BusinessMagazin

Tag: Egipt

  • Un diplomat egiptean la Bucureşti: “România este o mică Brazilie”

    „Este important să  diversificaţi furnizorii şi să vă uitaţi în afara ţărilor din UE, pot fi cumpărate diverse lucruri din alte ţări cu aceleaşi specificaţii şi cu preţuri mai mici”  a explicat Abdelrahman Raouf, ministru plenipotenţiar în economie şi relaţii comerciale al Ambasadei Egiptului la Bucureşti. Numit de circa nouă luni în această funcţie, Raouf are misiunea clară de a reduce deficitul comercial dintre cele două ţări, iar principala strategie în acest sens este creşterea competitivităţii egiptene faţă de ţările vestice importatoare în România.  

    Deficitul comercial pe care Egiptul îl înregistrează cu ţara noastră a ajuns la 410 milioane de euro, după ce firmele româneşti au exportat anul trecut 461 milioane de euro către această piaţă şi au importat 51 de milioane de euro.  

    Principalele produse considerate de Raouf cu potenţial de export în România sunt îngrăşămintele chimice, produsele farmaceutice şi echipamentul medical, cosmeticele, materialele de construcţii, cablurile electrice, citricele sau mirodeniile. Structura importurilor din Egipt în prezent este dominată de produse chimice (49%), mâncare şi animalele vii(18,4%), produsele manufacturate (12%). Iar în ce priveşte exporturile către Egipt, în top se află se află mâncarea şi animalele vii (68%), materialele neprelucrate necomestibile (18,5%), maşinile şi echipamentul  de transport (3,8%).

    „Importurile noastre din România în 2013 comparativ cu anul anterior au crescut cu 35%, carnea fiind principalul element importat”.  Majoritatea exportatorilor sunt însă companiile multinaţionale, iar unul dintre obiectivele lui Raouf este creşterea prezenţei antreprenorilor pentru piaţa egipteană.  

    În plus, Raouf vede un potenţial pentru România în transformarea Egiptului într-un hub pentru Africa şi ţările arabe: „se pot crea facilităţi de producţie în Egipt, iar apoi puteţi să exportaţi în Africa datorită free trade agreement-ului existent”. În plus, „nu ştiţi cum să faceţi afaceri cu Africa, cu ţările arabe, noi ştim mai bine decât oricine”.  

    Raouf şi-a început cariera ca jurnalist economic, iar în 1989 a obţinut o funcţie în cadrul Ambasadei Egiptului din Brazilia. Şi-a continuat cariera diplomatică în Abu Dhabi, iar de nouă luni se confruntă cu provocările relaţiilor comerciale dintre România şi Egipt.

    La primul contact cu ţara noastră, a observat că aceasta se aseamănă cu una dintre ţările sale preferate: „Când am venit aici, mi s-a spus că Bucureştiul este un mic Paris, dar, în timp ce îmi conduceam maşina şi mergeam prin ţară mi-am spus „România este de fapt o mică Brazilie”. Pentru a înţelege mentalitatea oamenilor de afaceri de aici, el a făcut deja numeroase călătorii în afara Capitalei: „România nu este Bucureşti. Bucureştiul este un oraş cosmpolit şi arată ca orice alt oraş în care am fost, prin urmare, modalitatea de a înţelege societatea şi mentalitatea oamenilor de afaceri este să mergi în afara Capitalei, să vorbeşti cu comunitatea de business, să gândeşti cum gândesc ei şi să descoperi oportunităţile de ambele părţi”.

  • Rusia şi Egiptul se apropie de încheirea unor contracte de armament de peste trei miliarde de dolari

    Cele două părţi au “parafat sau semnat contracte în valoare de peste trei miliarde de dolari” cu privire la “achiziţionarea de avioane de vânătoare (de tip) MiG-29M/M2, sisteme de apărare antiaeriană de diverse tipuri, elicoptere (de tip) Mi-35” şi alte tipuri de armament rusesc, scrie ziarul, citând surse din cadrul industriei ruse a Apărării.

    Aceste achiziţii urmează să fie finanţate de către Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU), potrivit Vedomosti.

    Informaţia este publicată la o zi după întâlnirea, la Moscova, a preşedintelui rus Valdimir Putin cu ministrul egiptean al Apărării, mareşalul Abdel Fattah el-Sisi, care nu face un mister din intenţia de a candida la preşedinţia ţării, după ce l-a destituit pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi în iulie.

    În cadrul vizitei, cei doi au anunţat că vor accelera “cooperarea militară şi militaro-tehnică”, fără să ofere alte detalii.

    Moscova, unul dintre principalii exportatori de armament la nivel mondial, speră să-şi consolideze cooperarea cu Egiptul, partenerul său în timpul fostei Uniuni Sovietice, pe fondul răcirii relaţiilor între Cairo şi Washington.

  • Două explozii au avut loc la Cairo. Patru poliţişti au fost răniţi

     “Două bombe artizanale de mici dimensiuni au explodat şi au rănit patru poliţişti”, a declarat un oficial din cadrul poliţiei locale. Atacul a avut loc pe un pod din cartierul Guizeh, din centrul capitale egiptene.

    Egiptul se confruntă cu un val de atentate revendicate de grupările radicale, după ce armata l-a demis şi arestat pe preşedintele islamist Mohamed Morsi la 3 iulie şi a intervenit în forţă împotriva susţinătorilor săi care au organizat manifestaţii la Cairo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin patru morţi la Cairo, într-o serie de atentate cu bombă vizând poliţia

    Ultimul atac a fost comis în vestul capitalei egiptene, pe o arteră importantă către Piramidele de la Giza, fără să provoace victime, a declarat pentru AFP Hani Abdellatif, un purtător de cuvânt al ministerului.

    Vineri dimineaţa capitala a fost afectată de un prim atac cu maşină-capcană, care a explodat în faţa cartierului general al poliţiei, în centrul oraşului, soldat cu patru morţi şi 70 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Trei ore mai târziu, o bombă a fost detonată în apropierea unei staţii de metrou din centru, rănind cinci poliţişti, potrivit aceleiaşi surse.

    Atacurile împotriva forţelor de ordine s-au multiplicat după ce armata l-a destituit la 3 iulie pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi. De atunci, Egiptul se află într-un angrenaj al violenţei. Autorităţile reprimă în sânge orice manifestaţie a susţinătorilor lui Morsi, iar ca represalii grupări jihadiste revendică atacuri comise împotriva forţelor de ordine.

    Cinci poliţişti au fost ucişi joi, într-un atac cu armament automat asupra unui post de control rutier la Beni Suef, la aproximativ 100 de kilometri sud de Cairo.

  • Tragedie în Egipt: Cel puţin 24 de morţi, într-o coliziune între un tren şi vehicule

     Trenul marfar a intrat în coliziune cu un camion şi un minibuz care transporta o familie care revenea de la o nuntă, a declarat şeful poliţiei pentru televiziunea de stat. Potrivit unor informaţii anterioare de televiziune, trenul a lovit trei vehicule, inclusiv un minibuz.

    Câteva zeci de ambulanţe au fost trimise la faţa locului pentru a transporta răniţii la mai multe spitale din capitală, a anunţat poliţia.

    Potrivit directorului Căilor Ferate egiptene Hussein Zakaria, cele două vehicule nu au respectat semnalele de avertisment şi nici barierele, încercând să traverseze calea ferată, iar trenul a venit cu viteză mare.

    “Autobuzul a accelerat pe trecerea la nivel cu calea ferată, potrivit primelor informaţii”, a declarat Zakaria pentru televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procesul lui Mohamed Morsi a început. Fostul preşedinte egiptean va fi judecat pentru “incitare la omor”

     Un oficial din cadrul serviciilor de securitate, prezent la audieri, a confirmat pentru AFP începerea procesului în prezenţa fostului şef de stat, care era deţinut în secret de când a fost destituit de către armată, pe 3 iulie.

    Potrivit acestui oficial, care a cerut protecţia anonimatului, audierea a început cu o întârziere deoarece Morsi nu s-a prezentat purtând haine albe, uniforma deţinuţilor egipteni. Judecătorul Ahmed Sabry Youssef a aşteptat ca acesta să se schimbe, pentru a deschide şedinţa, a precizat el.

    Morsi urmează să răspundă, alături de alţi 14 acuzaţi, pentru moartea a cel puţin şapte manifestanţi în cursul unor confruntări în faţa sediului palatului preşedinţiei, la Cairo, pe 5 decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Egiptul a retras mişcarea Fraţii Musulmani de pe lista ONG-urilor autorizate

     Justiţia egipteană a interzis, la 23 septembrie, “activităţile” mişcării Fraţii Musulmani şi a ordonat confiscarea bunurilor influentei confrerii din care provine Mohamed Morsi, fostul preşedinte islamist destituit de armată la începutul lui iulie.

    Această interdicţie se aplică confreriei – care nu există din punct de vedere juridic -, dar şi Asociaţiei Fraţilor Musulmani, un ONG înfiinţat în perioada preşedinţiei lui Morsi şi acuzată că este utilizată ca faţadă de membrii mişcării.

    Primul preşedinte ales democratic în Egipt, Morsi a fost destituit la 3 iulie, în urma unor manifestaţii la care au participat milioabe de persoane care au cerut plecarea sa de la putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul a introdus pe lista americană cu lideri terorişti un islamist egiptean

     Departamentul de Stat i-a desemnat totodată ca “terorişti internaţionali” pe toţi membrii reţelei create de Jamal, care a învăţat tehnici de fabricare a bombelor în tabere de antrenament aparţinând Al-Qaida în Afganistan în anii ’80.

    Jamal a revenit în Egipt în anii ’90, devenind un şef militar în cadrul Jihadului Islamic Egiptean, o grupare armată care a fost condusă ulterior de către Ayman al-Zawahiri, în prezent conducătorul reţelei teroriste Al-Qaida, după eliminarea lui Osama ben Laden.

    Jamal a fost arestat în mai multe rânduri de către autorităţile egiptene, însă la eliberarea sa, în 2010, acesta nu a ezitat să îşi creeze propria reţea islamistă – care îi poartă numele – şi să “înfiinţeze mai multe tabere teroriste de anternament în Egipt şi în Libia”, afirmă Departamentul de Stat într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

    Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi. Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie. Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Aceasta a precizat că fondurile restante reprezintă “584” de milioane de dolari şi că Washington “poate controla mereu cum au fost folosiţi aceşti bani”. Armata şi un guvern interimar în Egipt, aflat la putere de trei luni, asigură că vor duce o “luptă împotriva terorismului” după violenţele care au urmat destituirii şi arestării, la 3 iulie, a preşedintelui Morsi, care face parte din Frăţia musulmană. O mie de persoane au fost ucise în confruntări şi peste 2.000 de islamişti au fost arestaţi. Justiţia egipteană a interzis la sfârşitul lui septembrie activităţile Frăţiei musulmane şi le-a confiscat bunurile. Statele Unite nu au numit niciodată înlăturarea lui Morsi drept “lovitură de stat”, însă au condamnat o represiune “regretabilă”, reclamând ridicarea stării de urgenţă şi alegeri democratice în 2014. Washingtonul a anulat de asemenea unele exerciţii militare cu Egiptul şi a amânat livrarea unor avioane de luptă.

    Criza din Egipt actualizează dilema Statelor Unite în ceea ce prveşte această ţară. Washington este prins între ataşamentul său faţă de valorile democratice şi dorinţa de a păstra această alianţă strategică.

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

     Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi.

    Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie.

    Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro