BusinessMagazin

Tag: Elvetia

  • Procurorii din Olanda au deschis o investigaţie asupra şefului băncii elveţiene UBS cu privire la un caz de spălare de bani în perioada în care acesta a condus grupul ING

    O instanţă din Olanda a lansat o anchetă penală asupra modului în care CEO-ul UBS Ralph Hamers a condus grupul ING, companie care a eşuat în implementarea unui set de legi privind spălarea de bani la nivel intern, scrie Reuters.

    Ştirea vine la scurt timp după ce Hamers a devenit şeful celui mai mare administrator de averi din lume, în contextul în care compania încearcă să se distanţeze de scandalurile cu care s-a confruntat în anii trecuţi.

    De exemplu, UBS a primit în februarie 2019 o amendă de 3,7 milioane de euro pentru o serie de activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală.

    Hamers a condus ING, cea mai mare bancă din Olanda, din 2013 până în iunie 2020, reuşind să câştige un salariu de 1,75 milioane de euro în 2018. Multinaţionala olandeză a plătit 775 de milioane de euro în urmă cu doi ani pentru a încheia un caz de spălare de bani şi alte practici corupte.  

    „UBS este conştientă de decizia autorităţilor olandeze de a deschide o investigaţie asupra lui Ralph Hamers, dar şi de aptitudinile pe care acesta le-a deţinut în timp ce conducea grupul ING”, a declarat cea mai mare bancă din Elveţia.

    Ralph Hamers a deţinut funcţia de şef al ING România între 1999 şi 2002, fiind un „CEO respectat” care are „acreditări puternice în automatizare şi mediul digital”, a declarat Jonathan Fearon, director de investiţii al administratorului britanic Aberdeen Standard.

    FINMA, autoritateaa de supraveghere financiară din Elveţia, a declarat miercuri că Hamers denotă „competenţă şi onorabilitate” în asumarea funcţiei de şef al UBS.

     

  • Economia Elveţiei a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii 40 de ani

    Economia elveţiană a înregistrat în trimestrul trei cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii în condiţiile în care activitatea comercială şi-a revenit din colapsul cauzat de măsurile de lockdown, scrie Bloomberg.

    Produsul Intern Brut a avansat cu 7,2% mulţumită creşterii consumului şi a investiţiilor în echipamente şi construcţii.

    În trimestrul anterior, economia s-a prăbuşit cu 7%. În pofida recuperării record, economia este cu aproximativ 2% mai mică decât era înainte de pandemie.

    Diferenţa este mult mai mică decât decalajele observate la marile economii din zona euro.

    „În comparaţie cu ţările vecine, economia elveţiană a reuşit să facă faţă până acum crizei coronavirusului relativ nevătămată“, arată secretariatul de stat pentru afaceri economice.

    Elveţia ar putea evita o nouă contracţie în ultimul trimestru al acestui an deoarece guvernul a decis să nu introducă un al doilea blocaj pe scară largă, iar programele de şomaj parţial au protejat piaţa muncii.

  • Referendum: Cetăţenii UE vor continua să circule liber în Elveţia

    Alegătorii elveţieni au respins în mod covârşitor încercarea unui partid de dreapta de a renunţa la pactul care permite libera circulaţie a persoanelor din Uniunea Europeană, potrivit unei proiecţii a rezultatelor publicată de radiodifuzorul SRF, duminică.

    Primele rezultate ale referendumului din Elveţia privind renunţarea la pactul care permite libera circulaţie a persoanelor din Uniunea Europeană arată un scor tranşant. Potrivit SRF, propunerea a fost respinsă cu 63% dintre voturile cetăţenilor elveţieni.

    Partidul Poporului Elveţian (SVP) a convocat un referendum privind acordul cu UE, un vot care a fost considerat un test important al atitudinilor faţă de străinii care reprezintă un sfert din populaţie. Vicepreşedintele celui mai mare partid din parlament a făcut presiuni pentru a prelua controlul asupra imigraţiei, repetând unele dintre argumentele pe care politicienii pro-Brexit le-au folosit în perioada preliminară ieşirii Marii Britanii din UE.

    El a realizat un tablou sumbru al tinerilor străini care îi înlocuiesc în locurile de muncă pe elveţienii mai în vârstă, locuinţele se scumpesc, şcolile şi transporturile sunt supraaglomerate, iar construcţiile devin haotice.

    Oponenţii au spus că planul ar distruge acordurile care sporesc accesul Elveţiei la piaţa unică a UE şi ar duce la o criză a forţei de muncă.

    Conform sistemului elveţian, referendumul, în cazul în care trecea, ar fi forţat guvernul să anuleze acordul UE dacă negocierile nu ar fi produs un acord privind încheierea voluntară a pactului, un rezultat foarte puţin probabil. Încetarea liberei circulaţii ar fi răsturnat alte pacturi bilaterale privind transportul terestru şi aerian, achiziţiile publice, comerţul şi cercetarea.

    Aproximativ 68% din 2,1 milioane de străini care locuiau în Elveţia în 2019 erau cetăţeni ai UE. Pactul permite, de asemenea, elveţienilor să circule liber în UE, peste 450.000 dintre ei trăind în uniune.

  • „Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din România pe care trebuie neapărat să le vizitezi

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    acă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    CITITI CONTIUNAREA MATERIALULUI

     

     

     

     

     

  • Povestea uneia dintre dintre cele mai bogate dinastii din Europa. Sau când bogaţii se comportă ca nişte oameni normali şi sunt de profesie medici, iar unul chiar merge pe bicicletă la muncă

    Cea mai bogată dinastie din Elveţia, Oeri-Hoffman, care şi-a crescut averea timp de 124 de ani prin intermediul imperiului farmaceutic Roche, îşi continuă ascensiunea, chiar şi în pandemie.

    Potrivit Bloomberg, şapte membri ai celei mai noi generaţii s-au alăturat anul trecut  grupului de acţionari care deţine acţiuni în valoare de 25 de miliarde de dolari în gigantul farmaceutic Roche Holding AG. Apoi, în martie, un alt membru al acelei generaţii, Joerg Duschmale, şi-a înlocuit unchiul în boardul producătorului de medicamente.

    Schimbarea de leadership a fost planificată atent: ascensiunea lui Duschmale spre directorat a fost discutată de aproximativ doi ani.

    Roche este generatorul de avere al familiei încă din 1896.
    „Este important să continuăm istoria de succes a familiei şi să o transmitem mai departe următoarei generaţii. Demonstrăm că familia continuă să stea în spatele companiei”, a declarat el pentru publicaţia elveţiană Bilanz.

    Averea de 39 de miliarde de dolari a crescut cu aproximativ un sfert în ultimele 12 luni, potrivit indicelului anual al averilor realizat de Bloomberg.  Vânzările testelor de COVID-19 ale Roche au ajutat la creşterea acţiunilor anul acesta.

    Cei de la Bloomberg subliniază însă că ceea ce uimeşte nu este doar dimensiunea averii, ci longevitatea acesteia. Familia Oeri-Hoffmann a ajuns acum la cea de-a cincea generaţie şi sunt mai bogaţi decât niciodată.

    Administrarea Roche a reprezentat o parte din ADN-ul familiei. Chiar dacă deţin doar 9% din firmă, reprezentanţii acestei familii au drept de vot asupra deciziilor luate în cadrul acesteia.

    Stabilitatea familiei este ajutată de dividendele primite de ei, care au generat venituri de mai mult de 700 de milioane de dolari în 2020.

    De asemenea, ajută şi faptul că majoritatea membrilor familiei au puţin timp pentru extravaganţe – petrecerile şi superiahturile lipsesc din lista preocupărilor lor.

    Dushmale merge pe bicicletă spre muncă şi cel mai mare lux pentru care este cunoscut sunt încălţările pentru drumeţii, potrivit profilului său din publicaţia Bilanz.

    Unchiul Andreas Oeri este ortoped şi a practicat în continuare medicina, chiar dacă se afla în boardul Roche. Mătuşa Beatrice Oeri, care şi-a vândut acţiunile în 2009 – administrează un club de jazz din Basel.

    Lipsa unor taxe mari atunci când activele sunt transferate între generaţii ajută de asemenea. Elveţia nu are taxe federale pe moştenire. Cantonul Basel, unde Roche şi mulţi dintre membrii familiei trăiesc, nu taxează transmiterea de bunuri între membrii apropiaţi ai familiei.

    Păstrarea unui profil discret a ajutat dinastia de asemenea, permiţându-le să evite ieşirile publice care ar fi putut genera tensiuni în cadrul clanului.

  • Una dintre cele mai bogate ţări de pe glob intră oficial în recesiune

    Economia Elveţiei a scăzut în al doilea trimestru cu 8,2% faţă de primele trei luni ale anului, de vreme ce pandemia de COVID-19 a generat cel mai mare declin din ultimii 40 de ani, potrivit Reuters.

    După o scădere de 2,5% în T1, Elveţia se confruntă cu cele mai proaste rezultate economice de când au început să fie raportate datele trimestriale, adică din 1980. Declinul a fost puternic alimentat de recesiunea globală, în condiţiile în care Elveţia este o ţară care se bazează masiv pe exporturi.

    Ultima recesiune cu care s-au confruntat autorităţile elveţiene a avut loc la finalul lui 2018, însă scăderile au fost aproape insesizabile, de 0,3% şi, respectiv, 0,1%. Pentru a puncte in perspectivă informaţiile, economia britanică a suferit în T2 o contracţie record de 20,4%, iar Franţa a înregistrat un declin de 13,8%, cel mai mare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia (SECO) a declarat că ţara a evitat o nouă serie de scăderi prin ridicarea timpurie a restricţiilor de circulaţie.

    „Este grav, dar nu cum ne-am aşteptat”, spune un economist din cadrul SECO, adăugând că produsul intern brut (PIB) îşi va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până la finalul lui 2021.

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Un oraş din Elveţia le oferă bani turiştilor care intenţionează să îl viziteze

    Oraşul elveţian Geneva încearcă să atragă turişti oferindu-le 100 de franci elveţieni (93 de euro), scrie The Independent.

    În loc de cash, vizitatorii vor primi un card cadou pe care îl pot folosi la hoteluri, restaurante, cafenele şi baruri. Oaspeţii trebuie să stea cel puţin două seri într-un hotel pentru a putea beneficia de bani.

    De asemenea, banii pot fi folosiţi în peste 100 de business-uri partenere, incluzând aici hotelul de cinci stele Mandarin Oriental Genève, Four Seasons Hôtel şi alte 56 de locaţii. Cardul este valabil până în data de 31 decembrie 2020 şi nu se poate converti în cash.

    Într-o decizie asemănătoare, Insulele Canare au început să le ofere turiştilor asigurări gratuite privind incidentele legate de coronavirus.

    Mişcarea, lansată de Departamentul Turismului, Industriei şi Comerţului în parteneriat cu firma de asigurări AXA, acoperă atât cetăţenii spanioli cât şi turiştii străini care se cazează într-unul din hotelurile de pe teritoriul insulelor.

     

  • Afacerea construită de trei români pe care pandemia de COVID chiar a ajutat-o să crească. Acum se extinde peste hotare

    „Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, obiectivele pe termen mediu şi lung pentru platforma de educaţie.

    Lansată în 2015, aceasta a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, planurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money. 

    Lansată în 2015 de Daniel Rogoz, Evelina Necula şi Valentin Ilea în urma unei finanţări europene de 135.000 de euro, Kinderpedia este descrisă de reprezentanţii companiei drept o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, ce îşi doreşte să transforme educaţia prin optimizarea proceselor administrative şi punerea colaborării între dascăl şi părinte în centrul actului educaţional. Soluţia se bazează pe colaborare permanentă şi o comunicare în timp real între dascăli, elevi şi părinţi – spre exemplu, prezenţa elevilor se poate face printr-un check-in printr-un QR code. Până acum, investiţiile în platformă au ajuns la aproximativ un milion de euro. În prezent, pe Kinderpedia sunt înregistrate peste 2.000 de şcoli şi din ţară şi din străinătate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business MAGAZIN, ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit fondatorilor în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. 

    După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve această problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explicau antreprenorii.

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. Ulterior au lansat şi aplicaţiile de mobil, iOS şi Android. 

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile în fiecare an diferite faţă de anii anteriori a 100 de tineri din mediul de business local, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    2007

    A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2007, la scurt timp după ce a vândut elveţienilor de la Adecco pachetul majoritar de acţiuni al IP Devel, firma pe care o
    formase alături de Daniel Bogdan. 

    2020

    Astăzi, el este senior group vicepresident în cadrul Enea Global Services, după apariţia sa în catalog cariera sa internaţională luând un avânt puternic. Potrivit datelor de pe LinkedIn, conduce de la Bucureşti peste 400 de angajaţi din mai multe pieţe aflate în Europa şi America de Nord.

    Vârstă: 30 de ani
    Acţionariat: Adecco Elveţia (76%), Bogdan Putinică (24%)
    Cifră de afaceri 2006: 4 mil. euro 2006
    Rata profitului 2006: 30%
    Număr angajaţi: 130