BusinessMagazin

Tag: directori

  • Club BM: Băncile caută profitul de altădată. Softiştii vor să îi ajute

    ANDRA PANTEA, FORWARD SOFTWARE: Compania are misiunea de a oferi parteneriate în efortul de a creşte atât livrarea serviciilor de IT, cât şi de consultanţă, create cu ideea de a dezvolta cât mai multe parteneriate reciproc avantajoase. În general, implementarea unui sistem IT vizează optimizarea proceselor de business.

    Nu întotdeauna rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi atunci când măsurăm rezultatele vrem să vedem că implementarea unor soluţii IT a adus valoarea scontată şi am reuşit să obţinem mai mult cu mai puţin. Toţi vrem să cheltuim mai puţin şi să avem mai multe rezultate. Mai puţin înseamnă să reducem total cost of ownership, care nu înseamnă doar preţul de achiziţie, dar şi costurile de utilizare, mentenanţă şi evoluţie ale unui sistem IT. Utilizarea se referă la resursele consumate pentru realizarea respectivelor procese de business.

    Mentenanţa nu include doar cheltuielile cu contractul respectiv, ci şi resursele folosite pentru a oferi un nivel de servicii peste cel stabilit iniţial. Evoluţia înseamnă actualizarea conform normelor legale, de audit, şi ale regulatorilor din plan naţional. Un indicator pe care dorim să îl reducem este timpul de răspuns, un diferenţiator extrem de important, care permite creşterea cotei de piaţă. Băncile trebuie să acorde credite, să aprobe sau să facă rapoarte de scoring în timp foarte scurt, de aceea viteza este un aspect demn de luat în seamă.

    Creşterea eficienţei poate fi realizată prin optimizarea proceselor şi printr-o automatizare adecvată. Clienţii doresc un grad de disponibilitate şi flexibilitate crescut pentru sistemele pe care le implementează, dar şi control. Soluţiile integrate care oferă acces la contabilitate, operaţional şi back-office, permit o siguranţă sporită şi o bună guvernanţă a aplicaţiei. Rezultatele bune se obţin proiectând mai multe procese eficiente pe care softul le urmează, nu le precede. Fundamental este să găsim un echilibru între costurile de control şi cele ale lipsei de control.

    Este bine ca businessul să se pună la masă cu IT-ul şi să definească împreună procesele de business înainte de implementare. Apoi, implementând software-ul care asigură nivelul optim de automatizare se pot obţine rezultate îmbunătăţite. Un alt lucru esenţial ar fi să măsurăm întotdeauna înainte ceea ce am proiectat, respectiv să definim procesul de business, să măsurăm impactul acţiunilor proectate, să monitorizăm şi să analizăm rezultatele. Planificaţi înainte de a face ceva.

    Una dintre cheile reducerii costurilor este optimizarea şi automatizarea. Trebuie să gândeşti o structură IT care să permită această automatizare, ai nevoie să alegi furnizorul optim pentru serviciul respectiv şi să defineşti nivelul optim de suport. Matricea decizională referitoare la selecţia providerului şi a soluţiei potrivite ar trebui să cuprindă următorii parametri: la nivel operaţional o persoană să-şi poată îndeplini sarcinile în cadrul unei singure aplicaţii şi să nu îşi piardă timpul trecând de la o aplicaţie la alta; interfaţa grafică trebuie să fie cât mai prietenoasă cu utilizatorul şi să nu implice costuri suplimentare de instruire; calitatea serviciilor de mentenanţă şi timpul de răspuns şi realizare pentru fiecare obiectiv sunt criterii de performanţă pentru clienţi. Suntem conştienţi că este în avantajul clientului să nu depindă de un singur furnizor, deşi suntem producător de software şi consultanţă şi ne-am dori să avem monopol.

    Clienţii trebuie să ţină cont în momentul selecţiei şi de puterea de negociere a furnizorului şi vă încurajez să o limitaţi prin analiza mai multor oferte, dar şi să ţineţi cont de planul de contingenţă. Sistemele implementate de Forward Software acoperă tot businessul necesar unei companii de leasing financiar şi de credit de consum, dar vin pe deasupra cu un business process management în care se pot măsura foarte uşor activităţile departamentelor multiple.

    MARIO BRUNO, WEBRATIO: Clientul este cel care deţine controlul, cunoştinţele specifice industriei şi bugetul şi de-a lungul dezvoltării procesului pot exista nealinieri persistente între nevoile businessului şi dezvoltarea aplicaţiilor.

    Problema principală este distanţa dintre perspectiva de business şi cea de IT. Trebuie să răspundem imediat nevoilor unui business şi să evoluăm continuu, dar pe de altă parte ţinem cont de reducerea costurilor şi de dezvoltare de software cu un grad înalt de scalabilitate. Platformele moderne rezolvă aceste dificultăţi şi permit programarea vizuală a aplicaţiilor mobile şi web pentru a nu mai scrie cod şi a asigura mai degrabă un focus pe inovaţie şi creativitate de-a lungul procesului de dezvoltare.

  • Un bărbat şi o femeie au trimis CV-uri identice la aceeaşi companie. Cine a reuşit să se angajeze

    Un studiu publicat recent de Hays dezvăluie că directorii de resurse umane sunt predispuşi să angajeze mai mult bărbaţi decât femei. Pentru a demonstra acest lucru, cei de la Hays au trimis două CV-uri având acelaşi conţinut dar semnate cu nume diferite unui număr de peste 1.000 de directori de resurse umane. Primul CV aparţinea unui bărbat pe nume “Simon”, iar cel de-al doilea unei femei pe nume “Susan”.

    Dintre angajatorii care oferă mai mult de 20 de joburi pe an, 65% au declarat că ar chema bărbatul la interviu, în vreme ce doar 51% au declarat că ar chema femeia. În cazul angajatorilor care ofereau mai puţin de 20 de locuri de muncă pe an, diferenţa a scăzut la doar 3%.

    Responsabilii de resurse umane din companiile cu peste 500 de angajaţi au declarat, în proporţie de 62%, că ar chema bărbatul la interviu; doar 56% au declarat că ar chema femeia. Cât despre companiile cu mai puţini angajaţi, diferenţa dispare.

    Un aspect interesant al studiului este că femeile care au citit CV-ul lui “Susan” au notat că aceasta îndeplineşte 14 din cele 20 de condiţii impuse, în vreme ce “Simon” bifează doar 6 din cele 20 de condiţii. În cazul angajatorilor bărbaţi, răspunsul a fost diferit: “Simon” îndeplinea 14 condiţii, iar “Susan” doar 6. Cu toate acestea, atât femeile cât şi bărbaţii au spus că mai degrabă i-ar oferi lui “Simon” şansa unui interviu.

    Concluzia este că egalitatea între sexe, atunci când vine vorba de şansa unui loc de muncă, nu este încă una perfectă.

  • Administratorul judiciar al Hidroelectrica a schimbat directorii unor sucursale ale companiei

    “Astfel, domnul Mircea Dordea a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Sibiu, aflată în componenţa sucursalei Sebeş, fiind înlocuit cu domnul Nicolae Mihu. De asemenea, domnul Nicolae Alexandru Varga a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Oradea, din cadrul sucursalei Cluj, fiind înlocuit cu domnul Petru Ioan Vereş”, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

    Principalul criteriu de numire în funcţie a noilor ingineri şefi a fost experienţa în exploatarea hidrocentralelor. Noii şefi au ca obiectiv general exploatarea în siguranţă a centralelor hidroelectrice.

    “La Uzina Caransebeş, din cadrul sucursalei Haţeg, a fost numit un nou inginer şef, în persoana domnului Ianaş Rădoi, care l-a înlocuit pe domnul Nicolae Brebu. La sucursala Râmnicu Vâlcea, domnul Cornel Silviu Tatuc, inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Slatina, a fost revocat din funcţie şi înlocuit de domnul George Gabriel Stoica”, precizează comunicatul.

    Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

    Producătorul de electricitate estimează că va înregistra în acest an un profit brut de peste 1 miliard lei (225 milioane euro). Compania a avut în primul semestru un profit brut de 509 milioane de lei, în creştere cu 5,8% faţă de câştigul de 481 milioane de lei din primele şase luni din 2013.

    Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.

  • Cluj: Trei foşti directori de la CFR Călători, achitaţi într-un dosar cu fraudă de 700.000 de euro

     Eugen Iordăchescu, avocatul celor trei foşti directori din cadrul CFR Călători – fostul director general al SNTF Alexandru Noapteş, fostul director adjunct al SNTF CFR Călători Nacu Vanghele şi fostul director tracţiune la SNTF CFR Călători Nicolae Iosub – a spus că aceştia au fost achitaţi prin decizia de joi a Curţii de Apel Cluj, care a menţinut practic sentinţa din 2013 a Judectoriei Cluj-Napoca.

    “Acest proces s-a judecat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă care a decis în 2013 achitarea clienţilor mei, Alexandru Noapteş, Nacu Vanghele şi Nicolae Iosub. Pe jurata judecării procesului, aceştia nu mai deţineau funcţii de directori în cadrul CFR, la fel cum nu deţin nici acum. Aşa că, astăzi, (joi – n.r.), Curtea de Apel Cluj doar a menţinut acea sentinţă, care a fost deja dată”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX avocatul Eugen Iordăchescu.

    În acelaşi dosar au mai fost judecate şi alte persoane, foşti sau actuali angajaţi ai firmei ”Remarul 16 februarie” din Cluj-Napoca şi ai firmei Activ Invest SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Paralizia care apare în dorinţa de a planifica lansarea perfectă a unei afaceri reprezintă o frână pentru antreprenori”

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    AXUL CENTRAL AL CURSULUI ÎL REPREZINTĂ DEZVOLTAREA, ÎN ECHIPE DE STUDENŢI, pe parcursul a şase săptămâni, a unor planuri pentru afaceri pe care decid de comun acord să le analizeze. Atunci când am ales această activitate, menită să completeze dezbaterile şi discuţiile de caz, acum 17 ani, m-am întrebat: ”Va fi oare util?”.

    Ştiam din practică şi din studii că antreprenorii care petrecuseră mult timp analizând oportunitatea şi contextul acesteia şi care planificaseră în detaliu afacerea nu aveau neapărat mai mult succes decât cei care porniseră rapid la acţiune. În timp, experienţa mi-a arătat însă că acest exerciţiu de scriere, de prezentare şi de discutare a planurilor de business într-un mediu relaxat, aşa cum e cel dintr-o sală de clasă cu oameni deştepţi, care nu se află în competiţia acerbă din mediul real, este important. Dincolo de sintetizarea datelor şi de analize, este vorba de schimbul de idei, de exerciţiul de a asculta păreri contrare şi întrebări, de a susţine propriul punct de vedere şi de a-i convinge pe ceilalţi, dar şi de disponibilitatea de a schimba propriile opinii şi calcule când e cazul, de a îmbunătăţi.

    Apoi este vorba despre deprinderea de a studia, sub presiunea timpului, cele mai importante faţete ale oportunităţii şi mediului şi de a modela cât mai bine conceptul de business. Studenţii sunt mulţumiţi în fiecare an, în ciuda efortului pe care îl fac. Unele dintre planurile de afaceri dezvoltate în timpul cursului s-au materializat realmente. Dimpotrivă, unele afaceri avute serios în vedere de potenţiali antreprenori, membri ai grupelor de studiu, nu s-au mai lansat, pentru că, în urma analizelor şi dezbaterilor, nu şi-au dovedit viabilitatea şi atractivitatea.

    Cred că e bine ca cei care se gândesc să devină întreprinzători să treacă cel puţin o dată prin exerciţiul scrierii unui plan complet de afaceri. Să o facă atunci când nu sunt sub presiunea timpului, chiar dacă nu neapărat pentru afacerea pe care vor să o pornească.

    Cei care doresc să-şi lanseze afaceri sunt extrem de diverşi, unii luând decizii înainte de a gândi, alţii analizând şi planificând până când dispar fie oportunitatea, fie entuziasmul lor. Între aceste extreme, antreprenorii cântăresc rapid oportunităţile, le dau repede deoparte pe cele neinteresante, iar, în cazul celor interesante, se concentrează pe analiză şi pe planificarea aspectelor importante şi utile. Evident, situaţiile diferă de la caz la caz. Dacă sunt necesare investiţii iniţiale mari şi finanţări externe, totul trebuie mai bine documentat. La fel se întâmplă atunci când operaţiunile sunt complexe sau domeniul de activitate revoluţionar. În general însă, e necesar a fi rezolvate întrebările mari. Faptul de a fi parcurs anterior exerciţiul de scriere a unui plan complet de afaceri, atunci când nu a existat presiunea timpului, ajută tocmai la capacitatea de a alege rapid cele mai importante aspecte, care trebuie neapărat gândite.

    Spre deosebire de companiile mari, cu o activitate foarte complexă şi cu responsabilitate asupra multor resurse, care nu întreprind nimic fără să facă înainte analize solide, pe care cheltuiesc sume mari, antreprenorii nu au nici bani şi nici timp să se aplece asupra celor mai mici detalii ale afacerii pe care şi-o doresc. De cele mai multe ori, ei minimizează riscul neîncepând mai multe proiecte simultan şi implicându-se cu precădere în anumite tipuri de afaceri. Condiţiile esenţiale ale succesului sunt ca afacerea să aibă la bază un concept creativ şi ca antreprenorul să demonstreze excelenţă în execuţie. A face repede şi bine ceva diferit faţă de concurenţi este de multe ori mai important decât o strategie genială.

    În alegerea oportunităţii pe care urmează a o exploata pentru a-şi porni afacerea, antreprenorii se gândesc serios cât de atractivă li se pare din punct de vedere personal şi cât de bine se potriveşte cu ceea ce vor să facă şi pot să facă bine. Asta pentru că, fără pasiune, nu vor putea trece prin momentele de început, care sunt extrem de grele. Decizia lor depinde de ceea ce-şi doresc şi de câte eforturi sunt dispuşi să facă. De asemenea, să înţeleagă bine cât e de mare, dacă şi cum poate fi acoperită diferenţa dintre resursele şi competenţele de care dispun şi cele necesare. E bine ca antreprenorii să intre în relaţii cu multe categorii de oameni care le pot da sfaturi. Să le asculte întrebările cu mare atenţie. Dar şi să încerce să obţină încrederea şi implicarea lor ca investitori, angajaţi, furnizori, clienţi.

    În companiile mari există o distincţie clară între analiză şi acţiune. Nu e cazul start-up-urilor. De cele mai multe ori e benefică începerea activităţii înainte de finalizarea analizei. Implicarea antreprenorului care începe timpuriu să-şi asume riscuri şi să facă eforturi şi cheltuieli îi determină pe cei vizaţi de el ca angajaţi, parteneri, investitori să-i acorde mai multă încredere. În urma acţiunilor începute imediat, strategiile elaborate sunt mai corecte. Şi, de multe ori, a învăţa din greşeli e mai benefic decât a începe activitatea doar după angajarea unor cercetări de piaţă sau focus grupuri.

    Alături de perseverenţă şi de tenacitate, este esenţială pentru reuşită disponibilitatea întreprinzătorului de a perfecţiona, dezvolta şi adapta permanent conceptul de business la piaţă. Să fie atent, să înţeleagă ce nu e în ordine când clienţii care ar trebui să comande nu o fac şi să opereze schimbările necesare.

    Nu vreau cu niciun chip să se înţeleagă că sunt împotriva analizei şi a planificării afacerii. Consider însă că paralizia care apare în dorinţa de a planifica lansarea perfectă reprezintă o frână. Strategiile antreprenoriale sunt de fapt rezultatul unei combinaţii între ipoteze, analiză şi acţiune.

  • Ministrul pentru IMM-uri vrea să trimită directorii din minister să lucreze o zi pe lună într-un IMM

    “Vreau să implementez un program drag mie – antreprenor pentru o zi – prin care vom lua şefii direcţiilor din cadrul Ministerului nostru şi îi vom trimite să-şi petreacă o zi pe lună într-o firmă mică şi mijlocie. Vom propune ziua de 25 a fiecărei luni pentru această acţiune. Iniţiativa are ca scop să-i aducem pe directorii noştri mai aproape de realitate. Sperăm că odată întorşi în minister, acţiunile şi deciziile acestora vor fi mai aproape de nevoile întreprinzătorilor”, a declarat luni Jianu, la o conferinţă de lansare a unui program de susţine de înfiinţare a firmelor mici şi mijlocii.

    Programul, denumit România Hub, presupune asistenţă, pregătire antreprenorială, mentorat şi consultări public-private şi este dedicat întreprinzătorilor, celor care vor să-şi deschidă o afacere, dar şi studenţilor şi elevilor.

    Prin acest program, Departamentul pentru IMM, mediu de afaceri şi turism va pune la dispoziţie spaţiile, infrastructura, baza materială şi personalul ale oficiilor teritoriale, pentru ateliere de lucru, întâlniri consultative, cursuri şi alte activităţi similare, care au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii antreprenoriale şi creştere competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională a IMM-urilor.

    “România nu stă bine la capitolul competitivitate, iar prin acest tip de programe putem contribui la creşterea competitivităţii. Pentru cei care au firme acest program este util pentru că vor afla informaţii despre programele de finanţare, despre reglementările legislative. Obiectivul este de poziţiona România ca naţiune favorabilă start-up-urilor”, a arătat Jianu.

    Totodată, în cadrul acestei iniţiative vor fi încheiate parteneriate cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale în baza cărora se va oferi consiliere celor interesaţi.

    Activităţile vor avea loc atât în Bucureşti, cât şi în cadrul celor opt sedii România Hub din ţară, timp de 12 luni.

  • Foşti directori Electrica, urmăriţi penal pentru achiziţii nejustificate de echipamente de lucru

     Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX că au început urmărirea penală pe numele lui Nicolare Coroiu, director general al SC Electrica SA, la data faptelor, Constantin Chivulescu, fost director al Direcţiei Finanţe Patrimoniu al SC Electrica SA, şi Constantin Oprea, la data faptelor director general al SC Electrica Serv SA, structură desprinsa din Electrica SA ca urmare a reorganizării. Toţi cei trei sunt suspectaţi de anchetatori de abuz în serviciu.

    De asemenea, procurorii au mai început urmărirea penală şi faţă de nouă alte persoane, care au avut funcţii în cadrul Sucursalelor de Întreţinere şi Servicii Energetice (SISE) Moldova şi Muntenia Nord, ei fiind suspectaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Este vorba despre Petru Andronache, Paula Livinţ, Vasile Adam, Sorin Popescu, Mihai Săraru, Nicolae Rotărescu, Sorin-Paul Iliescu, Nicuşor Bolboacă şi Ionela Dolea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Foşti directori Electrica, urmăriţi penal pentru achiziţii nejustificate de echipamente de lucru

     Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX că au început urmărirea penală pe numele lui Nicolare Coroiu, director general al SC Electrica SA, la data faptelor, Constantin Chivulescu, fost director al Direcţiei Finanţe Patrimoniu al SC Electrica SA, şi Constantin Oprea, la data faptelor director general al SC Electrica Serv SA, structură desprinsa din Electrica SA ca urmare a reorganizării. Toţi cei trei sunt suspectaţi de anchetatori de abuz în serviciu.

    De asemenea, procurorii au mai început urmărirea penală şi faţă de nouă alte persoane, care au avut funcţii în cadrul Sucursalelor de Întreţinere şi Servicii Energetice (SISE) Moldova şi Muntenia Nord, ei fiind suspectaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Este vorba despre Petru Andronache, Paula Livinţ, Vasile Adam, Sorin Popescu, Mihai Săraru, Nicolae Rotărescu, Sorin-Paul Iliescu, Nicuşor Bolboacă şi Ionela Dolea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Doi din cinci angajatori găsesc cu greu candidaţii potriviţi pentru posturile libere

     “Ponderea angajatorilor care se confruntă cu dificultăţi a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de anul trecut, când angajatorii din România se aflau pe locul 7 global în privinţa percepţiei deficitului de talente, dar continuă să fie superioară atât mediei globale, cât şi celei din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (EMEA), cu 4 puncte procentuale”, se arată într-un comunicat al Manpower Group România privind studiul “Deficitul de talente”.

    În ultimii şapte ani, meseriaşii calificaţi (zidari, instalatori, sudori, zugravi, tâmplari, electricieni etc.) şi inginerii au alternat pe primele două locuri din top, fiind singurele poziţii care nu au lipsit niciodată de pe lista posturilor greu de ocupat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei megatendinţe vor schimba cursul afacerilor în următorii ani

    Aproape toţi sunt de părere că progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor lor. Mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că vor resimţi influenţa schimbărilor demografice, precum şi pe cea a epuizării resurselor şi a schimbărilor climatice. Urbanizarea este, de asemenea, una dintre tendinţele globale care pot remodela afacerile.

    92% dintre directorii generali din România au menţionat progresul tehnologic ca fiind una dintre primele trei tendinţe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global şi european (81%). Atât schimbările demografice cât şi epuizarea resurselor şi schimbările climatice au fost menţionate de către 51% dintre directorii de companii din ţara noastră. Urbanizarea este menţionată de către 47% dintre aceştia.

    Progresul tehnologic şi schimbările demografice sunt cele mai importante tendinţe şi în opinia directorilor generali la nivel global. Răspunsurile lor plasează pe a treia poziţie schimbările în echilibrul puterii economice globale. Această tendinţă este menţionată de 59% dintre respondenţii la nivel global, în vreme ce doar 41% dintre omologii lor din ţara noastră o includ pe lista primelor trei tendinţe care le vor transforma afacerile.

    “Există un larg consens între directorii generali din România în privinţa rolului progresului tehnologic în remodelarea afacerilor în următorii ani. în acest context, în care avem tot mai mult sentimentul că viitorul a început ieri, inovaţia este cea mai importantă oportunitate de creştere. Iar inovaţia nu se mai rezumă doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci şi la modalităţile de abordare şi atragere a clienţilor”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România.

    După experienţa ultimilor cinci ani în care directorii generali din România şi-au condus companiile încercând să le menţină profitabile în condiţii economice vitrege, cei mai mulţi dintre ei se bazează pe creşterea organică a afacerilor lor. Aceştia văd ca principală oportunitate de creştere a afacerii inovaţia în privinţa produselor şi serviciilor, într-o proporţie (47%) mai mare decât cea a omologilor la nivel global (35%) şi european (33%).

    Această tendinţă s-a accentuat atât în România cât şi pe plan global faţă de ediţia anterioară a studiului, când 29% dintre respondenţii din ţara noastră considerau crearea unui nou produs sau serviciu cea mai importantă sursă de dezvoltare a afacerilor (25% pe plan global).
    Aproape jumătate (46%) dintre respondenţii din România se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi. Procentul depăşeşte valoarea înregistrată în Europa (42%) şi pe cea din Europa Centrală şi de Est (33%). Omologii la nivel global sunt mai ambiţioşi în privinţa planurilor cu personalul, jumătate dintre ei mizând pe creştere.

    În acelaşi timp însă, circa o treime (32%) dintre directorii de companii din România se aşteaptă ca numărul angajaţilor să scadă, acesta fiind al patrulea cel mai mare procentaj din lume, după Italia (43%), Australia (39%) şi Spania (37%). La nivel global, 20% dintre directorii generali împărtăşesc această opinie, iar în Europa Centrală şi de Est procentul lor este de 28%.

    Disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie este percepută ca o provocare majoră pentru companii de către directorii generali din întreaga lume. Cei mai mulţi respondenţi la nivel global (63%) indică acest aspect ca fiind un potenţial risc. Procentul directorilor generali din România care sunt îngrijoraţi de acest risc a crescut faţă de ediţia precedentă, până la 59%. Pe locul al doilea în topul ameninţărilor percepute de directorii de companii la nivel global se regăseşte creşterea costurilor cu forţa de muncă pe pieţele cu creştere ridicată (58% dintre respondenţi).

    Pentru cea de-a 17-a ediţie anuală a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1344 de interviuri în 68 de ţări din întreaga lume în ultimul trimestru al anului 2013. În funcţie de regiune, 445 de interviuri au fost derulate în Asia Pacific, 442 în Europa, 212 în America de Nord, 165 în America Latină, 45 în Africa şi 35 în Orientul Mijlociu. În România au fost realizate 49 de interviuri.