BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Care este oraşul ce este considerat polul de business şi de talente al României, care lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Proiectul care redeseneaza harta de business a României

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

    Cum arată cea mai mare clădire de birouri din România?

    Palas Campus reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, având o suprafaţă închiriabilă de 60.000 mp (54.000 mp office şi 6.000 mp retail), care a presupus o infuzie de capital de peste 120 milioane de euro. Este un proiect mixt de regenerare urbană, care a revitalizat o zonă centrală din Iaşi, insuficient valorificată – Sf. Andrei – şi a transformat-o într-un hub creativ şi de inovaţie. Este singurul proiect din România care se află în proces de dublă certificare green – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council.

    Durată dezvoltare: iulie 2020 – aprilie 2023

    120 mil. euro, investiţia în Palas Campus

    13 companii IT&C şi automotive cu 5.000 de angajaţi vor lucra în clădire

    29 locaţii de retail va deţine compania: restaurante, cafenele, hub medical, sală fitness, supermarket, servicii

    2,8 mil. euro, valoarea investiţiilor în cei 4.500 de metri pătraţi din cadrul proiectului (care includ o piaţetă interioară cu terase în aer liber, terase verzi amenajate la înălţime, la etajul patru, 200 de arbori maturi,  7.000 de arbuşti).

    33,3 mil.  euro, valoarea investiţiei în parcarea proiectului (care va include 625 de locuri dispuse pe două niveluri)

    4,5 mil. euro, valoarea investiţiilor direcţionate în mobilitate şi conectivitate (proiectul include o nouă arteră, care conectează două mari bulevarde, cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate, amenajare staţie de transport public, conexiuni pietonale, 16 staţii de încărcare pentru maşini electrice, aproximativ 650 metri piste de biciclete, 500 spaţii de parcare biciclete, 6 vestiare dotate cu duşuri)

    > 1.200 de panouri fotovoltaice vor fi montate pe acoperişul proiectului (cu o putere de 500 kwp)

    275 de companii naţionale şi internaţionale sunt implicate în construcţie

    3.100 de persoane lucrează la realizarea proiectului (arhitecţi, ingineri, peisagişti, muncitori din varii domenii)

    Cine sunt chiriaşii Palas Campus?

    În Palas Campus sunt acum prezente 13 companii din SUA, Germania, Franţa, Norvegia, Elveţia şi România, din domeniile IT&C, automotive şi asigurări:

    Amazon Development Center Romania
    Centrul de cercetare şi dezvoltare al companiei Amazon;

    AMD – Advanced Micro Devices
    Companie americană producătoare de semiconductori, care proiectează soluţii de calcul adaptive şi de înaltă performanţă;

    Allianz-Ţiriac
    Parte din grupul german Allianz, cea mai valoroasă marcă de asigurări din lume;

    Cognizant Softvision
    Unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul ingineriei software din România şi parte din Cognizant, companie globală de servicii profesionale şi de IT;

    Expleo
    Companie globală din domeniul ingineriei, al tehnologiei şi consultanţei, cu sediul în Franţa;

    HELLA România
    Furnizor internaţional din domeniul automotivelor, sub umbrela brandului FORVIA;

    HEITS.digital
    Startup tech din Cluj, specializat în soluţii AI şi machine learning;

    HTEC Group
    Companie globală de consultanţă, inginerie software şi dezvoltare de produse digitale;

    Microsoft
    Companie americană, cel mai mare producător de software din lume;

    Profidata Dev
    Companie elveţiană care livrează soluţii software şi servicii pentru industria financiară;

    Safeguard Global
    Companie americană specializată în servicii de HR şi payroll;

    Visma Software România
    (Companie originară din Norvegia) Furnizor de produse software pentru automatizarea şi gestionarea proceselor de management în afaceri;

    Bandwidth  Companie globală de comunicaţii.

    „HELLA a găsit în Iaşi o comunitate puternică de specialişti calificaţi, formaţi în universităţile din oraş. Vom lucra cu tehnologii avansate, la proiecte inovatoare pentru produse radar, care contribuie la dezvoltarea megatrendului de conducere autonomă. Astfel, dorim să oferim echipei noastre condiţii de muncă la cel mai înalt standard. În Palas Campus, beneficiem de infrastructură modernă, de nivelul celei existente în alte oraşe occidentale unde suntem prezenţi, şi le putem oferi, astfel, angajaţilor un mediu de lucru atractiv şi inspiraţional, în care să poată concepe proiecte inovatoare.”

    Marius Adam, director al HELLA Technical Center Iaşi

    „Deschiderea Palas Campus repune Moldova pe harta zonelor cu potenţial investiţional din România şi, de ce nu, din Europa, contribuind la afirmarea identităţii României ca pol de dezvoltare în domeniul IT&C. Palas Campus înseamnă convergenţa a două dimensiuni importante: asigurarea unor spaţii de lucru la cele mai ridicate standarde şi existenţa unei generaţii tinere, înalt calificate, care nu caută numai un loc de muncă, ci caută un loc în care să-şi valorifice cunoştinţele şi să-şi valorizeze potenţialul. Ca efect imediat, consider că cel mai important pas este retenţia generaţiilor tinere şi înalt calificate în oraşul Iaşi, iar ca efect subsecvent, dorinţa altor companii de a investi într-un loc unde există potenţial atât din punctul de vedere al spaţiilor, cât şi din punctul de vedere al ofertei de forţă de muncă. Dincolo de aceste elemente evidente, trebuie să avem în vedere şi efectele pe celelalte planuri: nevoia de locuinţe noi, de grădiniţe şi şcoli, de magazine de proximitate în noi cartiere etc.”

    Prof. dr. Cristina-Teodora Roman, Decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

    Universul work-life de la birou. Iar când vine vorba de spaţiile office, dedicate angajaţilor care ocupă clădirea, acestea integrează tot ce este mai nou pe acest segment:

    „Mult verde şi spaţii aerisite, cu multă lumină şi pe o perioadă îndelungată din zi, zone comune pentru relaxare, socializare, care stimulează creativitatea şi eficienţa. Companiile şi-au amenajat cu ingeniozitate spaţiile, acordând atenţie cerinţelor şi aşteptărilor angajaţilor”. Sediile sunt în general amenajate pe modelul centrelor de business europene, cu accent pe confort, interacţiune, natură şi servicii indispensabile, astfel timpul de muncă şi cel liber să coexiste în mod firesc: „Nu o spunem noi, ci managerii internaţionali care au venit la inaugurarea birourilor din Palas Campus şi care le-au considerat chiar şi peste nivelul amenajărilor celor din marile oraşe în care au sediul”. Palas Campus este însă o clădire cu funcţiuni multiple – office, retail, petrecerea timpului liber  –, compusă din şase corpuri interconectate la parter şi la primele etaje. „Am gândit-o ca pe un univers care să ofere chiriaşilor tot ceea ce au nevoie pentru a atinge echilibrul work – life atât de necesar în ziua de azi. Restaurantele, cafenelele, supermarketul, sala de fitness, centrul medical şi zona de servicii sunt elemente care conferă şi companiilor un avantaj în raport cu alţi angajatori atunci când recrutează”. Mai mult, deoarece proiectul este o continuare a Palas Iaşi, ansamblul mixed-use care se află la cinci minute de mers pe jos, acesta oferă acces la toate facilităţile acestuia: grădină urbană de 5 hectare, cea mai ofertantă agendă de evenimente, peste 270 de magazine şi servicii, cea mai mare varietate de restaurante şi cafenele într-un singur loc: „Practic, e un proiect parte din centrul vieţii din Iaşi”. La fel ca în toate proiectele lor, au integrat şi soluţii de mobilitate alternativă, amenajând piste de ciclism de aproape 650 de metri, 500 de spaţii de parcare pentru biciclete şi şase vestiare cu duşuri pentru cei care aleg să se deplaseze la birou cu bicicleta. De asemenea, sunt disponibile 16 staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi o parcare subterană cu două niveluri şi capacitatea de 625 de locuri, rezultatul unei investiţii de peste 33 de milioane de euro.

    Cel mai mare pariu imobiliar postpandemie. Per total, Palas Campus este rezultatul unei investiţii private de 120 de milioane de euro, ceea ce se traduce în cea mai mare investiţie din România demarată în pandemie şi cea mai mare din ultimul deceniu în Iaşi, de după inaugurarea din 2012 a primului proiect mixed-use din România – ansamblul Palas. De altfel, este proiectul care a dus investiţiile IULIUS realizate în Iaşi, prin cele cinci proiecte de real estate (Palas Iaşi, Palas Campus, Iulius Mall Iaşi, Family Market Miroslava şi Family Market Bucium – totalizează 130.000 mp de spaţii office şi 105.000 mp retail), la jumătate de miliard de euro.

    „Important este că proiectul a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de către IFC (International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale), în valoare de 72 milioane de euro, o garanţie şi, totodată, o responsabilitate privind construirea cu respectarea principiilor celor mai ridicate standarde de sustenabilitate”, adaugă Ionuţ Pavel. Palas Campus este astfel o etapă a unui proces amplu de regenerare urbană pe care IULIUS l-a proiectat cu scopul de a stimula dezvoltarea oraşului. „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaţional, în Palas şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori. Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate”, crede Ionuţ Pavel. Dincolo de infuzia în sine de capital, impactul economic este direct şi indirect, subliniază el. Potrivit calculelor reprezentanţilor companiei, în termeni pur financiari, Palas Campus va aduce anual la bugetul local peste 780.000 de euro, sumă provenită din impozitul pe clădire şi terenuri. În timpul lucrărilor, contribuţiile directe la bugetul statului au fost de circa 1,3 milioane de euro din taxe, avize, autorizaţii. „Impactul este însă augmentat de activitatea companiilor prezente în Campus şi care plasează Iaşiul în clubul select al metropolelor de la nivel mondial care au reuşit să coaguleze astfel de huburi de creativitate şi tehnologie”, crede Pavel. Un calcul estimativ al IULIUS arată că taxele plătite de companiile din clădirile de birouri (50 de companii şi 9.000 de angajaţi până în această primăvară şi, din aprilie 2023, odată cu inaugurarea Palas Campus – 70 de companii şi 14.000 angajaţi), din 2012 şi până la finalul anului 2023, va depăşi 1 miliard de euro. „La nivel local se vor crea cu siguranţă sinergii între multinaţionale şi industriile prezente în Palas şi Palas Campus, care pentru comunitate înseamnă oportunitatea tinerilor din regiune de a evolua şi a se dezvolta personal în companii care le valorifică la maximum potenţialul. De altfel, fiecare companie se implică în comunitate dincolo de activitatea în sine şi chiar prin programe dezvoltate alături de mediul universitar. Nu în ultimul rând, vedem aportul la creşterea nivelului de trai şi asupra calităţii vieţii”, subliniază reprezentantul Palas.

    Carte de vizită Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Iaşi şi Palas Campus:

    1.Œ Ionuţ Pavel lucrează în cadrul IULIUS de peste 15 ani şi a acumulat o experienţă notabilă în domeniul închirierilor pe segmentul office, implicându-se în toate etapele de dezvoltare şi management. A negociat şi a semnat contracte cu peste 100 de companii, dintre cele mai mari de pe piaţa românească: Amazon, Microsoft, Endava, Conduent, Capgemini, Accenture, UniCredit, Bitdefender, AMD, Cognizant etc;

    2. Printre realizările sale majore se numără finalizarea unora dintre cele mai mari tranzacţii de spaţii de birouri înregistrate în ultimii ani, cu suprafeţe care ajung la peste
    30.000 mp, şi atragerea de companii noi în piaţa din regiunea de nord-est şi chiar din România;

    3. El a avut o contribuţie importantă şi la dezvoltarea brandului United Business Center, care, în decurs de aproximativ un deceniu, a ajuns până la o suprafaţă de operare de 130.000 mp, doar în Iaşi. Aceste noi spaţii create găzduiesc 14.000 de locuri de muncă;

    4. Este licenţiat în ştiinţe economice, ca urmare a absolvirii, în anul 2007, a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

     

    Ce urmează? Rezidenţialul de lângă hub. Planurile pe termen mediu ale IULIUS au în vedere continuarea conturării polului imobiliar din centrul Iaşiului – de data aceasta cu un proiect rezidenţial. Clădirea rezidenţială pe care o gândeşte dezvoltatorul – Tatami Seven – este un proiect premium, cu dotări, finisaje, echipamente de înaltă calitate şi un design personalizat bazat pe eleganţă simplificată. „Livrarea este prevăzută pentru primele luni din 2024, însă, ţinând cont de ritmul în care evoluează lucrările acum, credem că am putea fi gata până la sfârşitul acestui an. Proiectul se adresează celor care vor să investească sau să se bucure de o locuinţă ultramodernă în centrul oraşului, cu întreaga plajă de experienţe pe care aceasta o aduce cu sine”, detaliază reprezentanţii companiei. Potrivit lor, viitorii rezidenţi ai Tatami Seven vor avea parte de o ofertă bogată de servicii în proximitate – medicale, educaţionale, retail, business, parc şi entertainment – de spaţii verzi, spaţii de parcare dedicate, dar şi de o întreagă infrastructură pietonală şi de transport, atât eco-friendly, cât şi public.  „Există interes pentru acest proiect, în primul rând pentru că propune o locaţie ultracentrală, chiar în punctul zero al oraşului. Apoi, este un proiect IULIUS, iar asta reprezintă o garanţie că este o investiţie premium şi sigură, ştiind experienţa şi notorietatea dezvoltatorului. Ca atare, primele apartamente s-au vândut încă de la finele anului trecut, când au demarat lucrările. În prezent, structura este finalizată pentru toate cele opt niveluri ale clădirii şi se lucrează la compartimentări”, afirmă reprezentanţii companiei.

    „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaŢional, în Palas Şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori.  Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate.”
    Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Ia“şi şi Palas Campus

    O viziune pentru renaşterea oraşului. Per ansamblu, viziunea IULIUS este de a dezvolta proiecte integrate de regenerare urbană, mixte, sustenabile, în zone mai centrale ale oraşelor, pentru a contribui la eficientizarea acestora şi la diminuarea unei expansiuni haotice în zonele limitrofe, care generează, de cele mai multe ori, probleme administrative şi de trafic. „IULIUS este un investitor strategic, nespeculativ, care vine cu proiecte îndelung documentate, cu potenţial de a genera dezvoltare pe termen lung”, descrie  Sebastian Mahu, Head of Asset Management, IULIUS, proiectele companiei. Cele mai importante dintre acestea – ansamblul Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – au devenit poli de business regionali, cu o mare putere de atracţie a capitalului economic şi uman, iar acesta este obiectivul şi pentru viitor.  „Ne dorim ca proiectele noastre să accelereze schimbarea şi să transforme oraşele în care operează în oraşe magnet pentru investiţii, educaţie şi cultură. Pentru a se întâmpla asta, ne parteneriem cu societatea civilă şi administraţia publică, pentru că doar prin colaborare şi transparenţă putem construi oraşe pentru oameni.”

    În susţinerea acestor obiective, toate proiectele au în ADN-ul lor principiul de guvernanţă socială şi de mediu. „Strategia noastră de sustenabilitate se concentrează pe creşterea calităţii vieţii comunităţilor prin construcţia de proiecte integrate, cu o amplă componentă verde, care aduce comunitatea împreună şi le facilitează oamenilor contactul cu natura acolo unde muncesc, trăiesc sau îşi fac cumpărăturile”, explică Sebastian Mahu. Proiectele IULIUS sunt recunoscute prin grădinile generoase pe care le amenajează, adevărate parcuri urbane, care reprezintă şi viziunea grupului despre ceea ce înseamnă angajamentul unui dezvoltator faţă de generarea de spaţii verzi. De asemenea, spune că în permanenţă au programe menite să reducă presiunea asupra mediului din partea zonei operaţionale şi îşi concentrează eforturile, mai ales în contextul dat, asupra soluţiilor de eficientizare a consumurilor. IULIUS este singura companie de pe piaţa de real estate din România care a montat în întregul său portofoliu panouri fotovoltaice, care produc 5.500 MWh anual.

    La capitolul zero waste au implementat un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului, preconizând o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile şi o reducere cu până la 40% a deşeurilor menajere. De asemenea, încurajează mobilitatea eco-fiendly prin infrastructura dedicată bicicletelor, dar şi prin campanii de încurajare a propriilor angajaţi de a se deplasa cât mai des cu transportul în comun sau cu mijloace alternative proprii.

    „Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitatepe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor.”

    Sebastian Mahu, Head of Asset management, IULIUS

    „Întregul nostru portofoliu este certificat conform standardelor internaţionale de sustenabilitate, iar anul acesta am încheiat şi parteneriatul cu IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, pentru elaborarea unei strategii de decarbonizare şi de atingere a ţintei de net-zero emisii, primul angajament de acest tip din România. În condiţiile în care sustenabilitatea este în centrul tuturor dezbaterilor despre construcţiile şi arhitectura viitorului, proiectele care nu o vor adresa vor deveni necompetitive.” Dincolo de realizările ce ţin de mediu, IULIUS are, de asemenea, şi o colaborare îndelungată cu mediul academic din principalele oraşe în care operează, de-a lungul anilor creându-se mai multe programe de mentorat şi internship pentru studenţii facultăţilor partenere. Din acest punct de vedere Iulius a creat deja un model public – privat de susţinere a noilor talente. Spre exemplu, cursul de  Real Estate Business Management, organizat de compania IULIUS în parteneriat cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2021, dar şi programe anuale de internship.  Companiile se implică de asemenea pe acest palier, de la amenajarea unor laboratoare de specialitate până la programe de integrare a studenţilor în activitatea lor: „Dezvoltarea proiectului Palas Campus a fost o oportunitate în sine, în cei trei ani desfăşurându-se numeroase seminarii, vizite de lucru, workshopuri pe şantier ale studenţilor de la specialităţi conexe arhitecturii, urbanismului şi construcţiilor”, punctează Ionuţ Pavel.

    Îndrăzneală într-o piaţă incertă. În ceea ce priveşte contextul în care se găseşte piaţa imobiliară acum, Sebastian Mahu observă că şi aceasta, asemenea altor sectoare şi industrii, se confruntă cu o serie de factori disruptivi – inflaţia, creşterea dobânzilor, preţurile utilităţilor, scumpirile în cascadă, discontinuităţi în lanţurile de aprovizionare: „Toate acestea ne vor testa capacitatea de reacţie şi rezilienţa pe tot parcusul anului 2023”. Iar legat de evoluţia preţurilor, el observă că pentru segmentele de office şi retail putem vorbi de o inflaţie în privinţa chiriilor, care au înregistrat creşteri; cu toate acestea, proiectele operate de ei şi-au menţinut atractivitatea, confirmând încă o dată puterea de ancorare a formatului mixed-use.  „Cu siguranţă, perioada pe care o traversăm acum are multe provocări, însă este mai degrabă una de optimism moderat, nu de criză. Piaţa imobiliară, ca orice altă industrie, este expusă riscului în cazul unei recesiuni globale, însă în acest moment evoluează sub semnul prudenţei şi al adaptabilităţii”, răspunde Sebastian Mahu referindu-se la posibilitatea unei crize. În ceea ce priveşte evoluţia segmentelor, el spune că pe piaţa de office se remarcă o cerere în revenire pentru spaţiile de birouri, aşa cum o confirmă mai multe studii locale şi regionale: „De asemenea, există mult apetit pe piaţa de leasing pentru spaţiile de retail, unde putem vorbi despre o normalizare a tranzacţiilor. Aşa cum au dovedit-o şi perioadele dificile anterioare, proiectele mature, cu un grad ridicat de apartenenţă la comunitate, care se adaptează nevoilor şi cerinţelor pot depăşi cu un impact mai redus pragurile de dificultate.” Răspunzând din perspectiva IULIUS, Sebastian Mahu spune că ei îşi vor continua planurile investiţionale. „În ceea ce ne priveşte, anul 2023 a început în forţă pentru grupul IULIUS, prin finalizarea Palas Campus, un proiect început cu mult curaj în pandemie, reconfirmând faptul că nu suntem un dezvoltator speculativ, ci unul ancorat în realitatea pieţei. Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitate pe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor”, descrie Mahu planurile pe termen lung ale companiei. Anul acesta, alături de finalizarea proiectului Tatami Seven, concentrarea va fi pe proiectul de reconversie urbană propus pentru platforma Carbochim din Cluj-Napoca, cel mai amplu de acest tip din ţară, despre care estimează că va presupune o investiţie ce depăşeşte jumătate de miliard de euro. Dezvoltarea de la Cluj-Napoca va include  cea mai mare zonă de retail din ţară (peste 115.000 mp), hub de arte performative, rezidenţial, office, parc şi centru de sport în aer liber, cu focus pe o armonizare cu oraşul, prin conectivitate verde şi rutieră: „Ne propunem un proiect regional, unic în Transilvania şi în România, care a presupus şi relocarea şi modernizarea fabricii Carbochim, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 5 milioane de euro”.   

    10 ani de la Palas Iaşi. Investiţiile continuă

    Palas Campus reprezintă continuarea demersurilor investiţionale în regenerarea urbană din centrul Iaşului ale companiei IULIUS, iniţiate prin inaugurarea primului ansamblu mixed-use din România, Palas Iaşi, în 2012. Palas Iaşi, ansamblul din imediata vecinătate a noului proiect, a avut un impact major în dezvoltarea oraşului şi a întregii regiuni, la nivel economic, turistic şi social.

     

    Palas Iaşi înseamnă:

    1.Œ un pol de business cu şapte clădiri de birouri clasa A (peste 75.000 mp * 60 de companii * 9.000 de angajaţi);

    2. cea mai mare destinaţie de shopping din nord-estul ţării (peste 63.000 mp * 270 de magazine * restaurante şi cafenele tematice);

    3. Ž centru de evenimente cu patru săli;

    4.  hotel de 4 stele;

    5. parc de 50.000 mp (carusel, patinoar sezonier şi alte facilităţi de timp liber);

    6.‘ cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi.

  • O nouă maşină electrică în dezvoltare în Polonia

    Innovation AG este un startup din apropiere de Zgorzelec, Polonia, specializat în tehnologii legate de electromobilitate.

    Acesta a realizat deja un project pentru un vehicul utilizat în mine, cât şi primul serviciu de ambulanţe electrice din Polonia, notează Warsaw Voice.

    Acum, startup-ul a creat o platformă pe baza căreia se construieşte o camionetă electrică.

     

  • Ingredientele succesului unui business în imobiliare: viziune, optimism şi educaţia continuă

    Ioana Oltean dezvoltă, alături de soţul ei, business-ul Napoca Imobiliare, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din regiunea Transilvaniei. Despre cum a evoluat afacerea lor de familie, dar şi despre ingredientele necesare reuşitei unuia dintre cele mai populare businessuri din România a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu BUSINESS Magazin.

    „Până la urmă, cu toţii ştim că este o adevărată provocare să conduci un business. Tocmai de aceea, în primii 3-5 ani de activitate, peste 50% dintre businessuri, din păcate, dau faliment. Şi pentru noi a existat o perioadă foarte grea”, a descris Ioana Oltean, expert & CEO, despre  începuturile afacerii Napoca Imobiliare, una dintre cele mai mari agenţii din zona Transilvaniei.

    A pus bazele acesteia alături de soţul său, în 2014, personalităţile celor doi fiind potrivite şi pentru felul în care şi-au dezvoltat afacerea: „Eu, cu un caracter vizionar şi o optimistă convinsă, iar soţul meu, mai cu picioarele pe pământ, am reuşit să legăm împreună un echilibru foarte puternic pentru a dezvolta acest business”. Nu a fost uşor, iar la început au muncit chiar weekend de weekend, renunţând deseori şi la concedii: „Din câte îmi aduc aminte, eram foarte concentraţi să investim şi să dezvoltăm acest business”.

    De asemenea, Ioana Oltean povesteşte că s-a axat şi pe foarte multe specializări, încă din perioada liceului; s-a concentrat pe pregătirea teoretică din zona antreprenorială, a studiat managementul şi marketingul în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, apoi s-a specializat pe evaluarea proprietăţilor. A urmat de asemenea şi cursuri de calificare profesională ca agent imobiliar, dar a şi studiat în cadrul academiei de business. Este de părere că „Succesul şi rezultatele sunt direct proporţionale şi cu nivelul de pregătire al leadership-ului unei companii”, motiv pentru care îşi continuă pregătirea cu fiecare ocazie ivită.

    Ea şi-a început activitatea în imobiliare chiar în anul 2009 şi spune că a ales domeniul inspirată de tatăl său: „Se spune că din copilărie ni se implementează foarte multe lucruri pe care noi le urmărim în viaţa de zi cu zi, chiar şi ca adulţi. Tatăl meu citea foarte mult şi întotdeauna îmi spunea că în viaţă poţi să obţii tot ce îţi doreşti, cu un preţ asumat de la bun început”.

    În cazul ei, a fost vorba despre preţul sacrificiului de timp, investiţiei în educaţie şi, mai ales, în dezvoltarea celor din jurul său – „Aceasta nu a rămas doar o declaraţie la nivel mental, ci chiar am implementat acest aspect în activitatea pe care o desfăşor în fiecare zi”.

    Propria agenţie au deschis-o în 2014, axându-se pe intermedierea de tranzacţii imobiliare, iar dezvoltarea a continuat de-a lungul timpului: anul acesta, de pildă, şi-au propus să dezvolte şi departamentul de management de proprietăţi. „Tipologia propriu-zisă a clientului este pe o nişă premium, chiar dacă în Cluj nu putem să ne lăudăm cu faptul că aceasta este foarte dezvoltată. Nu ne referim doar la proprietăţi de lux, ci la proprietăţi mai greu vandabile în piaţă – proprietăţi mari, terenuri mari, inclusiv clădiri istorice sau clădiri de birouri”, a descris ea profilul agenţiei imobiliare.

    Pentru mai multe detalii despre potenţialul de dezvoltare a pieţei imobiliare în afara Bucureştiului în contextul actual, puteţi citi  primele două articole despre discuţia din cadrul webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Ioana Oltean, expert & CEO al Napoca Imobiliare.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.


     

     

  • Devine achiziţia de apartamente supraevaluată? Se va dezvolta piaţa imobiliară pe baza chiriilor?

    Acestea sunt două dintre întrebările la care dezvoltatorii din Capitală şi din marile oraşe încearcă să găsească răspuns în 2023. 

    Segmentul chiriilor creşte, având potenţialul de a ajunge la un sfert din întreaga piaţă rezidenţială în următorii ani. O tendinţă pe care dezvoltatorii şi consultanţii o scot acum în evidenţă este cea de închiriere a portofoliilor de locuinţe direct de la dezvoltatori. Şi dacă până acum doar o pondere mică a locatarilor alegeau statutul de chiriaş, trendul pare să ducă spre o creştere a numărului acestora.

    „Auzim din ce în ce mai des despre chirii începând de anul trecut pentru că suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să-şi ia casa pe care o doresc. În plus, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători. Ponderea chiriaşilor va creşte“, a spus Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la compania de consultanţă imobiliară Colliers România.

    Între timp însă, piaţa rezidenţială are nevoie de susţinere legislativă, ceea ce nu a existat în ultimii ani, în condiţiile blocării Planului Urbanistic General (PUG) în Bucureşti.

    „Nu putem separa dezvoltatorii în oameni buni sau răi. Statul şi administraţia au ca rol să verifice că există plusvaloare pentru comunitate. Nu susţinem blocarea Bucureştiului din punct de vedere urbanistic . Nu suntem de acord nici cu mutilarea oraşului, ci vrem o dezvoltare corectă“, a spus Stelian Bujduveanu, viceprimarul Capitalei.

    Deblocarea Planului Urbanistic General, problema ma­joră care a frânat dezvoltarea imobiliară din Bucureşti în ulti­mii doi ani, este în continuare un deziderat al companiilor.

    Dezvoltatorii spun că sunt conştienţi de nevoia de a se implica în creşterea oraşului, dar că nu o pot face unilateral.

    „Este foarte importantă implicarea dezvoltatorilor în tot ceea ce înseamnă infrastructura oraşului, pentru că orice regenerare urbană nu poate fi făcută doar de autorităţi, trebuie şi dezvoltatorii implicaţi cu siguranţă. Noi în centrul Bucureştiului vrem să reabilităm foarte multe clădiri şi vedem ce alte oportunităţi mai sunt şi în alte zone“, a spus Beatrice Dumitraşcu, CEO al diviziei de rezidenţial a dezvoltatorului One United Properties.

    Compania are în curs de dezvoltare peste 3.000 de locuinţe în acest moment şi are în autorizare alte 5.000 de unităţi, deţinând de asemenea în portofoliu terenuri pentru viitoare dezvoltări.

    O tendinţă pe care o văd dezvoltatorii în acest moment arată că există cumpărători care, în urmă cu mai mulţi ani, achiziţionaseră o locuinţă în afara Bucureştiului, iar acum revin în oraş, sau invers.

    „Clienţii noştri sunt în general familii tinere care lucrează în sistem hibrid. Există flexibilitate din partea angajatorului şi automat ei pot să-şi schimbe viaţa şi să aleagă să trăiască în afara oraşului. Cred că modelul hibrid va rămâne, peste tot în lume oamenii lucrează mult de acasă şi vor mai mult confort“, a spus Alex Skouras, managing partner la Alesonor, o companie care dezvoltă locuinţe în zona Tunari din nordul Capitalei.

    Una dintre zonele care încep acum să se dezvolte în Bucureşti este cea din jurul Petrom City, în spatele Casei Presei. Redport Capital în parteneriat cu grupul Mobexpert sunt doi dintre dezvoltatorii care au pariat pe această zonă, unde vor face un amplu proiect rezidenţial, Infinity North, care ar urma să ajungă în următorii şapte-opt ani la 1.300-1.500 de locuinţe.

     

  • Studiu. Pachetul salarial, oportunităţile de dezvoltare personală şi sistemul de lucru în regim remote sunt principalii factori care ar convinge un IT-ist să accepte un job nou

    ♦ Cei mai mulţi dintre IT-işti spun că o creştere salarială de peste 20% i-ar putea convinge să accepte un nou loc de muncă ♦ Circa 56% dintre angajaţii din IT au spus că organizaţiile pentru care lucrează şi-au adaptat salariile la rata inflaţiei în ultimul an ♦ Aproximativ 21% dintre IT-işti au spus că se anunţă restructurări de personal în compania lor, în zona IT anul acesta.

    Pachetul salarial şi de beneficii, opor­tunităţile de dezvoltare personală şi sistemul de lucru în regim remote sunt principalii factori care ar convinge un IT-ist să accepte un job nou, arată un sondaj realizat de compania de recrutare Prohuman APT şi de platforma de recrutare BestJobs.

    Astfel, 46% dintre respondenţii sonda­jului au spus că beneficiile salariale reprezintă cea mai mare motivaţie în decizia de a accepta un job nou, 18% au menţionat oportunităţile de dezvoltare profesională, 15% au spus că este vorba de sistemul de muncă remote, 13% au menţionat compania angajatoare, iar 8% au spus că cea mai mare motivaţie o repre­zin­tă posibilitatea de a lucra în regim freelance.

    „Nevoile şi dorinţele candidaţilor văzute cu o asemenea claritate îi ajută pe recrutori să rezolve mai eficient acest puzzle al plasării forţei de muncă IT într-o piaţă în creştere acce­lerată, atât ca dimensiune, cât şi ca cerinţe de o parte şi de cealaltă“, spune Răzvan Zglo­biu, Head of Sales and Talent Acquisition, Prohuman APT. De altfel, sondajul citat arată că IT-iştii au o atitudine deschisă în privinţa schimbărilor profesionale în anul 2023. Circa 31% dintre angajaţii din IT care au răspuns son­dajului au spus că anul 2023 este unul de schimbări pro­fesionale pentru ei într-o oare­care măsură, 23% dintre ei au spus că anul acesta este unul al schimbărilor profesionale într-o foarte mare măsură, 26% au spus că va fi în mare măsură, iar 13% că va fi un an al schimbărilor profesio­nale într-o mică măsură.

    Principala metoda de atragere utilizată de companii rămâne căutarea şi abordarea direc­tă. Comunităţile profesionale online sunt utili­zate mai puţin pentru identificarea oportuni­tă­ţilor de carieră şi mai mult pentru a fi la curent cu noutăţile din domeniu.

    Cele mai des utilizate metode de recrutare în rândul companiilor din IT sunt: căutarea şi abordarea directă, cu 43% dintre respondenţi care au menţionat această metodă, publicarea de anunţuri pe platforme dedicate recrutării, cu 26% dintre respondenţi, campanii de mar­keting – 14%, prin site-ul companiei, la secţi­unea de cariere – 13%, şi prin recomandări interne, cu 4% dintre răspunsuri.

    Părerea audienţei vizavi de adaptarea com­paniilor la creşterea inflaţiei este împăr­ţită, cu 56% dintre respondenţi care consideră că organizaţiile nu au derulat acest proces de adaptare, în timp ce 40% au răspuns că aceas­tă adaptare s-a tradus printr-o creştere sala­ria­lă sau prin oferirea unui mix de creşteri sala­riale şi extra beneficii.

    Cercetarea „Atragerea candidaţilor IT în anul 2023“ a fot derulată de Prohuman împreună cu BestJobs în perioada februarie-aprilie 2023 şi a înregistrat un total de 267 de respondenţi, angajaţi şi freelancers în IT&C, inginerie, marketing, precum şi în departamente IT ale companiilor din diverse domenii de activitate: BPO/SSC, Contabilitate / Financiar / Audit, Manufacturing, Producţie, Retail, Entertainment, Banking, Servicii, Telecom.

    Profilul angajaţilor care au participat la cercetarea „Atragerea candidaţilor IT în anul 2023“ arată că 46% dintre ei lucrează în companii cu peste 500 de angajaţi sau colaboratori, 54% îşi desfăşoară activitatea în sistem hibrid, 53% sunt angajaţi în companii cu sediul în Bucureşti, urmaţi de 17% în Cluj, iar 30% în alte oraşe ale ţării sau peste hotare: Braşov, Iaşi, Suceava, Craiova, Londra, Bratislava, Geneva.

    În ce priveşte experienţa în domeniu, majoritatea respondenţilor (28%) activează pe poziţii Senior (cinci – zece ani), urmaţi de cei din zona middle (doi – cinci ani) în proporţie de 26%, din zona entry (sub doi ani de experienţă) şi executive (peste 10 ani de experienţă), cu 23% fiecare.

     

  • 16 state au strategii pe hidrogen şi sunt 840 de proiecte în dezvoltare în Europa. În România se vorbeşte de potenţial şi oportunitate

    Dezvoltarea hidrogenului la nivel european face paşi concreţi pentru a trece de la discurs la finan­ţarea proiectelor, recent înfiinţata Bancă Europeană a Hidrogenului (BEH) fiind un exemplu.

    În toamna acestui an ar putea avea loc prima licitaţie pentru finan­ţare unde se pun la bătaie 800 mil. euro. La nivel european, 16 state au deja strategii pentru dezvoltarea hidrogenului, circa 840 de proiecte fiind în dezvoltare. Unde se află România într-o cursă de circa 400 mld. euro până în 2030 care deja a început? „Am făcut documentul de strategie în două luni şi de şase luni este la aprobare“, spun surse din piaţă în legătură cu stadiul dezvoltării unei strategii a hidrogenului pentru România.

    Potrivit celor mai recente informaţii, documentul ar trebui să fie gata la jumătatea acestui an. Mai departe, din cele 840 de proiecte euro­pene, aşa cum apar ele în centralizarea făcută în vara anului trecut de European Clean Hydrogen Alliance, şase sunt în România, care se află clar în spatele iniţiativelor derulate în vestul continentului, Spania fiind un caz cu totul aparte. Dintre acestea, trei ar urma să fie dezvoltate pe platforma Chimcomplex.

  • Stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare – schimbări legislative ce trebuie luate în calcul în 2023

    Autori: Daniel Pană, Partener, Servicii fiscale, Cristina Spirescu, Manager Senior, Servicii fiscale – KPMG în România

    Contribuabilii care aplică sau doresc să aplice stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare trebuie să ştie că au fost actualizate normele de aplicare a deducerii suplimentare, dar şi că au fost introduse condiţii suplimentare pentru obţinerea unei reduceri a impozitului pe profit plătit, precum obligaţia de a solicita certificarea activităţii de către marii contribuabili. Iată, în detaliu, principalele schimbări intervenite.

    Declarat un domeniu strategic pentru dezvoltarea României şi pentru obţinerea creşterii economice, cercetarea-dezvoltarea a trebuit să treacă, la finele anului trecut-începutul acestui an, printr-un proces de înnoire a reglementărilor fiscale, autorităţile urmărind stimularea investiţiilor în astfel de activităţi. Astfel, a fost reglementată organizarea şi funcţionarea Registrului Experţilor, au fost operate modificări ale normelor de aplicare a deducerilor pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, dar şi a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare. 

    CALCULUL REZULTATULUI FISCAL. Începând cu 1 ianuarie, o nouă condiţie necesară acordării deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal se alătură celor deja existente în ordinul anterior – elementele  proiectului de cercetare-dezvoltare vor trebui să conţină şi scopul, şi bugetul proiectului. De asemenea, în categoria activităţilor de dezvoltare tehnologică, normele clarifică faptul că vor fi luate în considerare şi activităţile de dezvoltare experimentală. 

    Mai mult, noile prevederi arată că, în vederea încadrării proiectelor şi activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, se va constitui un nou corp de experţi înscrişi într-un Registru Naţional, iar metodologia de selecţie, precum şi structura Registrului se vor aproba prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

    Totodată, este introdusă o nouă obligaţie pentru marii contribuabili, dacă doresc ca proiectele şi activităţile lor să fie încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare – se prevede că aceştia trebuie să solicite certificarea activităţii de către un expert înscris în Registrul Naţional al Experţilor. Pe de altă parte, pentru celelalte tipuri de contribuabili, certificarea activităţii de către un expert este opţională, aşa cum era pentru toate tipurile de contribuabili până la apariţia acestor modificări.

    Excepţie fac proiectele finanţate din fonduri publice naţionale şi internaţionale, pentru care nu este necesară certificarea de către experţii înscrişi în Registrul naţional al experţilor a activităţii de cercetare-dezvoltare.

    Astfel, prin includerea cerinţei de certificare a activităţilor de cercetare-dezvoltare în sarcina anumitor contribuabili, autorităţile îngreunează obţinerea deducerii suplimentare pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, adică o reducere a impozitului pe profit. Pe de altă parte, însă, certificarea acestor activităţi poate oferi un grad de confort semnificativ în eventualitatea unui control fiscal, fapt ce poate încuraja contribuabilii să aplice această facilitate fiscală, într-un număr mai mare.

    EXPERTIZĂ ŞI CERTIFICARE. Având în vedere necesitatea creării unui cadru normativ subsecvent necesar aplicării efective a regulilor existente, au fost publicate normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare, prin intermediul cărora sunt menţionate principalele etape de efectuare a expertizelor: etapa I – solicitarea expertizei, etapa II – desemnarea unui expert din Registrul Experţilor, etapa III – încheierea contractului de expertiză, etapa IV – realizarea expertizei. De asemenea, pentru îmbunătăţirea modalităţii de desfăşurare a procesului de certificare, autoritatea legislativă a pus la dispoziţie modele cadru pentru fiecare document necesar în vederea expertizei, atât pentru contribuabili, cât şi pentru experţi, respectiv: cerere de expertiză, declaraţie de confidenţialitate, incompatibilitate şi imparţialitate, comandă de expertiză, contract de expertiză, raport de expertiză, certificat de expertiză, registru de evidenţă a certificatelor de expertiză şi raportul de verificare. 

    Astfel, autorităţile fiscale pun la dispoziţia contribuabililor un cadru mult mai organizat în ceea ce priveşte aplicarea stimulentelor fiscale de cercetare-dezvoltare, care oferă de asemenea o asigurare în cazul unei inspecţii fiscale, certificatul de expertiză fiind documentul care atestă încadrarea activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, utilizat în raport cu organele de control fiscal.

     

    Totodată, deşi având în vedere volumul documentaţiei ce trebuie completată/depusă pentru a obţine certificarea proiectelor, acest proces poate deveni unul anevoios din perspectiva contribuabililor, siguranţa oferită de această expertiză se poate traduce într-un grad de confort foarte mare în ceea ce priveşte aplicarea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi.

    REGISTRU EXPERŢILOR. În scopul operaţionalizării facilităţilor fiscale acordate de statul român în vederea impulsionării domeniului de cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a constituit Registrul Naţional al Experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare (cunoscut şi sub denumirea de REXCD) la începutul lunii februarie a acestui an.

    Registrul este constituit pe domenii de cercetare-dezvoltare, corespunzător domeniilor şi subdomeniilor din  Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă – SNCISI 2022-2027 şi este alcătuit din 299 de membri având diferite grade ştiinţifice sau funcţii didactice: bioeconomie – 55 de membri; economie digitală şi tehnologii spaţiale – 48 de membri; energie şi mobilitate – 32 de membri; fabricaţie avansată – 23 de membri; materiale funcţionale avansate – 68 de membri; mediu şi eco-tehnologii – 40 de membri; sănătate – prevenţie, diagnostic şi tratament avansat – 33 de membri. 

    Prin urmare, numărul semnificativ mai mare de experţi care pot fi accesaţi în vederea certificării activităţilor de cercetare-dezvoltare, în comparaţie cu versiunea anterioară a registrului de doar 26 de membri şi împărţirea acestora pe domenii/subdomenii, poate oferi o fluidizare a întregului proces de expertiză.

    Astfel, conform ultimelor actualizări legislative în materie, se pot observa demersurile legiuitorului efectuate în vederea clarificării/completării legislaţiei referitoare la facilitaţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, care considerăm că au, la bază, scopul de a impulsiona contribuabilii în aplicarea acestor facilităţi şi generarea de investiţii în domeniu.

    În concluzie, am recomanda contribuabililor să nu uite de beneficiile aplicării stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Astfel, prin aplicarea deducerii suplimentare de 50% cheltuielilor de cercetare-dezvoltare şi scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care desfăşoară astfel de activităţi, contribuabilii pot beneficia de reducerea sau eliminarea cheltuielii cu impozitul pe profit, avantajul competitiv pe piaţă prin creşterea marjelor de profit sau prin menţinerea competitivităţii preţurilor, generarea unor economii, care pot conduce la rândul lor, la noi investiţii. Nu trebuie uitate nici creşterea salariului net al angajaţilor eligibili, creşterea satisfacţiei şi motivaţiei angajaţilor, dar şi creşterea competitivităţii companiei ca angajator pe piaţa muncii.

     

  • Elon Musk şi alţi experţi în tehnologie cer o „pauză” în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor avansate de inteligenţă artificială. Peste 1.000 de cercetători şi directori din domeniul tech semnează o scrisoare deschisă pentru a opri ceea ce ei descriu drept o cursă periculoasă a înarmării tehonologice

    Elon Musk, alături de peste 1.000 de cercetători şi directori din domeniul tehnologiei au cerut o „pauză” de şase luni în dezvoltarea sistemelor avansate de inteligenţă artificială, cum ar fi GPT de la OpenAI, pentru a opri ceea ce ei numesc o cursă „periculoasă” a înarmării tehnologice, scrie Financial Times.

    O scrisoare deschisă, publicată miercuri de Future of Life Institute, un grup de campanie non-profit, a fost semnată de peste 1.100 de persoane din mediul academic şi din industria tehnologică la câteva ore de la publicare.

    „În ultimele luni, laboratoarele de inteligenţă artificială au fost blocate într-o cursă scăpată de sub control pentru a dezvolta şi desfăşura tehnologii AI din ce în ce mai puternice pe care nimeni – nici măcar creatorii lor – nu le poate înţelege, prezice sau controla în mod fiabil”, se arată în scrisoare.

    Printre cosemnatari se numără profesori de top în domeniul inteligenţei artificiale precum Stuart Russell şi Yoshua Bengio, cofondatorii Apple, Pinterest şi Skype, precum şi fondatorul start-up-ului Stability AI. 

    „Facem apel la toate laboratoarele AI să întrerupă imediat, pentru cel puţin şase luni, antrenarea sistemelor de inteligenţă artificială mai puternice decât GPT-4. Această pauză ar trebui să fie publică şi verificabilă şi să includă toţi actorii cheie din domeniu. În cazul în care o astfel de pauză nu poate fi promulgată rapid, guvernele ar trebui să intervină şi să instituie un moratoriu”, a adăugat grupul.

    Scrisoarea reprezintă răspunsul privitor la avântul sistemelor de inteligenţă artificială din ultimele cinci luni, printre care se numără şi ChatGPT al OpenAI.

    Companii precum Google, Microsoft şi Adobe adaugă, de asemenea, noi tipuri de competenţe AI în motoarele lor de căutare şi în instrumentele lor de productivitate, o mişcare care a pus inteligenţa artificială în mâinile a milioane de utilizatori obişnuiţi.

    Acest ritm accelerat de dezvoltare şi implementare publică i-a îngrijorat pe unii cercetători din domeniul AI cu privire la impactul potenţial asupra ocupării forţei de muncă, a discursului public şi – în cele din urmă – asupra capacităţii umanităţii de a ţine pasul cu noile tehnologii.

    Scrisoarea propune crearea unor protocoale de siguranţă comune care să fie verificate de experţi independenţi pentru „a se asigura că sistemele care aderă la acestea sunt sigure dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

    În fruntea listei tot mai mari de semnatari ai scrisorii se află o serie de cercetători renumiţii din domeniul AI. Musk, care a fost co-fondator al OpenAI, dar a părăsit organizaţia în 2018 şi de atunci a devenit critic la adresa acesteia, a semnat, de asemenea, scrisoarea. Printre alte nume cu rezonanţă se numără cofondatorul Apple, Steve Wozniak, autorul Yuval Noah Harari şi fostul candidat la preşedinţia SUA, Andrew Yang.

  • Zona din Bucureşti care explodează total. Se pregătesc investiţii uriaşe, apartamente, mall-uri şi clădiri de birouri

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou.

    ♦ Proiectele noi de infrastructură alături de zona comercială cu nume precum Dedeman, Ikea, Jumbo sau Auchan alături de miile de noi locuinţe vor transforma Pallady într-una similară zonei Băneasa din nordul Capitalei, mai ales odată cu viitoarele dezvoltări de birouri.

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou. Mai mult, deja bulevardul Theodor Pallady a atras nume mari din retail, atât de mobilă, cum este Ikea, dar şi din bricolaj pre­cum Dedeman sau Leroy Merlin sau food – Auchan, Lidl sau Kaufland.

    „Avem în zonă linii de metrou, tramvai, autobuz, bulevard cu trei benzi pe sens şi potenţial de dezvol­tare. Estimez că sunt circa 1.000 de hectare disponibile pentru dezvol­tare, teren unde construcţii vechi nu prea sunt. Mai ales în ultimii 10 ani a existat o dezvoltare rapidă, interval în care s-au construit 20-25.000 de lo­cuinţe. Mai mult, aici discutăm des­pre o suprafaţă com­pac­tă care nu mai există în altă parte în Bucureşti, atât ca extindere cât şi ca mijloace de trans­port în comun, fa­cilităţi sau infrastructură“, a spus Ionuţ Negoiţă, cel mai activ dez­vol­tator imobiliar din Capitală, într-un interviu acordat ZF.

    Dezvoltatorul vrea inclusiv să investească într-un proiect de birouri care să completeze componenta de comercial din zonă.

    „Intenţionez ca în aproximativ un an să încep proiectarea unei dezvol­tări de birouri pe un teren de 18.000 mp aproape de metrou şi în vecinătatea Ikea. Sunt optimist. Va ieşi o clădire de 50.000 -60.000 mp de birouri. Obli­gatoriu se va crea un pol de office acolo. Va fi precum un oraş nou cu tot ce are nevoie“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    Dincolo de o componentă de office, care să vină alături de co­mer­cial şi rezidenţial, Pallady are nevoie şi de un mall, cu elemente precum un cinematograf modern care să com­pleteze lista de funcţiuni.

    „Zona Pallady are nevoie de clădiri de birouri şi un mall. Odată ce am deschis clinica medicală, am fost plăcut surprins că interesul pentru angajări în cadrul clinicii a fost unul ridicat deşi sectorul medical este unul cu deficit. Explicaţia a fost simplă – mulţi dintre angajaţi deja stau în sud, est sau vest şi lucrează în nord, fac şi o oră şi jumătate până la locul de muncă şi petrec mult timp în maşină. Ei vor să lucreze cât mai aproape de casă. Acum avem de-a face cu o „dictatură“ a angajatului şi nu a angajatorului cum era vremea când se construiau birouri în zona Pipera fără metrou, iar companiile vor veni după angajaţi, iar distanţa faţă de locul de muncă este în top trei priorităţi dincolo de climatul la locul de muncă şi salariu“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    El explică faptul că în 2022 vânzările de locuinţe au fost afectate de contextul economic şi războiul din Ucraina, iar creşterea dobânzilor şi-a pus amprenta asupra vânzărilor de locuinţe de segment mediu.

    „Cererea pentru locuinţe în zonă a fost una bună şi foarte bună, dar odată cu începerea războiului lucrurile s-au schimbat şi aici, cum s-au schimbat în toată piaţa de rezidenţial şi a scăzut la 40% din ce era. Dar piaţa va reveni. Noi vindeam circa 80 de unităţi pe lună, iar acum vindem 35. Cred că toată zona vindea 2.000 -2.500 de locuinţe pe an, iar acum volumele au scăzut la circa 1.000. Publicul-ţintă este clasa medie şi în viitor putem discuta de o ridicare a nivelului de calitate peste mediu. Zona are potenţial de mediu plus şi noi vrem să venim şi cu produse de acest nivel“, a subliniat Ionuţ Negoiţă

    El explică faptul că Pallady continuă să fie un pol de interes pentru investitori şi clienţi în condiţiile în care aceasta continuă o zonă deja existentă şi are deja infrastructura necesară, atât pentru transport în comun cât şi când vine vorba de străzi, iar în plus sunt în construcţie două noi pasaje realizate de Primăria Sector 3 în partea de est tocmai pentru a fluidiza traficul rutier.

    „Cele două pasaje -unul care traversează un giratoriu şi celălalt peste un alt rond pentru acces spre zona comercială, aminteşte de Băneasa, unde cele două pasaje au ajutat enorm fluidizarea traficului şi dezvoltarea zonei. Orice element care îmbunătăţeşte infrastructura este bine-venit. Există deja extindere şi dincolo de centura actuală, există un outlet dar şi alte proiecte mai mici sau mai mari de case plus logistică. Blocuri nu ar avea logică acolo cât timp sunt terenuri în oraş„, a spus Ionuţ Negoiţă.

    Grupul de firme condus de Ionuţ Negoiţă lucrează în prezent la proiecte cu un total de peste 5.000 de apartamente care vor fi gata treptat în următorii patru ani.

    „Am finalizat HILS Pallady vizavi de Ikea compus din 1908 apartamente, unde există şi o clinică medicală cu o suprafaţă de 1.500 mp cu 30 de specialităţi. Mai avem şi o clădire de birouri pentru firmele proprii unde ne vom muta în 2-3 luni -4.000 mp are clădirea şi va avea inclusiv magazin alimentar, farmacie, cafenea şi alte servicii. Avem spaţii verzi, locuri de joacă, parcare supraetajată, parcări la suprafaţă şi metrou la 50 de metri de ieşirea din cartier. În lucru avem un proiect pe str. Brauner de 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare. În martie 2024 va fi gata. Acolo avem o parcare supraetajată. Tot în zona Pallady mai avem un proiect de 1.200 de apartamente cu parcări subterane, două niveluri în subsol şi un demisol. Acolo tocmai ce am început lucrările care se vor termina în circa doi ani. Un alt proiect de 400 de apartamente este început acum. Va avea tot două niveluri de parcări în subteran, este început şi va fi gata la final de 2024. Mai lucrăm şi pe alte terenuri şi am iniţiat procedurile. Spre exemplu avem un teren cu un PUZ mai vechi şi încă valabil şi vrem să îl punem în valoare“, a subliniat dezvoltatorul.

    Înainte de boomul imobiliar din ultimul deceniu, zona Theodor Pallady era recunoscută drept una industrială, unde dezvoltările de rezidenţial erau la un nivel scăzut. Însă odată cu dezvoltarea comercială, aceasta s-a transformat într-unul dintre cele mai fierbinţi poluri de rezidenţial din Bucureşti.

    „Zona Pallady era în 2009 o zonă gri, unde erau multe fabrici, uzine, industrie. Lucrurile s-au schimbat mult odată cu apariţia centrelor comerciale moderne care au dat cu totul altă perspectivă zonei. Şi apariţia dezvoltărilor rezidenţiale, desigur. Acum lucrurile stau cu totul altfel şi odată cu noile investiţii, zona a fost subestimată, însă pe de-o parte a fost bine pentru că preţurile n-au urcat prea mult, însă sunt destul de ridicate şi investitorii iau zona în serios“, a conchis Ionuţ Negoiţă.