BusinessMagazin

Tag: DIICOT

  • Soţii Fughină şi Laszlo Kiss, reţinuţi în dosarul “Ultra Pro Computers”

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut-o şi pe şi Liliana Anton, iar în cazul Anei Lavinia Vasile-Caba au dispus cercetarea sub control judiciar, au declarat pentru MEDIAFAX surse judicare.

    Potrivit surselor citate, Ana Lavinia Vasile-Caba a recunoscut faptele de care este acuzată şi a dat o declaraţie completă.

    Soţii Fughină, Laszlo Kiss şi Liliana Anton vor fi prezentaţi joi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au făcut, miercuri, 17 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Vrancea şi Ilfov, la membrii grupării infracţionale suspectate de infracţiuni de delapidare şi spălare de bani.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că peste 10 milioane de euro ar fi fost scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în conturile unor offshore-uri, operaţiune în care ar fi fost implicaţi Cristian Fughină, soţia acestuia, Alina Fughină, tatăl lui, Ştefan Fughină, şi Laszlo Kiss.

    Anchetatorii susţin că membrii familiei Fughină şi omul de afaceri Laszlo Kiss au încercat să şteargă urmele activităţilor ilicite derulate între K Tech Electronic, societate care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, şi cele patru societăţi offshore, prin introducerea cererii de insolvenţă a firmei prin care s-au spălat banii, susţin procurorii DIICOT.

    Potrivit DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada iulie 2008 – iunie 2009, Cristian Fughina, Laszlo Kiss, Ana Lavinia Vasile-Caba şi Liliana Anton au constituit un grup infracţional organizat, structurat pe mai multe paliere, ce a avut ca scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul societăţii K Tech Electronics, prin delapidarea acestuia, fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora.

    Scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către Cristian Fughină a unei sume totale de 39.665.729 de lei (17.784.500 de lei din această sumă reprezentând valoarea unui imobil din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

    Procurorii DIICOT au mai arătat că activitatea infracţională a grupului s-a derulat în patru etape. În prima etapă, în perioada 15 iulie 2008 – 27 august 2008, s-au încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze identice, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către K Tech Electronics (în calitate de vânzător), către patru societăţi offshore (în calitate de cumpărători), controlate de Laszlo Kiss, în valoare de 13.455.141,65 de euro şi 3.185.123.20 de dolari.

    Toate aceste contracte, notează procurorii, includ o clauză identică, conform căreia vânzătorul – K Tech Electronics SRL, (deşi nu a primit niciun avans), în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale în tot sau în parte, ori le îndeplineşte necorespunzător va fi obligat la plata de daune interese echivalente cu valoarea contractului. Aceste contracte cu clauze vădit defavorabile, au fost semnate pentru vânzător de administratorul Cristian Fughină, predarea produselor urmând a se efectua la diferite puncte de lucru, din ţară, ale vânzătorului.

    În a doua etapă, având în vedere ca societatea K Tech Electronics SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în cele 24 de contracte, respectiv nu a livrat produsele prevăzute în termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore controlate de Laszlo Kiss, ce conţineau la rubrica “Denumirea produselor sau serviciilor” menţiunea “sancţiune nerespectare Contract de vânzare cumpărare nr. …” şi acceptarea imediată a acestora la plată de administratorul Cristian Fughină.

    Astfel, suma totală facturată de către cele patru societăţi offshore în intervalul 1 septembrie 2008-29 octombrie 2008 a fost de 56.970.212,29 de lei noi, izvorul acesteia fiind reprezentat de clauzele penale prevăzute în cele 24 de contracte încheiate, a căror obligaţie nu a fost respectată de către vânzător, toate facturile fiind acceptate imediat la plată de Cristian Fughină.

    Faţă de această împrejurare, având în vedere caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţelor, create cu rea-credinţă, faţă de soceitatea K Tech Electronics, în continuarea planului infracţional cele patru societăţi offshore au deschis 24 de acţiuni, la diferite instanţe din ţară, în funcţie de locaţia prevăzută în contract pentru livrarea bunurilor, în vederea obţinerii unor somaţii de plată, scopul urmărit fiind acela de a obţine titluri executorii.

    În cea de-a treia etapă, arată anchetatorii, având în vedere că Alina şi Cristian Fughină în calitate de administratori cunoşteau situaţia activelor companiei K Tech Electronics SRL, s-a urmărit stingerea datoriilor artificial create cu ajutorul grupului infracţional organizat, prin intermediul celor patru societăţi offshore.

    La acest moment, arată DIICOT, organizarea minuţioasă a grupării infracţionale a făcut ca circuitul financiar să devină mai complex, prin folosirea unor noi societăţi comerciale nerezidente, controlate de familia Fughină, cu ajutorul lui Laszlo Kiss, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei provenienţe a banilor.

    Astfel, din totalul creanţelor de 56.970.212,29 de lei, au fost decontate, direct cu creditorii sau indirect prin cesiuni de creanţă şi contracte de dare în plată, creanţe în valoare de 39.665.729 de lei.

    În a patra şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea cererii de insolvenţă asupra K Tech Electronics, respectiv prin încercarea de a iniţia falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii, Spectrum International Management, susţin anchetatorii.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină. Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se numărau, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării. Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

  • Peste 10 milioane de euro, scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în offshore-uri – surse

    Potrivit surselor citate, soţii Cristian şi Alina Fughină, tatăl fostului patron al firmei care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, Ştefan Fughină, şi omul de afaceri Laszlo Kiss s-ar fi folosit de legislaţia fiscală şi de cea privind insolvenţa companiilor comerciale pentru a falimenta controlat societatea, care, în realitate, nu avea probleme.

    Cei patru au reşit să scoată din patrimoniul firmei de IT peste 10 milioane de euro, bani care ar fi ajuns în conturile a două societăţi offshore şi care reprezintă prejudiciul în acest caz. Aceştia s-ar fi folosit de două societăţi comerciale, special create, care au cerut insolvenţa firmei de IT pentru presupuse datorii, sumele invocate fiind derizorii, au precizat sursele citate.

    În acest sens, firma de IT ar fi încheiat contracte cu cele două societăţile comerciale special create, controlate de cei patru, dar care nu au fost onorate, pentru a se crea premisa solicitării insolvenţei. Ulterior, cele două firme au fost introduse acţiuni prin care au cerut insolvenţa firmei de IT, dosarele fiind înregistrate atât la Tribunalul Constanţa, cât şi la Tribunalul Bucureşti.

    Sursele citate au precizat că sumele pentru care s-a cerut insolvenţa firmei de IT sunt derizorii, iar societatea putea să onoreze contractele încheiate cu cele două societăţi controlate de cei patru suspecţi.

    Fostul patron al firmei care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, Cristian Fughină, este audiat miercuri la DIICOT, în dosarul în care se fac cercetări privind falimentarea controlată a societăţii, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    La DIICOT mai sunt audiaţi soţia lui Cristian Fughină şi omul de afaceri Laszlo Kiss, al cărui nume a apărut şi în dosarul privind delapidarea Petromservice. Pe numele lui Laszlo Kiss a fost emis un mandat de aducere.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că soţii Fughină şi Ştefan Fughină ar fi urmărit, din 2010, falimentarea controlată a societăţii Ultra Pro Computers. Cei trei sunt suspectaţi că ar fi scos bani din societate, pe care i-ar fi băgat în offshore-uri aparţinând lui Laszlo Kiss. Astfel, societatea ar fi acumulat datorii de peste 40 de milioane de euro la stat şi la bănci.

    Anchetatorii au făcut perchezii la domiciliile soţilor Alina şi Cristian Fughină şi al lui Ştefan Fughină, precum şi la un sediu al Ultra Pro Computers, din Calea Floreasca, şi la domiciliile altor persoane.

    În dosar sunt vizate 18 persoane, care vor fi audiate la DIICOT.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se număra, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării.

    Conform datelor publicate în 2010 de Tribunalul Constanţa, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Economică şi de Finanţe Publice Locale Iaşi, direcţiile generale ale Finanţelor Publice Brăila şi Constanţa, precum şi primăriile din Craiova, Arad şi Sector 6 Bucureşti, se aflau printre cei 114 creditori.

    Dintre furnizorii de utilităţi, printre creditorii companiei se numărau Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, CEZ Vânzare, Enel Energie, EON Gaz România, precum şi Electrocentrale Deva.

    Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină.

    În 2008, afacerile societăţii au crescut cu 1,5%, la 252,84 milioane de lei, iar rezultatul activităţii a fost negativ, pierderi ridicându-se la 12,97 milioane de lei, de la un profit net de 457.751 lei în 2007, potrivit datelor de atunci de la Ministerul Finanţelor.

    În prima parte a anului 2009, afacerile K Tech Electronics au scăzut puternic, la puţin peste 56 milioane de lei, în timp ce pierderile au crescut cu peste 40% faţă de decembrie 2009, la peste 18 milioane de lei, potrivit datelor din raportul administratorului judiciar, BDO Conti Insolvency.

    Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

  • În 2008 vindea de 80 de milioane de euro şi avea cele mai tari magazine de calculatoare din România. Apoi a fugit cu banii

    Cristian Fughină, fostul patron al firmei Ultra Pro Computers, este acuzat de procurori DIICOT de falimentarea controlată a societăţii, cu datorii de 40 de milioane de euro la stat şi la bănci.

    Potrivit surselor citate de Mediafax, soţii Alina şi Cristian Fughină, precum şi tatăl fostului patron al firmei, Ştefan Fughină, ar fi urmărit, din 2010, falimentarea controlată a societăţii Ultra Pro Computers, cunoscută pentru reţeaua de magazine de vânzăre a computerelor şi altor produse IT.

    CITEŞTE AICI POVESTEA FALIMENTULUI ULTRA PRO COMPUTERS

    UPDATE: Soţii Cristian şi Alina Fughină şi Laszlo Kiss au fost reţinuţi, în dosarul “Ultra Pro Computers”, în care prejudiciul prin delapidare şi spălare de bani este estimat la 10 milioane de euro.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut-o şi pe şi Liliana Anton, iar în cazul Anei Lavinia Vasile-Caba au dispus cercetarea sub control judiciar, au declarat pentru MEDIAFAX surse judicare.

    Potrivit surselor citate, Ana Lavinia Vasile-Caba a recunoscut faptele de care este acuzată şi a dat o declaraţie completă.

    Soţii Fughină, Laszlo Kiss şi Liliana Anton vor fi prezentaţi joi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    UPDATE: Peste 10 milioane de euro ar fi fost scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în conturile unor offshore-uri, operaţiune în care ar fi fost implicaţi Cristian şi Alina Fughină, Ştefan Fughină şi Laszlo Kiss, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit surselor citate, soţii Cristian şi Alina Fughină, tatăl fostului patron al firmei care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, Ştefan Fughină, şi omul de afaceri Laszlo Kiss s-ar fi folosit de legislaţia fiscală şi de cea privind insolvenţa companiilor comerciale pentru a falimenta controlat societatea, care, în realitate, nu avea probleme.

    Cei patru au reşit să scoată din patrimoniul firmei de IT peste 10 milioane de euro, bani care ar fi ajuns în conturile a două societăţi offshore şi care reprezintă prejudiciul în acest caz. Aceştia s-ar fi folosit de două societăţi comerciale, special create, care au cerut insolvenţa firmei de IT pentru presupuse datorii, sumele invocate fiind derizorii, au precizat sursele citate.

    În acest sens, firma de IT ar fi încheiat contracte cu cele două societăţile comerciale special create, controlate de cei patru, dar care nu au fost onorate, pentru a se crea premisa solicitării insolvenţei. Ulterior, cele două firme au fost introduse acţiuni prin care au cerut insolvenţa firmei de IT, dosarele fiind înregistrate atât la Tribunalul Constanţa, cât şi la Tribunalul Bucureşti.

    Cei trei sunt suspectaţi că ar fi scos bani din societate, pe care i-ar fi băgat ulterior în offshor-uri aparţinând lui Laszlo Kiss, al cărui nume a apărut şi în dosarul privind delapidarea Petromservice. În acest fel, societatea ar fi acumulat datorii de peste 40 de milioane de euro la stat şi la bănci.

    Procurorii DIICOT verifică în acest caz doar modul în care ar fi fost devalizată firma de IT, în cauză nefiind stabilit un prejudiciu.

    Anchetatorii fac perchezii la domiciliile soţilor Alina şi Cristian Fughină şi al lui Ştefan Fughină, precum şi la un sediu al Ultra Pro Computers, din Calea Floreasca, şi la domiciliile altor persoane.

    În dosar sunt vizate 18 persoane, care urmează să fie aduse la audieri la DIICOT.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se număra, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării.

    Conform datelor publicate în 2010 de Tribunalul Constanţa, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Economică şi de Finanţe Publice Locale Iaşi, direcţiile generale ale Finanţelor Publice Brăila şi Constanţa, precum şi primăriile din Craiova, Arad şi Sector 6 Bucureşti, se aflau printre cei 114 creditori.

    Dintre furnizorii de utilităţi, printre creditorii companiei se numărau Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, CEZ Vânzare, Enel Energie, EON Gaz România, precum şi Electrocentrale Deva.

    Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină.

    În 2008, afacerile societăţii au crescut cu 1,5%, la 252,84 milioane de lei, iar rezultatul activităţii a fost negativ, pierderi ridicându-se la 12,97 milioane de lei, de la un profit net de 457.751 lei în 2007, potrivit datelor de atunci de la Ministerul Finanţelor. În prima parte a anului 2009, afacerile K Tech Electronics au scăzut puternic, la puţin peste 56 milioane de lei, în timp ce pierderile au crescut cu peste 40% faţă de decembrie 2009, la peste 18 milioane de lei, potrivit datelor din raportul administratorului judiciar, BDO Conti Insolvency. Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

  • Procurorul şef DIICOT: Criticile Avocatului Poporului referitoare la Legea “Big Brother”, neîntemeiate

    “În sesizarea de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arăta faptul că prin adoptarea acestei legi se încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 şi art. 147 alin. 4 din Constituţia României. DIICOT consideră neîntemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului, subliniind că legea satisface toate criteriile de constituţionalitate pentru a putea fi pusă în vigoare având caracterul unei legi previzibile şi accesibile”, arată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un docmunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Acest punct de vedere a fost transmis în condiţiile în care judecătorii constituţionali urmează să ia în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea cartelelor prepay – aşa-numita Lege “Big-Brother” – pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

    În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arată că soluţia legislativă referitoare la obligaţia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora este afectată de un viciu de constituţionalitate.

    Sesizarea Avocatului Poporului a fost transmisă după ce în 8 iulie Curtea Constituţională a decis, că Legea ”Big Brother” este neconstituţională, hotărârea fiind luată după ce în instanţă a fost ridicată această problemă.

    Astfel, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Potrivit Constituţiei, ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

    Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de şase luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

    “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

    Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

    Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

  • Om de afaceri, arestat după ce a încercat să influenţeze martori din dosarul în care era anchetat

    Paul Valentin Armaşu este urmărit penal pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la uz de fals şi spălare a banilor. El ar fi comis aceste fapte în perioada 2010 – 2013, prejudiciind statul cu peste 4,5 milioane de euro.

    Împotriva lui Armaşu a fost dispusă măsura controlului judiciar din data de 25 februarie, anterior acestei date omul de afaceri având interdicţia de a părăsi ţara, dispusă în data de 30 septembrie 2013 de către magistraţii Curţii de Apel Timişoara.

    În 9 august, procurorii DIICOT au decis să-l reţină pentru 24 de ore pe Armaşu, deoarece acesta a încercat să influenţeze declaraţiile unor martori. Din probele administrate în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că bărbatul s-a întâlnit de mai multe ori cu soţia unui martor aflat în penitenciar cerându-i acesteia ca soţul său şi un alt martor în cauză să îşi schimbe declaraţia dată procurorilor DIICOT.

    “Conform probatoriului, la prima întâlnire ce a avut loc în luna mai pe un drum forestier din apropierea localităţii Reşiţa, inculpatul Armaşu Paul Valentin i-a cerut soţiei martorului MDF ca în schimbul unei sume de bani ce avea să fie stabilită ulterior să îşi retragă declaraţia dată procurorilor DIICOT Reşiţa. Martorul a refuzat spunându-i totodată soţiei sale să-i amintească inculpatului Armaşu Paul Valentin că nu i-a returnat nici până în prezent o datorie de 200.000 de euro”, spun anchetatorii.

    Mesajul a fost transmis la a doua întâlnire care a avut loc în luna iulie între ouml de afaceri şi soţia martorului. De această dată Armaşu a condiţionat returnarea unui împrumut de 40.000 de euro de schimbarea declaraţiei dată de martorul MDF dar numai dacă acesta va convinge şi un alt martor să-şi schimbe, de asemenea, declaraţiile date anchetatorilor. Omul de afaceri a fost refuzat şi de această dată.

    “Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Armaşu Paul Valentin ştia că încalcă obligaţiile impuse în conţinutul controlului judiciar şi că riscă să fie arestat din această cauză, motiv pentru care inculpatul şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru a nu fi interceptat în timpul întâlnirilor cu soţia martorului, fie prin alegerea unui loc izolat de întâlnire, fie prin percheziţionarea corporală a femeii, căreia i-au fost sechestrate de către un apropiat al inculpatului, pe perioada discuţiilor, atât poşeta cât şi telefoanele mobile”, susţin procurorii DIICOT.

    În 9 august, Paul Valentin Armaşu a fost prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunerea de înlocuire a controlului judiciar cu măsura arestului preventiv. Instanţa a admis solicitarea procuroriilor DIICOT şi a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins joi contestaţia formulată de către omul de afaceri, dispunând emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele acestuia.

    Cazul a fost instrumentat împreună cu poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – IGPR, cu sprijinul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

  • Ioan Niculae, la DIICOT: Dacă nu se consumau gazele, exista riscul de explozii cu mulţi morţi

    Ioan Niculae s-a prezentat miercuri la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de crimă organizată privind prejudicierea SNGN Romgaz.

    La intrarea în sediul DIICOT, Niculae a arătat că nu înţelege rostul acestui dosar şi că, strict din punctul său de vedere, nu a făcut nimic ilegal.

    Mai mult, a precizat Niculae, România consumă doar o treime din gazul exploatat la nivel naţional iar, dacă acesta nu este consumat, există riscul apariţiei de explozii ce ar putea implica şi morţi, din cauza presiunii foarte mari a gazelor.

    Ioan Niculae a mai arătat că nu se consideră vinovat pentru că practic Guvernul României l-a invitat la masa tratativelor iar el nu a făcut decât să deruleze o afacere.

    La DIICOT mai sunt audiaţi soţia acestuia, Domniţa Niculae, vicepreşedintele ANRE Eugen Georgescu şi fostul secretar de stat în Ministerul Economiei Dan Victor Alesandru şi Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Adriean Videanu.

    Toate aceste persoane au fost chemate la audieri, ocazie cu care li se va prezenta şi expertiza proaspăt întocmită în acest caz, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru subminarea economiei naţionale, faptă care după intrarea în vigoare a noilor coduri s-a preschimbat în instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

    Ioan Niculae mai este acuzat de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător. Potrivit procurorilor DIICOT, acesta a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

    Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul “mită la PSD”, Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

    Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

  • DIICOT: Traian Berbeceanu, trimis în judecată pentru că ar fi luat mită o maşină de 20.000 de euro

     Berbeceanu mai este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de delapidare, toate în concurs real de infracţiuni, cu aplicarea legii penale mai favorabile.

    Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu gradul profesional de comisar şef şi având funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupeţiu şi alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Maşina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soţii Gheorghe şi Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date şi informaţii privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeaşi grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziţii domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la Timişoara, într-un dosar de cămătărie cu un prejudiciu de două milioane de euro

     Cele 33 de percheziţii sunt făcute de procurori ai DIICOT Timişoara, alături de poliţişti de frontieră, într-un dosar de cămătărie care vizează fapte petrecute în perioada 2009-2013.

    Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ două milioane de euro.

    Acţiunea anchetatorilor vizează 23 de persoane care ar urma să fie ridicate în urma percheziţiilor şi duse la audieri la sediul DIICOT Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Ioan Niculae a vândut fără drept imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale

     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.

    Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Niculae, împreună cu iubita, fosta soţie şi fiica acestuia, sunt urmăriţi penal pentru un prejudiciu de 130 de milioane de dolari

    Dosarul a fost deschis ca urmare a unor tranzacţii care, potrivit surselor citate, ar fi fost făcute cu scopul sustragerii de sub sechestru. Mai precis, tranzacţiile ar fi fost făcute pentru a se evita sechestrarea unor bunuri în dosarul Romgaz-Interagro, mai spun aceleaşi surse.

    Astfel, Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru.

    Omul de afaceri, fosta soţie, fiica şi apropiata lui sunt audiaţi, joi, la DIICOT, în calitate de suspecţi.

    Ioan Niculae a fost chemat la DIICOT şi în martie, pentru a-i fi adus la cunoştinţă faptul că s-a dispus o expertiză în dosarul în care fostul ministru Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu, prin faptul că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

    Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul “mită la PSD”, Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

    Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari. El este proprietarul grupului InterAgro şi al echipei de fotbal Astra Giurgiu – câştigătoarea Cupei României 2014.

    La sfârşitul lunii mai, Judecătoria Sectorului 1 a pronunţat divorţul omului de afaceri de Domniţa Niculae. Prin hotărârea luată atunci, magistraţii au respins cererea Domniţei Niculae de a primi 10 milioane de euro din averea omului de afaceri.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată. Cererea de divorţ a fost înaintată de Ioan Niculae după aproximativ 31 de ani de căsnicie.