BusinessMagazin

Tag: drepturi

  • Cum suportăm mai uşor canicula. Ce sfaturi ne dau experţii pentru a evita disconfortul creat de temperaturile ridicate

     Există câteva sfaturi pe care experţii le dau celor care vor să evite disconfortul creat de temperaturile ridicate, potrivit The Telegraph.

    1. Dacă faci exerciţii fizice când este caniculă, trebuie să ai răbdare până când corpul tău se obişnuieşte cu temperatura aerului, să îl ajuţi în acest sens cu apă rece şi, cel mai indicat, să îţi faci antrenamentele alături de un partener.

    2. Consumă băuturi pe bază de gheaţă, cum ar fi „Granita”.

    Când temperaturile sunt ridicate, băuturile reci ajută corpul să se adapteze căldurii excesive, scrie Gândul.

    3. Poartă prosoape reci în jurul gâtului, aşa cum fac atleţii. Acest lucru te va ajuta să combaţi disconfortul cauzat de caniculă.

    4. Fă-ţi o baie la cap cu apă rece.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Spaniolii nu se vor uita la Euro 2016: nicio televiziune nu a cumpărat drepturile de televizare pentru competiţia europeană

    Cotidianul francez L’Equipe anunţă în ediţia sa electronica faptul că nicio televiziune din Spania nu va prelua meciurile de la Campionatul European din Franţa.

    Cu 30 de zile înainte de startul Campionatului European din Franţa nici măcar o singură televiziune din Spania nu a achiziţionat drepturile de difuzare ale meciurilor, potrivit Mediafax.

    Este pentru prima data în istorie când se întâmplă acest lucru. Atât postul public de televiziune, cât şi posturile private au anunţat că nu vor plăti sumele cerute de UEFA: între 30 şi 40 de milioane de euro, din lipsă de fonduri.

    Grupul Mediaset Espana, care a plătit 40 de milioane de euro pentru a transmite Campionatul European din 2012 a anunţat pierderi de peste 15 milioane de euro în urma acestei achiziţii.

  • Ţara unde se va interzice vânzarea de ţigări. “Până în 2035 vrem o societate în care nu se fumează”

    Cea mai mare oganizatie medicală din Norvegia vrea să interzică vânzarea de tigari adulţilor în această ţară, relatează The Indepedent.

    Asociaţia Medicală din Norvegia presează guvernul acestei ţări pentru a susţine propunerea de interzicere a vânzării ţigărilor cetaţenilor născuţi după anul 2000. Scopul declarat al organizaţiei este ca până în 2035 Norvegia să fie o societate în care nu se fumează.

    Marit Hermansen, preşedintele asociaţiei, a declarat pentru ziarul norvegian Aftenposten că accesul la ţigări nu este un drept uman fundamental.
     
    “Vrem să eliminăm treptat fumatul până în 2035. Ne dorim o generaţie fără tutun. Nu vrem să interzicem fumatul, dar vrem ca tinerii să nu se apuce de fumat”, a declarat el.
     
    În 2013, 32% dintre norvegieni erau fumători, în scădere faţă de 36% în 2008. Iar în rândul adolescenţilor 7% fumează zilnic, potrivit The Nordic Page.

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Drepturi noi pentru proprietarii de apartamente

    Legea asociaţiilor de proprietari a suferit două modificări în acest an, introducându-se două drepturi noi pentru proprietarii de apartamente, informează Avocanet.ro

    Proprietarii de apartamente au din acest an două drepturi noi, aşa cum reiese din cele două modificări operate în martie şi noiembrie la Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

    În primul rând, proprietarii sunt îndreptăţiţi să primească periodic o informare electronică sau scrisă cu privire la situaţia financiară a asociaţiei. Activitatea de informare trimestrială intră în atribuţiile administratorului de bloc, care, în caz de neîndeplinire, poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 500 şi 3.000 de lei.

    Iar al doilea drept este faptul că, din 18 noiembrie, proprietarii de apartamente au dreptul să ceară preşedintelui şi administratorului asociaţiei adeverinţe cu situaţia cheltuielilor privind întreţinerea.

    Citiţi articolul integral pe www.avocanet.ro

     

  • Ghidul Black Friday: Ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Vinerea Neagră are loc anul acesta pe 20 noiembrie, însă, la fel ca în alţi ani, promoţiile ţin tot weekend-ul sau chiar toată luna. Centrul European al Consumatorilor din România (ECC Romania) îţi recomandă să nu te laşi entuziasmat de preţurile mici şi să verifici informaţiile prezentate pe site-uri sau în magazine înainte de a achiziţiona orice produs.

    Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice. Preţul redus trebuie să fie inferior preţului de referinţă (cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus).

    Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

    •        fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
    •        fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;
    •        fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.

    Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu.

    Dacă ai achiziţionat un produs dintr-un magazin clasic, nu poţi cere să fie înlocuit sau să ţi se restituie contravaloarea lui decât dacă este defect. Unii comercianţi au, totuşi, o politică de returnare, dar trebuie să soliciţi amănunte în scris şi să păstrezi documentele care dovedesc acest lucru.

    În cazul cumpărăturilor efectuate online, ai 14 zile calendaristice de la momentul primirii produsului în care poţi renunţa la achiziţie, fără a oferi vreun motiv şi fără costuri suplimentare. Îţi poţi exercita dreptul de retragere fie completând un formular pus la dispoziţie de profesionist (de regulă, online), fie trimiţând un mesaj din care să reiasă clar intenţia ta şi în care să specifici cel puţin identitatea ta, numărul şi data comenzii, produsul, preţul plătit.

    Produsul îl poţi trimite înapoi pe cont propriu, conform instrucţiunilor de pe site, sau poţi aştepta să fie preluat de către agentul economic, în unele cazuri gratuit (verifică atent politica magazinului legat de acest aspect). În cazul în care alegi să trimiţi produsul pe cont propriu şi plăteşti curierul pentru returul produsului, nu ai dreptul de a solicita rambursarea acestei sume. Comerciantul este obligat să returneze preţul pe care l-ai plătit pentru produs (inclusiv costurile de expediere) în termen de maximum 14 zile.

    Există anumite cazuri în care contractul nu poate fi denunţat, cum ar fi pentru produsele care sunt realizate după specificaţiile tale sau înregistrările audio, video ori programele informatice.

    Dacă ai făcut comanda online, comerciantul trebuie să-ţi livreze produsul în maximum 30 de zile sau mai puţin, dacă aţi căzut de acord asupra acestui aspect. Dacă termenul de livrare nu este respectat, puteţi stabili, de comun acord, o nouă dată de livrare. Dacă nici această dată nu este respectată, ai dreptul la rezoluţiunea sau rezilierea contractului. În acest caz, agentul economic este obligat să îşi returneze banii în cel mult 7 zile.

    Dacă produsul este deteriorat sau distrus înainte de a ajunge la tine, legea îţi dă dreptul să soliciţi un nou produs sau să renunţi la contract.

    Sfaturi pentru consumatori:

    •        Fă o listă cu produsele pe care doreşti să le achiziţionezi şi cu preţurile actuale ale acestora. Acest lucru te va ajuta să eviţi falsele reduceri de preţuri, de exemplu atunci când comercianţii măresc preţul şi aplică procentul de reducere la preţul astfel majorat.
    •        Verifică cu atenţie modul în care este afişată reducerea pe site sau pe eticheta produsului.
    •        Nu cădea în capcana ofertelor care anunţă mari reduceri de preţuri doar pentru a te atrage să intri în magazin.
    •        În cazul în care comanzi online, verifică, înainte de a trimite comanda, dacă preţul fiecărui produs din coşul de cumpărături este acelaşi cu preţul redus indicat atunci când ai ales produsul.
    •        Deschide coletul în prezenţa curierului şi, în caz că acesta nu corespunde, trimite-l înapoi. Ai grijă să menţionezi pe documentele de transport motivul refuzului.
    •        Utilizează cardul pentru a face plata. În unele situaţii, precum cazurile de fraudă, dacă ai plătit prin card, poţi utiliza procedura refuzului la plată pentru a-ţi recupera suma plătită – în principiu, în cel mult 30 de zile de la data plăţii. Procedura este simplă: dacă tranzacţia s-a decontat (adică apare pe extrasul de cont), o poţi contesta la bancă, iar banca va încerca recuperarea sumei de bani de la comerciant, prin intermediul băncii acestuia (operaţiune numită „refuz de plată”).

    ”Selectează, înainte de Black Friday, produsele pe care vrei să le cumperi şi notează preţurile înainte ca acestea să fie reduse. Verifică dacă, în afara perioadelor de reduceri, beneficiezi sau nu de vreun discount şi informează-te asupra produselor pe care vrei să le cumperi: site-urile specializate sunt un start bun pentru a vedea comentariile altor consumatori legat de eficienţa produselor. Nu cumpăra un produs doar fiindcă este redus!”, a declarat Irina Chiriţoiu, director ECC Romania

  • Jocul video care a devenit un simbol al Poloniei. Şi Barack Obama îl joacă

    Acesta nu este un articol despre un joc. Este un articol despre un model de afacere în baza căruia un joc video a ajuns să genereze, într-un semestru de la lansare, venituri de peste 121 de milioane de euro şi un profit net de 56 de milioane de euro.

    Producătorii polonezi ai francizei de jocuri video The Witcher au ajuns în primul semestru al acestui an la venituri de 121 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât veniturile totale înregistrate de companie anul trecut. Explicaţia stă în lansarea celei de-a treia ediţii a jocului, ce i-a transformat pe polonezii de la CD Projekt în singura companie din Europa care a intrat în topul global al companiilor din domeniu în funcţie de vânzări, luptându-se astfel cu giganţi precum Electronic Arts sau Warner Bros.

    Spre comparaţie, primii cinci producători de jocuri de pe piaţa locală – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut – au înregistrat anul trecut venituri totale aproximativ 400 de milioane de lei (aproximativ 89 de milioane de euro). Lansată în mai anul acesta, cea de-a treia franciză a The Witcher a plasat CD Projekt în topul primilor 10 producători de jocuri la nivel mondial în funcţie de vânzări.

    Astfel, un clasament realizat de publicaţia Fortune de anul acesta plasează The Witcher 3: Wild Hunt pe locul 9 la nivel mondial în topul condus de Mortal Kombat X (Warner Bros.), Grand Theft Auto V (Take-Two Interactive Software), Battlefield Hardline (Electronic Arts) şi înaintea jocului Super Smash Bros al lui Nintendo. The Witcher este, după cum spun cunoscătorii, unul dintre cele mai bine realizate jocuri RPG (Role Playing Game) – Kevin VanOrd de la GameSport i-a acordat nota 10 din 10, acesta fiind al nouălea joc care a primit nota maximă de la această publicaţie, în timp ce Erik Kain de la publicaţia americană Forbes l-a numit unul dintre cele mai mari jocuri open world pe care le-a jucat vreodată.

    Pentru o persoană mai puţin familiarizată cu cele mai noi tendinţe în gaming, altele sunt însă detaliile care contează. Sediul CD Projekt este unul dintre acestea. Aflat în Varşovia, acesta nu este o clădire din oţel şi sticlă, ci una mai degrabă ce aduce aminte de fostul bloc sovietic. Înăuntru însă, capitalismul şi inovaţia sunt cât se poate de vizibile – spaţii largi se îmbină cu pereţii roşii şi cei cu tapet ce imită cărămida, în clădire există o scenă unde câţiva din angajaţii companiei cântă ocazional, mai sunt o cameră medievală, un hol unde premiile, copertele de revistă şi fotografiile – printre care şi a lui Barack Obama, care a primit un exemplar al The Witcher la vizita sa în Polonia din 2011 de la prim-ministrul Donald Tusk – sunt expuse alături de personajele jocului. În majoritatea birourilor se află fructe proaspete, iar în bucătăria angajaţilor se află doar mâncare vegetariană şi peşte – deoarece unul dintre fondatorii CD Projekt, Marcin Iwinski, este vegetarian.

    Povestea CD Projekt a început similar cu cea a celor mai multe companii din industria software-ului românesc, după cum îmi povesteşte Michal Platkow, directorul de comunicare al companiei, în cadrul turului sediului: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de joc. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia şi a început să angajeze chiar şi actori celebri care să dubleze dialogurile din jocurile populare, oferind astfel marilor jucători din industrie ceva din ceea ce nicio altă companie nu putea oferi. Compania şi-a asigurat drepturile de distribuţie pentru hituri globale precum Diablo II şi Baldur’s Gate, iar lista partenerilor s-a îmbogăţit cu nume precum Cryo, Konami, Microsoft, Sega şi Ubisoft.

    Problemele financiare cu care se confrunta principalul lor colaborator, compania Interplay, pentru care au realizat localizarea jocului Baldur’s Gate, i-au determinat să ia în considerare dezvoltarea propriului joc. Au achiziţionat drepturile pentru The Witcher – cartea scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski – şi, în 2002, au pus bazele celei de a doua companii a grupului CD Projekt Red (în 2011, cele două companii au fuzionat), iar în 2003 studioul a început să lucreze la primul role playing game, în lumea Vrăjitorului lui Andrzej Sapkowski. La un cost de 20 milioane de zloţi polonezi (peste 47 de milioane de euro), The Witcher a fot cel mai costisitor joc dezvoltat în Polonia. Dezvoltarea primului joc a durat cinci ani şi a implicat aproximativ 100 de dezvoltatori, incluzând nume precum Tomasz Bagiński (nominalizat pentru un premiu al Academiei pentru filmul său scurt The Cathedral), Przemyslaw Truściński (animator celebru) şi Vader (una dintre cele mai cunoscute formaţii de heavy metal poloneze).

    The Witcher – White Wolf a avut premiera în 2007, devenind un hit comercial – doar în Polonia s-au vândut în 35.000 de copii în numai trei zile de la lansare, în timp ce vânzările la nivel mondial au trecut de 2 milioane de unităţi. Odată cu lansarea celei de a doua francize, în 2011, Assassins of Kins, numărul de unităţi vândute a depăşit 10 milioane de unităţi. În 2008, polonezii şi‑au lansat şi propria platformă de distribuţie digitală la nivel global, gog.com, axată atât pe distribuţia propriilor jocuri, cât şi pe publicarea jocurilor clasice de PC adaptate la sistemele de operare moderne.

  • STUDIU: Care sunt instituţiile care încalcă frecvent drepturile omului în România

    Studiul, prezentat marţi de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi al CEDO.

    Iniţiatorii studiului au constatat că, deşi 80 la sută dintre români cunosc Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informaţi sau deloc informaţi în legătură cu acest aspect.

    Cele mai menţionate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viaţă (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) şi dreptul la libertate şi siguranţă (opt la sută), iar în proporţie mai redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educaţie şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (câte patru la sută).

    “De reţinut este faptul că sunt menţionate drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepţie negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc”, a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.

    Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58 la sută).

    O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi.

    De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

    La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută).

    În opinia românilor, instituţiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale) – 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută).

    La polul opus, instituţiile care încalcă cel mai puţin drepturile omului sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută).

    Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără preşedintele României (49 la sută), poliţia (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) şi instanţele de judecată (42 la sută).

    Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenţii într-o situaţie de încălcare a drepturilor omului sunt poliţistul (44 la sută), avocatul (23la sută) şi jurnalistul (12 la sută).

    De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români şi se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanţii la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituţie.

    Şi procedurile de apel la CEDO sunt în destul de cunoscute, 69 la sută dintre respondenţi confirmând apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanţele naţionale.

    “Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în situaţiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36 la sută considerând astfel de decizii ca fiind corecte. 58 la sută dintre respondenţi apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovaţi”, a mai precizat sociologul.

    Iniţiatorii studiului au analizat şi necesităţile şi aşteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărţită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încrederea foarte multă sau multă.

    “Din acest motiv, numai unu din trei români ar apela la serviciile unei organizaţii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67 la sută nu ar apela la astfel de servicii. Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte scăzută, numai nouă la sută din respondenţi cunoscând o astfel de organizaţie”, se mai arată în studiul citat.

    Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat, marţi, şi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai cunoaşterea mai bună a drepturilor civile în România.