Tag: drumuri
-
Doar în România. Comoara uitată de lume din cauza drumurilor proaste
Este vorba despre Sfinxul de la Buştea, un „uriaş” împietrit, cu chip de om, de vreo şase metri înălţime. Coincidenţă sau nu, dacă cea mai rapidă cale de a ajunge la Sfinxul din Bucegi este prin staţiunea Buşteni, la sfinxul buzoian se ajunge cel mai uşor din Buştea. Capul de om este însă greu de vizitat, din cauza infrastructurii deloc prietenoase.Pentru a ajunge la capul de om de pe Masivul Breazău ajungi mai întâi la Mânzăleşti, comună care se află la 50 de kilomtri de oraşul Buzău, pe Valea Slănicului. De aici e bine să îţi cauţi un ghid din sat, aşa cum l-am găsit noi pe Viorel Bănică, un sătean pasionat de drumeţii.Parcurgem cu maşina patru kilometri de la drumul cu asfalt spre Breazău, pe un drum de căruţe. Traseul se pierde prin pădure dar suntem sfătuiţi să mergem paralel cu stâlpii de electricitate. Ne oprim din traseu pentru a admira sfinxul de la distanţă şi zărim capul de om ascuns între copaci, pe un versant aflat la peste un kilometru distanţă.Capul de om devine vizibil în depărtare imediat ce se părăseşte zona de case şi se ajunge pe platou. Mai avem 30 de minute de urcat pe jos, printre copaci şi arbuşti ţepoşi de cătină, până să ajungem la baza megalitului. Drumul este extrem de obositor. Din fericire, eşti însoţit de o privelişte superbă care te ajută să să-ţi păstrezi forţele.Aproape două ore ne-au trebuit de la intersecţia cu drumul asfaltat să ajungem lângă Capul de om de la Buştea. Sfinxul este un monument al naturii reprezentat de o stâncă ce măsoară în jur de 5 – 6 metri înălţime, modelată de ploi şi vânt sub forma unui cap uman, asemănător cu renumitul Sfinx din Munţii Bucegi.Zona este un important punct de atracţie pentru turiştii care vor să viziteze peştera de sare şi lacul Meledic. Nu toţi se încumetă însă să se aventureze şi până la sfinxul de la Buştea, din cauza infrastructurii jalnice. Sătenii din Buştea şi-ar dori şi ei drumuri mai bune şi indicatoare, pentru că aşa le-ar călca prin sat mai mulţi turişti. -
Grevă generală în Catalonia, după violenţele poliţiei din ziua referendumului. Drumurile sunt blocate, iar obiectivele turistice, închise
Staţiile de metrou din Barcelona au fost închise, principalele drumuri au fost blocate, iar funcţionarii publici şi-au întrerupt activitatea ca răspuns la solicitarea unei greve generale solicitate de grupuri pro-independenţă, după ce sute de persoane au fost rănite în timpul referendumului catalan.
Sindicatele catalane au anunţat că vor intra în grevă generală astăzi pentru a protesta faţă de violenţa poliţiei spaniole, care a marcat referendumul de duminică, privind independenţa regiunii, potrivit BBC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Statul unde drumurile au dispărut peste noapte, nu mai există internet şi nici curent electric: Este Apocalipsa
O spun chiar ei. Sâmbătă, autorităţile au mers să vadă efectele furtunii, iar şocul a fost unul puternic: drumuri dispărute, oameni izolaţi, reţele de telefonie distruse şi curent electric inexistent. Devastator şi apocaliptic sunt cuvintele care stau astăzi pe buzele tuturor celor de pe insulă.
Uraganul Maria a devastat pur şi simplu Puerto Rico. 10 oameni au murit, iar acum, după ce pericolul furtunii a trecut, autorităţile sunt şocate la vederea imaginii pe care a lăsat-o în urmă.
Teritoriul american a rămas fără comunicaţii, fără apă, fără curent electric. Oamenii au fost izolaţi de restul lumii. Multe dintre străzi au dispărut dispărut, iar multe alte drumuri sunt blocate, izolând locuitorii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Statul unde drumurile au dispărut peste noapte, nu mai există internet şi nici curent electric: Este Apocalipsa
O spun chiar ei. Sâmbătă, autorităţile au mers să vadă efectele furtunii, iar şocul a fost unul puternic: drumuri dispărute, oameni izolaţi, reţele de telefonie distruse şi curent electric inexistent. Devastator şi apocaliptic sunt cuvintele care stau astăzi pe buzele tuturor celor de pe insulă.
Uraganul Maria a devastat pur şi simplu Puerto Rico. 10 oameni au murit, iar acum, după ce pericolul furtunii a trecut, autorităţile sunt şocate la vederea imaginii pe care a lăsat-o în urmă.
Teritoriul american a rămas fără comunicaţii, fără apă, fără curent electric. Oamenii au fost izolaţi de restul lumii. Multe dintre străzi au dispărut dispărut, iar multe alte drumuri sunt blocate, izolând locuitorii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şi-a modernizat satul şi a făcut şcoli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucaţi”
În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.
În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.
Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.
“Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.
-
Oraşul din România care are străzile pavate cu aur. „Oriunde ai păşi, sigur găseşti o cantitate mică de aur”
România chiar este de poveste şi se poate lăuda cu un oraş cu străzi pavate cu aur.
Este vorba de Baia Sprie din judeţul Maramureş. Aici s-a extras aur de pe timpul dacilor, fiind o zonă liberă de ocupaţia romană. Cea mai prolifică perioadă pentru extragerea aurului se pare că a fost în jurul anului 1700, când, spun documentele vremii, existau 75 de exploatări aurifere. Aurul a fost extras până în 2006, când s-a închis ultima mină.
„Oraşul Baia Sprie putem să spunem că are mai multe drumuri pavate cu aur. Poate că nu este singurul din ţară. Ne-am întreabat de multe ori cum putem să fim atât de săraci financiar când noi nu putem asfalta aceste drumuri pentru că am acoperi aurul din ele.
-
Noi reguli pentru şoferi. În lipsa acestor documente, NU vor putea circula cu maşina pe drumurile publice
Aceeaşi sancţiune se aplică şi pentru autoturismele care nu corespund tehnic.
“Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor neasigurate obligatoriu de răspundere civilă auto pentru pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, a celor pentru care a intervenit suspendarea înmatriculării, precum şi a vehiculelor înregistrate al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expiratori este anulată. Constatarea deficienţelor vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate de lege”, se precizează în proiectul de act normativ.
Noii proprietari de vehicule au la dispoziţie, conform textului legii, 90 de zile pentru a înscrie documentele în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.
-
Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină
Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.
Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.
În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.
-
Vinovaţii pentru lipsa drumurilor din România sunt nucii bătrâni sau peşterile cu lilieci
Cel mai nou caz este cel al centurii ocolitoare de la Mihăileşti, Giurgiu. Proiectul a demarat în 2011 când a fost organizată prima licitaţie, însă la acea vreme constructorul nici măcar nu a venit pe şantier pentru a construi ce promisese. La 6 ani de la prima tentativă de a construi drumul de 3 km noul constructor, a demarat lucrările cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea deadlineului – iulie 2017, moment în care s-au descoperit arbori din specia nuc, „vinovaţii” de întârzierea lucrărilor.
-
Am primit banii. Când vom avea drumurile? Trei proiecte majore de infrastructură rutieră intră în linie dreaptă
407 milioane de euro din fondurile politicii de coeziune sunt investite în trei proiecte de infrastructură rutieră, care vor îmbunătăţi interconectarea şi, într-un orizont apropiat, vor duce la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă în vestul României, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
“Aceste proiecte, finanţate de Uniunea Europeană, au triplul obiectiv de a îmbunătăţi securitatea rutieră, de a contribui la dezvoltarea economică a regiunilor vizate şi de a consolida coeziunea teritorială din România”, a argumentat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.