BusinessMagazin

Tag: emisiune

  • Surpriza găsită într-o casă veche: o capodoperă de peste 400 de ani. Toată lumea o credea pierdută

    Un specialist britanic şi unul dintre personajele unei emisiuni britanice Britain’s Lost Masterpieces a trăit, în viaţa reală, o experienţă care a reuşit să le bată pe cele din emisiune, după ce a mers în vizită, cu familia, la Pollok House din Glasgow.

    Acolo, deasupra şemineului, Dr. Bendor Grosvenor susţine că a trăit un moment de tip “Evrika”, pentru că a văzut un tablou deasupra şemineului şi a recunoscut stilul: e vorba despre o pictură a primului Duce de Buckingham, George Villiers, portret realizat de celebrul pictor flamand Peter Paul Rubens în 1625.

    Tabloul era considerat pierdut, dar fusese doar extrem de murdar şi, în plus, folosirea spatelui pânzei de alţi artişti a ascuns identitatea reală a pictorului, până acum crezându-se că e vorba de o reproducere. O serie de radiografii au relevat faptul că este vorba despre un Rubens autentic, scrie BBC.

  • Un joc bun pentru CV

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital ce permite celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programelor de training la care au participat. Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor.

    Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă ”de fier„. Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost. Florin Grosu şi-a început cariera tot în mediul corporate, după finalizarea studiilor de cibernetică la ASE. Încă din liceu s-a implicat în programe ale Junior Achievement, în care a luat pentru prima oară contact cu o simulare de management şi cu experienţa competiţiilor internaţionale. La facultate a continuat să participe la astfel de programe. După ce s-a întors de la un program masterial la Universitatea Gothenburg din Suedia, s-a angajat la biroul ONU din România, dar a început şi să organizeze şcoala de vară destinată pasionaţilor de finanţe, pentru a umple golul participării la programele de Junior Achievement.

    Ideea dezvoltării Traderion a venit în 2012, în cadrul unei ediţii a acestei şcoli de vară, unde Florin Cioacă a propus organizarea unui joc de trading pentru participanţi. Jocul respectiv se baza pe bilete de hârtie pe care se făceau tranzacţii fictive. Participanţilor le-a plăcut atât de mult acest joc, încât, la finalul şcolii de vară, voiau să continue să se joace. Astfel, au sugerat dezvoltarea unei versiuni online a jocului. Un an mai târziu, se scriau deja primele linii de cod pentru Traderion, iar la finalul anului 2014, start-up-ul lor a fost acceptat într-unul dintre cele mai cunoscute acceleratoare de afaceri din Statele Unite ale Americii, Queen City Fintech. ”Ideea s-a suprapus interesant pe anii de criză, acum ne suprapunem pe anii postcriză, în care lumea are nevoie de training, are nevoie de angajaţi noi, are nevoie de mai multe lucruri legate de reglementări, iar noi suntem aici pentru a adresa acesta nevoi“, povesteşte Florin Cioacă.

    În 2014 aveau deja un prototip şi începuseră să aplice la acceleratoare: ”Ne-am dorit foarte mult să ajungem în cea mai mare piaţă posibilă din lume pentru serviciile pe care noi le ofeream, şi anume Statele Unite, pentru că acolo puteam obţine validarea de care aveam nevoie – pentru produsul nostru“, spune Grosu. Au aplicat pentru acceleratorul QC Fintech din SUA susţinut de Bank of America şi Wells Fargo, iar la sfârşitul anului 2014 au primit vestea că au fost acceptaţi, după cinci interviuri şi un proces de selecţie care s-a derulat pe parcursul câtorva luni. Erau, de altfel, reprezentanţii singurului start-up din afara SUA care a fost acceptat. ”Nu există nicio idee preconcepută în Statele Unite referitoare la un start-up venit din România – dimpotrivă, românii au acolo reputaţia unor ingineri foarte buni, deşi noi nu eram ingineri, beneficiam de reputaţia generală a celor din România.“

    Au participat la program în prima jumătate a anului 2015, iar acesta le-a schimbat traiectoria: ”Ne-a dus de la un prototip pe care voiam noi să-l oferim unui anume tip de clientelă către un produs pe care la un moment dat îl ofeream, spre un alt tip de clientelă, am înţeles cum funcţionează băncile de magnitudinea aceea, am învăţat cum să abordăm oamenii de acolo şi cum să scurtăm ciclul de vânzare a produsului nostru, explică Cioacă. La finalul programului, au primit o finanţare de 25.000 de dolari din partea unui grup de angel investors din Statele Unite, urmată de o alta, de 75.000 de euro, primită în cadrul acceleratorului londonez Seedcamp. Acestea au fost urmate de granturi europene, iar cu banii primiţi au dezvoltat produsul. Anul trecut au reuşit astfel să îl prezinte şi primului client important, banca de investiţii JPMorgan din Londra. Ulterior, au început să colaboreze şi cu firme de training, accesul la marile bănci fiind mai facil prin intermediul unui partener acceptat deja de acestea, potrivit antreprenorilor.

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda

  • Fiul de 13 ani al lui Steve Irwin este unul dintre cei mai talentaţi tineri fotografi ai lumii – FOTO

    Încă de la o vârstă fragedă, Robert Irwin a fost fascinat de natură şi de lumea animalelor; ajuns acum la 13 ani, el călătoreşte alături de familia sa pe glob şi capturează frumuseţea animalelor.

    Steve Irwin, faimos pentru cascadoriile sale îndrăzneţe cu animale dintre cele mai periculoase, filma în 2006 un documentar în marea barieră de corali din Queensland, alături de cameramanul Justin Lyons, când a fost ucis de o pisică de mare.

    Justin Lyons, cameramanul care filma episodul emisiunii “Vânătorul de crocodili” în momentul tragic, a dezvăluit cum realizatorul australian a fost înjunghiat de 100 de ori de pisica de mare în doar câteva secunde, scrie Sky News.

    Sursa: BoredPanda

  • Băsescu bagă mâna în foc pentru Boc: Este un om modest, fără Mercedes

    ”Pentru Emil Boc bag mâna în foc. Stă într-un apartament la bloc, la Cluj. Este un om modest. Nu l-aţi văzut cu Mercedes, cu ştiu eu ce maşini extravagante, că Mercedes nu mai e o maşină extravagantă… Vă asigur că nimeni nu l-ar fi protejat dacă erau şi probe, pentru că nu îl proteja… Aţi văzut că premierii sunt o ţintă preferată pentru doamna Kovesi – <decopertaţi ca să ajungeţi la Grindeanu, la…>. Ştim că miniştri sunt ţintă preferată”, a declarat Traian Băsescu la România TV.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum au ajuns televiziunile din România ring de box şi dicţionar de înjurături. „Timp de 15 ani, CNA s-a uitat în stele şi şi-a făcut horoscopul”

    Fie că vorbim despre violenţă verbală, în cele mai multe dintre cazuri, sau despre violenţa fizică, situaţiile de acest fel sunt tot mai des prezente în platourile televiziunilor din România. Avem un caz concret, petrecut miercuri seara la emisiunea Nadiei Ciurlin de la postul B1TV, unde Mirel Palada l-a lovit pe Mihai Goţiu în timpul unei pauze publicitare, imaginile apărând, ulterior în spaţiul public, pe internet. Vina pentru situaţiile jenante care au loc în timpul emisiunilor televizate se împarte între televiziunile care gonesc după audienţă sau, pur şi simplu, trebuie să servească interesele unui partid sau ale patronului şi un organism care nu reuşeşte să îşi facă treaba aşa cum trebuie. 

    Cum au ajuns televiziunile din România ring de box şi dicţionar de înjurături. „Timp de 15 ani, CNA s-a uitat în stele şi şi-a făcut horoscopul”

  • Traian Băsescu, atac la adresa lui Mirel Palada şi avertisment pentru televiziuni: Un individ cu comportament de derbedeu ordinar/ Mihai Goţiu va face plângere penală

    „Un individ cu comportament de derbedeu ordinar, pe numele lui Mirel Palada, a găsit de cuviinţă să-şi acopere handicapul intelectual în dezbaterea cu senatorul Mihai Goţiu, lovindu-l cu pumnii şi picioarele în pauza emisiunii Nadiei Ciurlin, moderatoare la B1 Tv. Nu voi mai participa la nicio emisiune a vreunei televiziuni care, din acest moment, îl va mai invita pe Mirel Palada în platourile sale”, a scris Băsescu pe contul său de Facebook.

    „Băgaţi mare Gâdea, Badea, Zamfir şi restul clicii de la Antena 3. Şi luaţi-l cu voi şi pe Codrin Ştefănescu să vă mângâie intelectul alături de Palada, că sunteţi toţi de aceeaşi teapă şi nivel de inteligenţă”, a adăugat Băsescu.

    Deputatul USR Nicuşor Dan a anunţat, joi, că senatorul Mihai Goţiu va face plângere penală după ce a fost agresat fizic de Mirel Palada în studioul B1Tv, el apreciind că este nevoie de presiune publică pentru ca agresorul să plătească.

    „Mihai Goţiu a fost agresat fizic de Mirel Palada în studioul B1Tv. Era de aşteptat că scăderea continuă a dialogului democratic (va amintiţi de “ciocu’ mic; acum suntem noi la putere”?) să ducă aici. Mihai Goţiu va face plângere penală şi este nevoie de presiune publică pentru ca agresorul să plătească”, a scris Nicuşor Dan.

    „Mihai Goţiu este un luptător. A fost ani de zile unul dintre principalii opozanţi ai proiectului minier de la Roşia Montană. Alături de Mihai Goţiu”, a adăugat el.

    Moderatoarea emisiunii Talk B1, Nadia Ciurlin, a anunţat miercuri seara că sociologul Mirel Palada l-a agresat fizic pe senatorul Mihai Goţiu (USR), în timpul unei pauze publicitare. Ulterior, Mihai Goţiu a precizat că a fost lovit de către Palada cu pumnul în gură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pornit afacerea din primul an de facultate iar anul acesta aşteaptă vânzări de peste 20.000 de euro

    Producătorul de fructe de pădure Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţia de fructe, care a ajuns anul trecut la 2 tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi în urma unei idei găsite pe internet, Ionel Burtea a decis să folosească o parte din producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine. Vinul este unul home made, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut, a produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că va depăşi 3.000 de sticle, produse într-o ediţie limitată acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul, comercializării ca atare; astfel, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    Ionel Burtea a povestit că ideea dezvoltării businessului i-a venit în 2015, la scurt timp după ce şi-a început studiile de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Burtea spune că îi plăceau fructele şi a sesizat lipsa de pe piaţă a celor crescute în România: ”Majoritatea fructelor veneau din ţări precum Olanda, Mexic, Portugalia – aşa că m-am întrebat: «De ce nu pot fi  cultivate şi aici?»“. După ce a sesizat oportunitatea, le-a povestit ideea părinţilor săi şi au testat-o pe un hectar.

    Tatăl, de profesie avocat, a încurajat ideea fiului său. Plantaţia a trecut de la un hectar la cinci, iar tânărul spune că îşi doreşte o extindere exponenţială în viitor. Potrivit antreprenorului, investiţia într-un astfel de business este de circa 20.000 de euro/hectar; în cazul lor, deţineau deja terenul, pe care se afla şi un puţ necesar ulterior irigaţiei. Deocamdată, vând fructele în cadrul Carrefour Târgu-Jiu şi clienţilor finali, anul acesta au vândut şi în Carrefour Colentina, în Bucureşti. în ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii. Preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Anul trecut, vânzările de fructe au ajuns la aproximativ 5.000 de euro.

    Planurile lui Ionel presupun livrarea  fructelor şi răspândirea brandului la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul. ”Românul doreşte calitate la un preţ mic, dar nu se poate lucrul acesta; noi vrem să facem totul  bio, în prezent lucrăm la partea de certificare; calitatea este apreciată la export, dar pe termen lung vom ajunge aici; deocamdată vrem să ne extindem pe piaţa naţională – vrem să ajungem în retail, cu produse naturale, fresh-uri; acestea sunt următoarele produse pe care să le facem.“

    ”Cred că putem să producem la noi, să exportăm produsul finit, nu doar materia primă; în prezent se exportă materie primă, iar lucrul acesta este o problemă, nu aduci plus valoare în economia ta – prin importuri din alte ţări“. Consideră că unul dintre motive este şi faptul că cei care dezvoltă aceste businessuri nu sunt atât de tineri – ”Acum au început să apară şi la noi producători pe segmentul nostru“. Şi-a propus să atragă şi fonduri europene (submăsura 4; pentru o seră de căpşuni) şi la Start-up Nation – pentru o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor, cu o capacitate de producţie de 700 de borcane pe zi. ”Mai avem puţin de lucru la proiectul pentru fondurile europene pe submăsura 4.1.a, pentru sera de căpşuni cu lanţ alimentar integrat (procesarea fructelor în sucuri).“

    Pentru Abund Berry lucrează trei persoane, inclusiv tatăl tânărului, care este administratorul plantaţiei. ”Forţă de muncă se mai găseşte, dar chiar o să devină o problemă în viitor – în viitorul pe termen scurt chiar“, descrie antreprenorul criza de personal, care se reflectă şi în domeniul agriculturii. La cules lucrează cu zilieri; spune că nu se justifică să facă angajări pentru această perioadă; în sera pe care urmează să o construiască plănuiesc să angajeze şapte persoane, iar într-o viitoare unitate de procesare, încă patru persoane. La acestea se vor adăuga angajaţii care vor lucra în vânzări, marketing, ramuri de care se ocupă în prezent Ionel Burtea. ”La început chiar faci orice, de la a merge la cules, vânzări, marketing, networking, că este nevoie şi de networking – este nevoie la început ca antreprenorul să facă orice – antreprenoriatul nu este filmul acela ce ni l-au vândut americanii, nu este Hollywood, este muncă.“

    Potrivit lui Ionel Burtea, cele mai dificile aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului se leagă de întârzierile în luarea deciziilor. ”Lucrurile care necesită foarte mult timp pentru a lua o decizie, care s-ar putea să se ia instantaneu; amânarea deciziilor, din partea publică a autorităţilor şi din partea privatului, sunt cele mai dificile lucruri.“ Oferă ca exemplu o solicitare pentru obţinerea unei certificări bio: ”Pentru o certificare bio, trebuie să depui o cerere la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), iar apoi trebuie să aştepţi 30 de zile – la noi, cam toate autorizaţiile se iau după 30 de zile.“ Spune că lucrurile au tendinţa să se schimbe, dar ”nu cu viteza a şasea, cu a doua sau a treia“. După trei ani de antreprenoriat, Ionel Burtea spune că a înţeles deja şi că greşelile sunt inevitabile: ”Din greşeli înveţi –  încerc să nu greşesc din punctul de vedere financiar, să iau deciziile cele mai corecte, dar din punct de vedere al experienţei, chiar îmi doresc să greşesc, să învăţ.“ Spune că până acum, nu a făcut greşeli foarte mari, însă ”dacă stai să analizezi o problemă, atunci nu mai iei o decizie şi o amâni; amânarea este o problemă – trebuie să simţi ceea ce faci“.

    în ceea ce-l priveşte pe el, spune că a ajuns să se gândească la business tot timpul. ”Nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză“, a spus tânărul antreprenor în cadrul emisiunii. Weekendurile şi le petrece la Ţicleni, iar în timpul săptămânii, de cele mai multe ori, este la Bucureşti. ”Nu văd o problemă în faptul că am 21 de ani sau un avantaj, am 21 de ani şi punct. în continuare îmi place ceea ce fac şi asta este singura explicaţie plauzibilă pentru care mă concentrez pe business şi nu pe alte activităţi.“ De altfel, Ionel Burtea spune că la ieşirile în oraş cu prietenii săi ajung să vorbească tot aspecte legate de business. ”Prietenii mi i-am filtrat astfel încât să am discuţii care să mă ajute în ceea ce fac sau în ceea ce voi face.“

    2016-2017, ultimul an de facultate a fost, de altfel, cel mai important pentru business: ”Ştiam ce trebuie să fac şi pe ce trebuie să mă concentrez – nu ţinteam note prea mari, ci notele de trecere; la disciplinele care îmi plăceau nici nu trebuia să învăţ prea mult şi era totul OK.“ El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: ”Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul“.

  • A pornit afacerea din primul an de facultate iar anul acesta aşteaptă vânzări de peste 20.000 de euro

    Producătorul de fructe de pădure Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţia de fructe, care a ajuns anul trecut la 2 tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi în urma unei idei găsite pe internet, Ionel Burtea a decis să folosească o parte din producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine. Vinul este unul home made, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut, a produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că va depăşi 3.000 de sticle, produse într-o ediţie limitată acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul, comercializării ca atare; astfel, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    Ionel Burtea a povestit că ideea dezvoltării businessului i-a venit în 2015, la scurt timp după ce şi-a început studiile de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Burtea spune că îi plăceau fructele şi a sesizat lipsa de pe piaţă a celor crescute în România: ”Majoritatea fructelor veneau din ţări precum Olanda, Mexic, Portugalia – aşa că m-am întrebat: «De ce nu pot fi  cultivate şi aici?»“. După ce a sesizat oportunitatea, le-a povestit ideea părinţilor săi şi au testat-o pe un hectar.

    Tatăl, de profesie avocat, a încurajat ideea fiului său. Plantaţia a trecut de la un hectar la cinci, iar tânărul spune că îşi doreşte o extindere exponenţială în viitor. Potrivit antreprenorului, investiţia într-un astfel de business este de circa 20.000 de euro/hectar; în cazul lor, deţineau deja terenul, pe care se afla şi un puţ necesar ulterior irigaţiei. Deocamdată, vând fructele în cadrul Carrefour Târgu-Jiu şi clienţilor finali, anul acesta au vândut şi în Carrefour Colentina, în Bucureşti. în ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii. Preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Anul trecut, vânzările de fructe au ajuns la aproximativ 5.000 de euro.

    Planurile lui Ionel presupun livrarea  fructelor şi răspândirea brandului la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul. ”Românul doreşte calitate la un preţ mic, dar nu se poate lucrul acesta; noi vrem să facem totul  bio, în prezent lucrăm la partea de certificare; calitatea este apreciată la export, dar pe termen lung vom ajunge aici; deocamdată vrem să ne extindem pe piaţa naţională – vrem să ajungem în retail, cu produse naturale, fresh-uri; acestea sunt următoarele produse pe care să le facem.“

    ”Cred că putem să producem la noi, să exportăm produsul finit, nu doar materia primă; în prezent se exportă materie primă, iar lucrul acesta este o problemă, nu aduci plus valoare în economia ta – prin importuri din alte ţări“. Consideră că unul dintre motive este şi faptul că cei care dezvoltă aceste businessuri nu sunt atât de tineri – ”Acum au început să apară şi la noi producători pe segmentul nostru“. Şi-a propus să atragă şi fonduri europene (submăsura 4; pentru o seră de căpşuni) şi la Start-up Nation – pentru o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor, cu o capacitate de producţie de 700 de borcane pe zi. ”Mai avem puţin de lucru la proiectul pentru fondurile europene pe submăsura 4.1.a, pentru sera de căpşuni cu lanţ alimentar integrat (procesarea fructelor în sucuri).“

    Pentru Abund Berry lucrează trei persoane, inclusiv tatăl tânărului, care este administratorul plantaţiei. ”Forţă de muncă se mai găseşte, dar chiar o să devină o problemă în viitor – în viitorul pe termen scurt chiar“, descrie antreprenorul criza de personal, care se reflectă şi în domeniul agriculturii. La cules lucrează cu zilieri; spune că nu se justifică să facă angajări pentru această perioadă; în sera pe care urmează să o construiască plănuiesc să angajeze şapte persoane, iar într-o viitoare unitate de procesare, încă patru persoane. La acestea se vor adăuga angajaţii care vor lucra în vânzări, marketing, ramuri de care se ocupă în prezent Ionel Burtea. ”La început chiar faci orice, de la a merge la cules, vânzări, marketing, networking, că este nevoie şi de networking – este nevoie la început ca antreprenorul să facă orice – antreprenoriatul nu este filmul acela ce ni l-au vândut americanii, nu este Hollywood, este muncă.“

    Potrivit lui Ionel Burtea, cele mai dificile aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului se leagă de întârzierile în luarea deciziilor. ”Lucrurile care necesită foarte mult timp pentru a lua o decizie, care s-ar putea să se ia instantaneu; amânarea deciziilor, din partea publică a autorităţilor şi din partea privatului, sunt cele mai dificile lucruri.“ Oferă ca exemplu o solicitare pentru obţinerea unei certificări bio: ”Pentru o certificare bio, trebuie să depui o cerere la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), iar apoi trebuie să aştepţi 30 de zile – la noi, cam toate autorizaţiile se iau după 30 de zile.“ Spune că lucrurile au tendinţa să se schimbe, dar ”nu cu viteza a şasea, cu a doua sau a treia“. După trei ani de antreprenoriat, Ionel Burtea spune că a înţeles deja şi că greşelile sunt inevitabile: ”Din greşeli înveţi –  încerc să nu greşesc din punctul de vedere financiar, să iau deciziile cele mai corecte, dar din punct de vedere al experienţei, chiar îmi doresc să greşesc, să învăţ.“ Spune că până acum, nu a făcut greşeli foarte mari, însă ”dacă stai să analizezi o problemă, atunci nu mai iei o decizie şi o amâni; amânarea este o problemă – trebuie să simţi ceea ce faci“.

    în ceea ce-l priveşte pe el, spune că a ajuns să se gândească la business tot timpul. ”Nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză“, a spus tânărul antreprenor în cadrul emisiunii. Weekendurile şi le petrece la Ţicleni, iar în timpul săptămânii, de cele mai multe ori, este la Bucureşti. ”Nu văd o problemă în faptul că am 21 de ani sau un avantaj, am 21 de ani şi punct. în continuare îmi place ceea ce fac şi asta este singura explicaţie plauzibilă pentru care mă concentrez pe business şi nu pe alte activităţi.“ De altfel, Ionel Burtea spune că la ieşirile în oraş cu prietenii săi ajung să vorbească tot aspecte legate de business. ”Prietenii mi i-am filtrat astfel încât să am discuţii care să mă ajute în ceea ce fac sau în ceea ce voi face.“

    2016-2017, ultimul an de facultate a fost, de altfel, cel mai important pentru business: ”Ştiam ce trebuie să fac şi pe ce trebuie să mă concentrez – nu ţinteam note prea mari, ci notele de trecere; la disciplinele care îmi plăceau nici nu trebuia să învăţ prea mult şi era totul OK.“ El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: ”Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul“.

  • Smart Business: cel mai nou pariu al lui Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a înfiinţat business-ul Bilka la 26 de ani şi anul acesta se îndreapta spre afaceri de 90 milioane de euro

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.