Tag: emisiune

  • Datoria publică externă a României s-a majorat de la începutul anului cu 5,6 mld.euro, la 40,4 mld.euro, mai ales după emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor

    Datoria publică externă a României s-a majorat de la începutul anului cu 5,6 miliarde euro, ajungând la finalul lunii iulie la 40,4 miliarde euro, evoluţie determinată în special de emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5 miliarde euro, precum şi de influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2,13 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României.

    În luna iulie, datoria publică s-a majorat cu 2,4 miliarde euro.

    În paralel, datoria externă pe termen scurt care, în cea mai mare parte, este a multinaţionalelor, a crescut în primele şapte luni cu 9%, la 34,2 miliarde euro, reprezentând 31,9% din totalul datoriei externe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au reuşit o asistentă şi un pompier să câştige 3 MILIOANE de dolari cu un produs banal. Cine le-a dat banii şi de ce

    Alyssa şi Zach Brown au apărut în cadrul emisiunii Shark Tank (echivalentul emisiunii Arena Leilor, care a rulat în România în perioada 2011-2012) cu un produs banal, dar inovator: o placă ataşabilă de partea de jos a maşinii şi care permite celor mai mici de statură să folosească portbagajul.
     
    Alyssa este asistentă medicală iar soţul ei pompier; în ianuarie 2018, cei doi au lansat o campanie pe Kickstarter vânzând produsul cu 40-50 de dolari, generând venituri de aproximativ 110.000 de dolari. Acum, ei şi-au încercat norocul în cadrul emisiunii, cerând 150.000 de dolari pentru 5% din compania Moki Door Step.
     
    Daymond John, investitor în cadrul emisiunii, a oferit 450.000 de dolari pentru 20% din companie, însă cuplul a refuzat. “Decât să vindem atât de multe acţiuni, mai bine vindem compania cu totul”, a spus Zach, lăsând de înţeles că ar prefera să caute alte variante de finanţare.
     
    Daymond a reacţionat însă prompt, oferindu-le celor doi 3 milioane de dolari pentru a achiziţiona toate acţiunile. Zach şi Alyssa au acceptat, marcând unul din rarele momente când investitorii nu finanţează o companie, ci o cumpără cu totul.
     
    “Cum vă simţiţi, acum că aţi devenit milionari?”, a întrebat Mark Cuban, un alt investitor de la Shark Tank.
     
    “Ne-a plăcut să ne ocupăm de business, dar acum ne vom întoarce la slujbele noastre şi vom petrece timp cu familia”, a spus Alyssa. “E bine că putem avea o viaţă normală din nou.”
  • Socialismul la televizorul altora: ce vor să vadă vesticii la TV

    Expoziţia găzduită de Wende Museum, din localitatea californiană Culver City, o instituţie dedicată păstrării istoriei Războiului Rece, se intitulează „Watching Socialism: The Television Revolution in Eastern Europe” şi prezintă televizoare din ţările fostului bloc sovietic, jucării, diverse obiecte, programe TV tipărite, fragmente din emisiuni de ştiri, desene animate, precum şi din alte emisiuni TV şi poate fi vizitată până spre finalul lunii octombrie. 

  • Cine este omul de afaceri care a dezvoltat în Capitală „mallul corporatiştilor”

    „În anul 1997, pe la 27 de ani, am devenit country manager pentru Strabag Development. Eu am făcut proiectul pentru Promenada Mall. Terenul a fost achiziţionat înainte de criză, cred că în 2006. Eu am deschis toată zona. Istoria începe de fapt în 2003 – 2004, când am făcut prima clădire de birouri care s-a numit Oracle Tower lângă gura de metrou când nu era nimic acolo. M-am luptat cu austriecii la vremea respectivă pentru că toată lumea voia Piaţa Victoriei şi eu am spus că aici s-a terminat, Piaţa Victoriei va fi moartă, trebuie să trecem la următoarea zonă. Am zis de Aviatorilor, asta este toată o zonă industrială, aici vom schimba tot”, a povestit Cătălin Scripcaru, în prezent partener Neo, o divizie a dezvoltatorului imobiliar One United. El era însă în 2004 country manager la Strabag, cel mai mare constructor român din partea unui dezvoltator austriac la vremea aceea.
    Înainte de a se realiza conceptul Promenada Mall, Oracle Tower a fost o construcţie de succes, care a dat startul proiectelor următoare precum Promenada şi Sky Tower, care a ramas în prezent una dintre cele mai înalte clădiri din România.„Oracle a fost chiriaşul pe care l-am convins să nu se mute în America şi să vină în România, datorită proiectului Oracle Tower. Apoi am vrut să fac un landmark şi după ce am primit credit de la acţionarii Strabag, 27 de milioane de euro numai pentru achiziţionarea terenului, am reuşit să construim Sky Tower, unul dintre cele mai mari clădiri din România”, a spus Cătălin Scripcaru. Bucureştiul este în primul rând destructurat, iar corporaţiile au ales nordul datorită faptului că toată zona rezidenţială bună era în zona de nord, dar Bucureştiul are nevoie de poluri şi au început deja să se deschidă, a menţionat Scripcaru.

  • Ministerul de Finanţe se împrumută masiv de la bănci. Săptămâna trecută a luat 2,2 mld.lei, iar săptămâna aceasta vrea să mai împrumute încă 900 mil.lei

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat săptămâna trecută de la bănci circa 2,2 miliarde lei, în trei emisiuni de titluri de stat cu dobânzi cuprinse între 3,6% şi 5%, şi a programat pentru acestă săptămână alte două emisiuni cu o valoare totală de peste 900 milioane lei.

    Astfel, săptămâna trecută ministerul a organizat o licitaţie pentru titluri de stat scadente în iunie 2024, în urma căreia a împrumutat 1,1 miliarde lei, la o dobândă de 4,29% pe an. În următoarele două emisiuni Finanţele au luat de la bănci 758 milioane lei, prin titluri cu scadenţa în septembrie 2031 şi un cost anual de 5,06%, respectiv 345 milioane lei prin obligaţiuni scadente în iunie 2021, la un cost de  3.64%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • TVR poate primi amendă de zeci de mii de lei pentru emisiunea „Viaţa Satului” unde au fost prezenţi Dragnea şi Daea, susţine PNL

    Raluca Turcan susţine că CNA prevede afişarea unui marcaj specific cu textul „promovare electorală”, însă în emisiunea de duminică acesta a lipsit. În acest caz, TVR poate primi amendă “de zeci de mii de lei”, notează deputatul PNL Raluca Turcan.

    “Regimul emisiunilor de promovare electorală este reglementat clar şi prevede obligativitatea marcajului specific «promovare electorală», afişat în mod vizibil pe toată durata difuzării emisiunii (Art. 11 din Decizia CNA 308 din 26 martie 2019). În cadrul emisiunii «Viaţa Satului», difuzată duminică, 12 mai 2019, acest afişaj a lipsit. Dragnea şi Daea au beneficiat de promovare electorală pe bani publici. În acest caz, TVR poate primi amendă de zeci de mii de lei. Amenda pe care o riscă TVR pentru acest derapaj nu trebuie plătită tot din banii publici, ci să o achite Liviu Dragnea şi Petre Daea”, arată mesajul politicianului.

    Totodată, Turcan mai scrie că intervenţiile în emisiuni radio-TV pot fi făcute de persoanele care deţin funcţii publice şi reprezintă un partid, în campanie alectorală, doar în probleme legate de funcţia lor.

    “În aceste situaţii, radiodifuzorii au obligaţia să ia măsuri pentru asigurarea echidistanţei şi a pluralismului de opinii. În plus, nu am văzut nicio întrebare din partea moderatorului care să arate respect pentru valori precum «imparţialitate şi echilibru»”, a mai notat Raluca Turcan pe Facebook.

    “Obişnuit să cumpere voturi înainte de alegeri, Dragnea a rămas în pană de idei şi promite subvenţii mai mari la roşii. Probabil aşa vrea să acopere huiduielile de la Galaţi şi Iaşi, dar şi-a pierdut simţul realităţii. A ajuns «INAMICUL NR.1 AL UE», Liviu Dragnea, să promită subvenţii mai mari din bani europeni? Cine, la nivel european, îi mai ia în seamă pe Dragnea sau pe oricare altul din PSD?”, mai transmite liberalul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 809 mil.lei de la bănci, în două emisiuni de obligaţiuni, pe un an şi 9 ani

    Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 274 milioane lei de la bănci, la o dobândă de 3,26% pe an, în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 400 milioane lei scadentă în 2020.

    MInisterul a respins ofertele de cumpărare transmise ce au depăşit un nivel al randamentului de 3,32%.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari, iar volumul total al cererii a fost  de  419 milioane lei, din care în nume şi cont propriu băncile au oferit  383 milioane lei.

    Nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-a adjudecat oferta a fost de  3.26%.

    A doua licitaţie organizată astăzi de minister, pentru obligaţiuni de 400 milioane lei scadente în 2029, a fost suprasubscrisă, valoarea totală adjudecată fiind de 535 miliaone lei. Din suma totală, băncile au oferit în nume şi cont propriu 435 miliaone lei, iar dobânda medie a fost de 4,96%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O să plătească şi nepoţii noştri. Ministerul Finanţelor vrea să împrumute încă 3,2 miliarde lei şi 250 milioane euro în cadrul emisiunilor de titluri de stat planificate în mai

    Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,2 miliarde lei şi 250 milioane euro în luna mai în cadrul unor emisiuni de titluri de stat, plus 480 milioane lei în oferte necompetitive.

    În aprilie, ministerul a plasat obligaţiuni de aproape 3,2 miliarde lei, mai puţin decât suma stabilită iniţial, de 3,6 miliarde lei, în special din cauza eşecului licitaţiilor de titluri cu scadenţa la un an din 11 aprilie, comentează analiştii Unicredit Bank.

    Randamentele au crescut în aprilie, influenţate de datele privind inflaţia anuală din luna martie, care au suprins piaţa în sens pozitiv.

    Emisiunile în euro planificate pentru luna mai au scadenţă de 2 ani şi 5 ani.

    Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a ajuns la pragul de 27 mld. euro după ce în luna aprilie din acest an a fost împrumutată de pe pieţele externe suma record de 3 mld. euro, prin trei serii de euroobigaţiuni cu maturităţile pe 7 ani, 15 ani şi, în premieră, pe 30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Uber ţinteşte o evaluare de 90 de miliarde de dolari, în urma listării la bursă

    Compania a declarat că acţiunile sale vor avea o valoare între 44 şi 50 de dolari fiecare, iar emisiunea de acţiuni va creşte cu aproximativ 10 miliarde de dolari.

    Ca parte a ofertei, Uber va vinde acţiuni de 500 milioane de dolari companiei PayPal. Uber a avertizat la începutul acestei luni că este posibil să nu obţină profit.

    Ofertei publică iniţială (IPO) evaluează compania de transport la sub 100 miliarde de dolari, ofertă pe care mulţi aşteptau să o atingă. Pe lângă activitatea pincipală de transport a companiei, Uber dezvoltă maşini autonome şi are o afacere de livrare a alimentelor, Uber Eats.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Câţi bani face una dintre cele mai controversate afaceri din România şi cum vrea să ajungă în peste 100 de ţări

    13 milioane de dolari anul trecut, cu un obiectiv de creştere de peste 50% pentru anul în curs descriu evoluţia unuia dintre cele mai controversate businessuri de pe piaţa locală: afacerea de videochat Studio 20. Ce se ascunde în culisele acesteia povesteşte Mugur Frunzetti într-o ediţie a emisiunii Smart Business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.


    E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi“, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat.

    Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în ”cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei“. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele.

    Mugur Frunzetti descrie afacerea de videochat drept un business de live entertainment, pe care îl aseamănă cu platforma de streaming de filme Netflix: ”Doar că în acest tip de live entertainment există interacţiune în timp real între cele două părţi aflate în spatele a două camere diferite“. El spune că percepţia peiorativă a publicului care se leagă de acest domeniu are legătura cu evoluţia istorică a domeniului, în contextul businessului de live entertainment pentru adulţi, astfel că s-a păstrat asocierea cu acesta, ceea ce, potrivit lui, nu mai este neapărat valabil în prezent. ”Sunt foarte multe lucruri pe care le poţi transmite într-o interacţiune live între doi oameni; poate fi şi o transmisie adult, dar poate fi şi o discuţie care acoperă necesităţi de socializare, în contextul în care acest tip de comportament este încurajat şi de dezvoltarea unor reţele sociale precum Facebook. Dacă interacţiunile tip text nu ne ajung, atunci avem nevoie şi de o interacţiune în timp real.“ El insistă asupra celor două componente care alcătuiesc conceptul de videochat: ”Video şi chatul, componenta de discuţie. Atât timp cât înţelegem ambele componente, înţelegem de fapt ce înseamnă videochatul; atunci când ne fixăm într-o componentă din cele două, deja ne ducem pe o nişă care e mai mult sau mai puţin reprezentativă pentru întreaga industrie.“

    Antreprenorul descrie piaţa ca fiind una cu foarte multe nişe: în Statele Unite acestea se axează mai mult pe zona de conţinut pentru adulţi, în timp ce, potrivit lui Frunzetti, în România s-a dezvoltat mai mult componenta de socializare. Tot el observă că genul de relaţii create în acest mediu sunt de fapt o oglindă a relaţiilor din viaţa reală. ”De multe ori relaţia dintre model şi utilizator trece prin toate stagiile unei relaţii normale şi asta ne-am propus să le învăţăm pe modelele noastre: ne cunoaştem, ieşim la o cafea, povestim, ne împrietenim, vedem un film, ieşim cu nişte prieteni şi poate la un moment dat mergem mai departe, dar asta nu înseamnă că din prima zi sărim în pat.“

    Astfel, modelul şi vizitatorul ei, care în timp poate deveni vizitator fidel, pot trece prin foarte multe etape, iar relaţia lor poate evolua, se desfăşoară în funcţie de ei doi. ”În general, tot ce făceam tradiţional în viaţa reală, offline, se transpune din ce în ce mai mult în online, nu mai ieşim în fiecare seară cu prietenii la un suc fiindcă ne dăm mesaje pe Facebook, nu mai vorbim despre ce facem că suntem într-un grup de WhatsApp, aşa se întâmplă şi în videochat, unde sunt din ce în ce mai mulţi oameni şi mai ales din generaţia tânără.“ El spune că această migraţie a socializării spre online se întâmplă mai ales în rândul clienţilor din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Franţa: ”Îşi restrâng socializarea la ecranul laptopului, telefonului, tabletelor şi îşi mută aici prieteniile, dragostea etc“. Nu interpretează acest lucru ca fiind rău sau bun, dar nu ezită să spună că pentru businessul lor acesta este, evident, un lucru pozitiv.

    El spune că nu există un răspuns clar referitor la profilul unui model, însă subliniază că acesta nu se leagă doar de calităţile fizice. ”Sunt oameni care şi în viaţa reală, dacă îi cunoşti, au un farmec aparte, vrei să vorbeşti mai mult cu ei. Tot aşa există oameni care nu îţi inspiră nimic, în pofida calităţilor fizice.“ Spune că în cadrul Studio 20 lucrează deopotrivă modele care au început această activitate la 18 ani şi altele la 35. Nu neagă că principala motivaţie care le aduce aici sunt banii: ”Avem o medie a veniturilor undeva la de 5-6 ori salariul mediu pe economie, însă modelele care vin doar pentru bani renunţă repede, în maximum un an“.

    Oferă exemplul unei fete care şi-a fixat ca obiectiv să îşi cumpere zece apartamente în Bucureşti din banii obţinuţi altfel; până în prezent a ajuns la şase apartamente. Veniturile modelelor sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care nişa pe care o aleg – modelele din zona glamour, care nu sunt orientate pe furnizarea de conţinut pentru adulţi, nu vor câştiga la fel de mulţi bani precum cele din a doua categorie. Totodată, contează volumul de muncă, în contextul în care ele însele aleg cât de mult să muncească zilnic. Maximul de venituri obţinut într-o lună de un model al Studio 20 a ajuns la 55.000 de dolari. ”Nu a făcut nimic special, a fost urmarea unei munci constante pe tot anul 2017. Chiar dacă îşi lua concedii, nu le lua niciodată mai mult de trei zile; spunea că altfel ar pierde legătura cu membrii.“

    Iar dacă pe piaţa muncii din România există o criză de personal, pe care Mugur Frunzetti spune că o resimte când vine vorba despre dezvoltatori în IT, oameni de marketing, implicaţi în traininguri etc., când vine vorba despre modele situaţia este diferită. ”Această activitate se mulează foarte bine pe noua generaţie, independentă, care nu vrea să depindă de un angajator anume şi vrea recompense imediate.“ A observat într-adevăr lipsuri în ceea ce priveşte calitatea pregătirii lor. ”Tot o caracteristică a generaţiei actuale este că se aşteaptă la succes fără prea multă muncă, caută scurtăturile; în plus, pregătirea este foarte slabă, de la an la an, trebuie să facem din ce în ce mai multe cursuri intensive de limba engleză, de exemplu.“ O particularitate a Studio 20 este că oferă cursuri de cultură generală modelelor: ”Le deghizăm sub umbrela cursurilor de engleză – introducem acolo şi noţiuni despre geografie, istorie etc.“, totul creat în scopul ”cuceririi“ clienţilor internaţionali. Potrivit lui Frunzetti, în jur de 70% dintre clienţi sunt din Statele Unite; ei sunt urmaţi de cei din Australia, Canada, Marea Britanie şi ţările nordice.

    Mugur Frunzetti spune că primele site-uri de acest tip au apărut în urmă cu 20-21 de ani, iar în România, în urmă cu circa 18 ani. ”În primii 10 ani activitatea a fost destul de restrânsă, fiindcă nu au existat investiţii în această industrie, oamenii de business s-au ţinut departe de acest domeniu, văzută ca un paria al societăţii.“

    Cum stau lucrurile acum? ”În prezent, nu doar eu, dar şi alţii care au făcut mult business în viaţă şi care nu am fost axaţi pe domeniul acesta am intrat pe zona de live streaming şi schimbăm modul în care lucrurile se desfăşoară şi ca structuri interne, dar şi ca poziţionare pe piaţă.“ El este un investitor în serie în IT – este unic fondator al Stay Safe, care a dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume care avertizează în timp real utilizatorii cu privire la pericolele din zona în care se află (indiferent de natura acestora – dezastre naturale, accidente auto sau orice alt tip de incident).  Este acţionar şi în cadrul agenţiei de marketing online Retargeting.biz, iar în trecut a investit în floria.ro şi într-un grup de retaileri online din IT&C (marketonline.ro, azerty.ro, mediadot.ro). La nivel internaţional, piaţa de videochat este estimată la 10 milarde de euro.