BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Secretar de stat în Ministerul Finanţelor: Anul acesta nu sunt emoţii privind deficitul bugetar, stăm foarte bine la trei luni

    “Nu sunt emoţii pentru anul acesta în privinţa deficitului bugetar. Situaţia la trei luni este chiar foarte bună. De la un program care prevedea un deficit de 0,65%, avem un excedent de 0,69%. Într-adevăr, ceea ce observăm în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor”, a afirmat marţi Jiru, într-o conferinţă organizată de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

    Programul de convergenţă aprobat miercuri de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB în termeni ESA, din care 0,25 puncte procentuale reprezintă ajustorul pentru confinaţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene.

    Ţinta de deficit structural a fost stabilită la 1,25%, din care 0,25 puncte ajustor pentru fonduri europene.

    Jiru a amintit că, deşi anul trecut România avea o ţintă de deficit de 2,2% din PIB, a ajuns la o realizare de 1,5%, raportat la o medie în zona euro de 2,2% şi de 2,9% la nivelul statelor Uniunii Europene.

    Pentru acest an, estimarea pentru creşterea economică este de 3,2%, iar pentru 2016 Guvernul preconizează 4%.

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • Statele Unite au înregistrat în anul fiscal 2014 cel mai mic deficit bugetar din 2007

    Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal.

    Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

    Deficitul bugetar pentru anul 2014 reprezintă 2,8% din produsul intern brut (PIB), ajungând la cel mai scăzut nivel din anul fiscal 2007 până în prezent.

    Economia SUA a intrat în recesiune la finalul anului 2007, ceea ce a determinat creşterea deficitului bugetar până în 2010. După acest an, pe fondul revenirii economice, deficitul bugetar a început să coboare.

    Reducerea deficitului în perioada 1 octombrie 2013-30 septembrie 2014 s-a produs datorită creşterii veniturilor la bugetul de stat, pe fondul scăderii ratei şomajului şi a unor majorări de taxe pentru persoanele cu venituri mari.

    De altfel, în luna septembrie guvernul federal a raportat un excedent bugetar de 105,8 miliarde de dolari, în creştere faţă de aceeaşi lună din 2013, când a fost înregistrat un excedent de 75,1 miliarde de dolari.

  • Statele Unite au înregistrat în anul fiscal 2014 cel mai mic deficit bugetar din 2007

    Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal.

    Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

    Deficitul bugetar pentru anul 2014 reprezintă 2,8% din produsul intern brut (PIB), ajungând la cel mai scăzut nivel din anul fiscal 2007 până în prezent.

    Economia SUA a intrat în recesiune la finalul anului 2007, ceea ce a determinat creşterea deficitului bugetar până în 2010. După acest an, pe fondul revenirii economice, deficitul bugetar a început să coboare.

    Reducerea deficitului în perioada 1 octombrie 2013-30 septembrie 2014 s-a produs datorită creşterii veniturilor la bugetul de stat, pe fondul scăderii ratei şomajului şi a unor majorări de taxe pentru persoanele cu venituri mari.

    De altfel, în luna septembrie guvernul federal a raportat un excedent bugetar de 105,8 miliarde de dolari, în creştere faţă de aceeaşi lună din 2013, când a fost înregistrat un excedent de 75,1 miliarde de dolari.

  • Preşedintele Raiffeisen Bank, după întâlnirea cu Băsescu: Oamenii de afaceri sunt de acord cu reducerea CAS, dar există un risc ce îngrijorează

     Steven van Groningen, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, a spus că întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu a fost o discuţie deschisă, lejeră, în care s-a discutat despre punctele de vedere ale oamenilor de afaceri.

    “Organizaţiile oamenilor de afaceri sunt, de principiu, de acord cu reducerea CAS, dar, în comun cu preşedintele, ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă vom rămâne cu un deficit bugetar care este relativ mare”, a declarat Steven van Groningen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce se bazează economia românească în 2014

    Consumul gospodăriilor a crescut în primul trimestru cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 3,1% faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Aceasta a permis cererii interne să preia rolul de principal motor al creşterii PIB şi să atragă după sine şi o majorare a importurilor, remarcă analiştii Raiffeisen. Din punctul lor de vedere, economia va putea creşte anul acesta cu 3,5%, iar PIB real cu excepţia agriculturii va avansa cu 3,8%. Totuşi, afirmă ei, pentru ca prognoza să fie realizabilă va fi nevoie în trimestrele următoare de rate mai ridicate de creştere a PIB real cu excepţia agriculturii, în jur de 1,1% în medie, faţă de 0,1% în primul trimestru.

    Este o estimare mai optimistă decât cea a UniCredit, care vede posibilă doar o creştere economică de 2,7% anul acesta şi de 3% la anul, în timp ce economiştii BCR estimează un progres al PIB de 3% în 2014 şi 3,3% în 2015.

    Cea mai recentă estimare oficială provenită de la o instituţie internaţională este cea a Comisiei Europene, care vede posibilă pentru anul acesta o creştere economică de 2,5%.

  • Scăderea CAS reduce veniturile cu 5 miliarde de lei în 2015. Guvernul nu a convins FMI că are alte surse

     Premierul Victor Ponta a declarat joi că de la 1 octombrie contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu 5 puncte procentuale, cu un impact bugetar de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, şeful Executivului precizând că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern.

    “Considerăm că reducerea CAS cu cinci puncte trebuie aplicată chiar de anul acesta şi putem să ne permitem acest lucru. Putem în mod rezonabil şi sustenabil să transmitem către Parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte pentru ultimul trimestru, începând cu 1 octombrie, deoarece în acest fel nu trebuie să creştem niciun fel de taxă sau impozit. Avem capacitatea, fiind buni gospodari ai bugetului şi având încasări suplimentare şi cheltuieli mai mici, pentru 2014, de a acoperi impactul negativ”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Deficitul pentru 2014 va fi majorat cu 700 milioane lei, cheltuieli pentru Apărare

     “E vorba de 0,2% din PIB pentru Apărare, da, a fost negociat de către ministrul Bugetului cu Comisia Europeană”, a spus Ponta, care a precizat că deficitul bugetar pentru anul în curs se va majora cu 700 de milioane de lei.

    Ponta a admis, astfel, că ţinta de deficit convenită iniţial va fi majorată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch a confirmat ratingul României la “BBB-“, cu perspectivă stabilă

     Ratingul pentru credite în monedă locală pe termen lung a fost reafirmat la “BBB”, de asemenea cu perspectivă stabilă, se arată într-un comunicat transmis vineri de Fitch.

    Plafonul de ţară al calificativelor României a fost confirmat la “BBB+”, iar ratingul de credit pe termen scurt a fost menţinut la “F3”.

    Ratingul ar fi influenţat pozitiv de accelerarea creşterii economice şi îmbunătăţirea încrederii că România reduce diferenţa de venit faţă de celelalte state UE, evoluţii care ar putea fi susţinute, spre exemplu, de reforme structurale în zona companiilor de stat, a sistemului de sănătate publică şi a administraţiei publice, se spune în comunicat.

    Totodată, o reducere mai accelerată a gradului de îndatorare externă ar influenţa pozitiv ratingul României, notează agenţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE avertizează: Italia are probleme economice, iar Franţa va rata ţinta de deficit bugetar

     Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice.

    Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

    Comisia a arătat, miercuri, că Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Ungaria, Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie se confruntă cu dezechilibre economice.

    Problemele sunt, însă, excesive în Croaţia, Italia şi Slovenia, a avertizat executivul comunitar. Comisia va monitoriza cu atenţie economiile acestor state, pentru a se asigura că implementează reformele recomandate de miniştrii de Finanţe ai statelor din UE

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro