE a inclus şi un al treilea criteriu, pe lângă combaterea corupţiei şi remedierea deficienţelor din sistemul judiciar fiind inclusă şi combaterea crimei organizate.
Sursa: Eurobarometrul CE. Sondajul a inclus 1.003 cetăţeni bulgari şi 1.001 cetăţeni români în vârstă de peste 15 ani.