BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România

    „La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea. 

    Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”

    A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
    Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.

    „Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.

    Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
    Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
    Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
    Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
    Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.

    În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.

    Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
    „Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.

    Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.

    În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.

    „Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.

    În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”

    De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.

    Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
    Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
    Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”.

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Străinii deţin aproape jumătate din datoria publică totală a României de 70 mld. euro

    Cu o datorie publică egală cu 35% din PIB, România a avut anul trecut a şaptea cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistică. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publică a României era deţinută la finalul anului trecut de nerezidenţi, un procent care situează România la mijlocul clasamentului Uniunii în privina deţinerii datoriei suverane de către nerezidenţi. Datoria Germaniei este deţinută de nerezidenţi în proporţie de 47,7%, cea a Franţei în proporţie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
     
    „Ideal este ca datoria publică să fie deţinută de rezidenţi şi să fie preponderent cumpărată din economisirea internă. Nerezidenţii înseamnă în mare investiţiile de portofoliu care cumpără datoria pe termen nu foarte îndelungat. Investiţiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evoluţia pieţei, prin urmare cu cât datoria publică este în mai mare măsură deţinută de nerezidenţi, cu atât eşti mai expus“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     

  • N-am nimic, dar închiriez. Noul trend în rândul tinerilor americani

    Celor cărora le surâde un stil de viaţă cu chirie le e din ce în ce mai uşor să trăiască aşa cum doresc, datorită multelor firme care s-au specializat în a le pune la dispoziţie de la spaţii de lucru şi locuinţe la tot felul de obiecte necesare ori articole vestimentare şi accesorii contra unei sume, de multe ori abonament lunar.

    Chiriaşii de meserie nu sunt neapărat persoane cu venituri reduse, ba din contră, şi preferă acest stil de viaţă datorită flexibilităţii pe care le-o oferă şi posibilităţii de a deţine temporar tot felul de lucruri pe care le pot schimba când se plictisesc fără a rămâne cu cele vechi pe cap. O parte din cei care preferă să închirieze tot ce au nevoie o fac şi la gândul că nu se ştie ce le rezervă viitorul, lecţie învăţată în urma recesiunii economice încheiate cu ceva vreme în urmă.

    Printre companiile care se adresează celor care vor să fie proprietari temporar se numără Feather, Crate & Barrel, West Elm şi Fernish, care închiriază piese de mobilier pentru diferite perioade şi activează în marile metropole americane, Rent the Runway, Urban Outfitters, care închiriază articole vestimentare, la concurenţă, mai nou, cu retaileri sau case de modă care au introdus şi ele propriile servicii de închiriere, mai ales pe bază de abonament lunar. Se pot închiria, la fel de bine, şi electrocasnice sau corturi ori alte articole de vacanţă.

  • Ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să devii pilot şi cum arată locul în care se pregătesc cei care vor pilota viitoarele aeronave – VIDEO

    Parte a grupului Turkish Airlines, Turkish Airlines Flight Academy a fost fondată cu scopul de a educa piloţii de care are nevoie compania pentru a-şi desfăşura operaţiunile de zbor.

    O parte importantă din pregătirea piloţilor constă în antrenamente la sol în simulatoarele de zbor: acestea funcţionează exact precum cockpitul (cabina de pilotaj) unui avion, fiind dotate cu aceeaşi tehnologie pe care o folosesc piloţii în timpul zborurilor.

    În prezent, Turkish Airlines deţine 19 astfel de simulatoare, iar până în anul 2021 şi-au propus să ajungă la un număr de 29. Investiţia medie în acestea este de aproximativ 7-8 milioane de dolari, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii companiei.

    În fiecare zi, la sediul academiei de zbor a Turkish Airlines se antrenează  circa 400 de viitori piloţi – dintre ei, majoritatea vor pilota aeronavele operatorului aerian turc; 5% dintre viitorii piloţi vor efectua zboruri pentru alţi operatori aerieni.

    Cei care vor pilota avioanele companiei şi-au luat angajamentul de a lucra pentru Turkish Airlines timp de 10 ani, astfel încât să acopere costurile acestei şcoli.

    Pentru a urma academia operatorului turc, toţi potenţialii piloţi trebuie să deţină o diplomă de licenţă, în orice domeniu.

    Operatorul aerian turc a fost înfiinţat în 1933, operând iniţial 5 aeronave. În prezent, deţine o flotă de circa 335 de aeronave (de pasageri şi cargo). În 2013, a luat decizia de a face cea mai mare achiziţie de aeronave din istoria aviaţiei civile din Turcia, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Turkish Airlines operează zboruri din Bucureşti spre Istanbul de trei ori pe zi, de patru ori săptămânal din Cluj-Napoca (de pe 24 iunie vor avea curse zilnice) şi de patru ori săptămânal pe ruta Constanţa-Istanbul. 

  • Ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să devii pilot şi cum arată locul în care se pregătesc cei care vor pilota viitoarele aeronave – VIDEO

    Parte a grupului Turkish Airlines, Turkish Airlines Flight Academy a fost fondată cu scopul de a educa piloţii de care are nevoie compania pentru a-şi desfăşura operaţiunile de zbor.

    O parte importantă din pregătirea piloţilor constă în antrenamente la sol în simulatoarele de zbor: acestea funcţionează exact precum cockpitul (cabina de pilotaj) unui avion, fiind dotate cu aceeaşi tehnologie pe care o folosesc piloţii în timpul zborurilor.

    În prezent, Turkish Airlines deţine 19 astfel de simulatoare, iar până în anul 2021 şi-au propus să ajungă la un număr de 29. Investiţia medie în acestea este de aproximativ 7-8 milioane de dolari, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii companiei.

    În fiecare zi, la sediul academiei de zbor a Turkish Airlines se antrenează  circa 400 de viitori piloţi – dintre ei, majoritatea vor pilota aeronavele operatorului aerian turc; 5% dintre viitorii piloţi vor efectua zboruri pentru alţi operatori aerieni.

    Cei care vor pilota avioanele companiei şi-au luat angajamentul de a lucra pentru Turkish Airlines timp de 10 ani, astfel încât să acopere costurile acestei şcoli.

    Pentru a urma academia operatorului turc, toţi potenţialii piloţi trebuie să deţină o diplomă de licenţă, în orice domeniu.

    Operatorul aerian turc a fost înfiinţat în 1933, operând iniţial 5 aeronave. În prezent, deţine o flotă de circa 335 de aeronave (de pasageri şi cargo). În 2013, a luat decizia de a face cea mai mare achiziţie de aeronave din istoria aviaţiei civile din Turcia, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Turkish Airlines operează zboruri din Bucureşti spre Istanbul de trei ori pe zi, de patru ori săptămânal din Cluj-Napoca (de pe 24 iunie vor avea curse zilnice) şi de patru ori săptămânal pe ruta Constanţa-Istanbul. 

  • Expertă în imobiliare

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat aparitiei dvs. În catalog?
    Au fost mai multe momente importante pe parcursul ultimilor 10 ani. Am intrat în managementul companiei în 2009, atunci când piaţa imobiliară traversa cea mai dificilă etapă şi pot spune că a fost o experienţă completă: de la o cădere bruscă la stabilizare şi apoi o creştere sănătoasă. Afilierea la Cushman & Wakefied în 2017 (după fuziunea la nivel global dintre DTZ şi Cushman & Wakefield) a reprezentat un pas important pentru noi, pentru că astfel am devenit asociaţi cu unul dintre liderii internaţionali ai pieţei de consultanţă imobiliară).
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Expunerea în catalogul 100 Tineri Manageri de top a reprezentat o recunoaştere a performanţei la acel moment, dar şi un factor motivant şi de responsabilizare în carieră în anii care au urmat.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    În prezent coordonez activitatea administrativă a companiei – bugetare, HR, PR & marketing. În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că specialitatea mea profesională este în domeniul retail, sunt implicată în coordonarea diviziilor de retail agency şi asset services.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Noua generaţie de tineri manageri mă impresionează în mod special prin conştiinţa de sine, creativitate, energie, dorinţa de a-şi cultiva talentele şi curajul de a-şi urma pasiunile. În acelaşi timp, cred că trebuie să înveţe şi să aibă răbdare.

  • Românii, mai bogaţi decât americanii?!

    Ponderea cea mai mare în această avuţie netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuţia netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.

    În 2008 avuţia netă, care este formată din active imobiliare şi active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare şi 187 miliarde de lei activele financiare.

    Dacă calculăm în euro, avuţia netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.

    În 2008, preţurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, şi de aceea românii erau mai bogaţi.

    Faţă de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.

    În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuţiei populaţiei, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.

    Norocul românilor şi al României este că peste 90% din populaţie este proprietară a apartamentelor şi caselor, faţă de un grad de proprietate cuprins între 55% şi 60% în Germania.

    BNR observă că această avuţie netă este distribuită inegal, tendinţă care va creşte în următorii ani: cele mai bogate 10 gospodării deţin aproximativ 60% din această avuţie.
    Investiţiile financiare (depozite bancare, cash, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuţiei nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creştere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuţia lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenţi deţin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenţi deţin doar 29%.

    BNR a calculat activele financiare scăzând datoriile totale, care în 2018 au fost de 150 de miliarde de lei.

    Individual, avuţia netă depăşeşte 22.000 de euro la finalul lui 2018.

    Dacă trecem oceanul, conform ultimelor date ale Fed – Banca Centrală Americană -, avuţia netă a celor 327 de milioane de americani a fost de 108,6 trilioane de dolari la finalul primului trimestru din 2019, în creştere cu 4,5% faţă de 2018, adică 332.110 dolari per american.

    Cea mai mare creştere a bogăţiei americanilor a venit din aprecierea valorii acţiunilor sau alte titluri financiare.

    Dar inegalitatea la americani este mult mai dură.

    Conform unui articol din revista Bloomberg Businessweek (What he uncovered about inequality is shaking up capitalism and politics), primele 1% din familii controlează 39% din această avuţie, iar 90% de jos în sus deţin numai 26%. Jumătate din americani au o avere negativă, adică datoria pe care o au este mai mare decât valoarea activelor deţinute.

    Deşi America a prosperat în ultimii 30 de ani pe medie, această bogăţie s-a distribuit total inegal. Mai mult de jumătate din americani au sărăcit, în timp ce marile familii şi marile companii au înregistrat creşteri spectaculoase.

    În articolul din Bloomberg Businessweek, un francez, Gabriel Zucman, elev al economistului francez Thomas Piketty, a început să cerceteze unde se află averea celor bogaţi  şi care sunt cauzele creşterii acestei inegalităţi.

    El spune că în anii ’80 s-a produs un cataclism odată cu venirea lui Ronald Reagan ca preşedinte al Statelor Unite. Când Reagan a preluat Casa Albă, primele 0,1% din familii controlau 7% din bogăţia Statelor Unite. Până în 2014, aceste familii şi-au triplat bogăţia, ajungând să controleze 22% din avuţia totală a SUA.

    Această creştere a bogăţiei – care a avut loc, paradoxal, ca urmare a democratizării pieţelor financiare şi a globalizării, care a dat posibilitatea mai multor oameni să se îmbogăţească din deschiderea pieţelor – a devenit un pericol pentru capitalismul american. Miliardarilor americani începe să le fie frică că au devenit prea bogaţi, iar liderii politici, în căutare de cât mai multe voturi, încep să aibă o retorică contra lor şi să aducă socialismul în discuţie.

    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, „egalitatea” este mult mai bună în România.

    Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mai confortabili atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“

  • Ce avere are Şerban Nicolae, omul care ar putea să fie următorul preşedinte al României

    Potrivit declaraţiei de avere depusă pe 13 iunie 2018, Şerban Nicolae deţine, alături de soţia sa, un teren intravilan de 550 de metri pătraţi în Voluntari, precum şi o casă de locuit cu o suprafaţă de aproximativ 381 metri pătraţi.
     
    Şerban Nicolae a declarat şi un automobil Citroen din 2011, precum şi bijuterii sau obiecte de artă şi cult în valoare totală de aproximativ 25.000 de euro.
     
    Senatorul PSD a declarat şi mai multe împrumuturi acordate în nume personal, care ating o valoare totală de aproximativ 350.000 de lei şi 13.500 de euro. Pe de altă parte, Nicolae are şi datorii de 243.500 de euro, respectiv 217.570 de lei.
     
    În funcţia de senator, Şerban Nicolae a încasat o indemnizaţie anuală de 111.420 de lei. El a mai obţinut 1.674 de lei ca onorariu din partea TEMPUS Grup SPRL, 3.300 de lei în urma cesiunii unor părţi sociale deţinute, precum şi 25.000 de lei ca restituire fond campanie din partea Autorităţii Electorale Permanente.