Este vorba despre Sfinxul de la Buştea, un „uriaş” împietrit, cu chip de om, de vreo şase metri înălţime. Coincidenţă sau nu, dacă cea mai rapidă cale de a ajunge la Sfinxul din Bucegi este prin staţiunea Buşteni, la sfinxul buzoian se ajunge cel mai uşor din Buştea. Capul de om este însă greu de vizitat, din cauza infrastructurii deloc prietenoase.
Pentru a ajunge la capul de om de pe Masivul Breazău ajungi mai întâi la Mânzăleşti, comună care se află la 50 de kilomtri de oraşul Buzău, pe Valea Slănicului. De aici e bine să îţi cauţi un ghid din sat, aşa cum l-am găsit noi pe Viorel Bănică, un sătean pasionat de drumeţii.
Parcurgem cu maşina patru kilometri de la drumul cu asfalt spre Breazău, pe un drum de căruţe. Traseul se pierde prin pădure dar suntem sfătuiţi să mergem paralel cu stâlpii de electricitate. Ne oprim din traseu pentru a admira sfinxul de la distanţă şi zărim capul de om ascuns între copaci, pe un versant aflat la peste un kilometru distanţă.
Capul de om devine vizibil în depărtare imediat ce se părăseşte zona de case şi se ajunge pe platou. Mai avem 30 de minute de urcat pe jos, printre copaci şi arbuşti ţepoşi de cătină, până să ajungem la baza megalitului. Drumul este extrem de obositor. Din fericire, eşti însoţit de o privelişte superbă care te ajută să să-ţi păstrezi forţele.
Aproape două ore ne-au trebuit de la intersecţia cu drumul asfaltat să ajungem lângă Capul de om de la Buştea. Sfinxul este un monument al naturii reprezentat de o stâncă ce măsoară în jur de 5 – 6 metri înălţime, modelată de ploi şi vânt sub forma unui cap uman, asemănător cu renumitul Sfinx din Munţii Bucegi.
Zona este un important punct de atracţie pentru turiştii care vor să viziteze peştera de sare şi lacul Meledic. Nu toţi se încumetă însă să se aventureze şi până la sfinxul de la Buştea, din cauza infrastructurii jalnice. Sătenii din Buştea şi-ar dori şi ei drumuri mai bune şi indicatoare, pentru că aşa le-ar călca prin sat mai mulţi turişti.
