BusinessMagazin

Tag: cumparatori

  • Internetul este din ce în ce mai important pentru comerţul din Europa Centrală

    “Chiar dacă există riscul de a cumpăra un produs fals, diferenţa de preţuri dintre magazinele online şi cele clasice este atât de mare, încât clienţii îşi asumă riscurile şi decid să cumpere de pe internet. După prima achiziţie, clienţii sunt gata să cumpere şi alte produse. Importanţa acestui canal de vânzări va creşte pe măsură ce tot mai mulţi clienţi utilizează computere sau smartphone-uri conectate la internet”, potrivit studiului.

    Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 ţara din Europa Centrală care avea cel mai mare număr de persoane care foloseau frecvent internetul era Slovacia (74% din populaţie), în timp ce România se afla pe ultimul loc (43% din populaţie). De asemenea, ţara cu cel mai mare număr de persoane care comandaseră online un produs sau un serviciu era tot Slovacia (45%), iar România era de asemenea pe ultimul loc (cu mai puţin de 10%).

    “În toate aceste ţări există o tendinţă de creştere a numărului de utilizatori de internet, iar în România şi Bulgaria numărul de persoane care utilizează frecvent internetul s-a dublat în ultimii cinci ani”, potrivit studiului. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 cel mai mare procent de persoane care au făcut achiziţii pe internet din România este cel din regiunea Bucureşti-Ilfov (10% din total).

  • GSK a primit mai multe oferte decât s-a aşteptat pentru fabrica Europharm de la Braşov

     “Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum”, a arătat Prigent.

    GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor.

    Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    “Doar o fabrică a fost afectată de acestă decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte. (…) Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014, după ce vom încheia perioada de găsire a unui cumpărător. Vânzările companiei nu vor fi afectate pentru că vom aduce produsele de la acele fabrici”, a arătat Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce produse au cele mai bune preţuri pe net?

    MALLUL TREBUIE SĂ FIE UN SPAŢIU CU ACCENT PE ENTERTAINMENT, pentru că aceleaşi lucruri pe care le găsim în magazine le putem cumpăra stând în faţa calculatorului„, argumenta recent Tatian Diaconu, director general al Immochan România, accentul pe care îl pune dezvoltatorul pe zone de petrecere a timpului liber din proiectul Coresi, pe care îl dezvoltă la Braşov.

    Dintr-un anumit punct de vedere, enunţul lui Tatian Diaconu nu pare justificat, pentru că, procentual, comerţul electronic reprezintă un firav 1,3% din totalul retailului românesc. Dar valoric, cele 600 de milioane de euro care reprezintă comerţul electronic din 2012 schimbă prespectiva. Pentru comparaţie, comerţul electronic are o cotă de 4% în Polonia, de 12% în Marea Britanie şi de 7% în SUA.

    Mai mult decât atât, în ultimii trei ani rata de creştere din domeniu s-a plasat la 33%, de invidiat pentru aproape orice alt domeniu de pe piaţa autohtonă. Menţinând o pantă similară pentru anul în curs, valoarea vânzărilor ar putea ajunge anul acesta la 800 de milioane de euro.

    Nu e de mirare că şi vânzătorii şi producătorii caută soluţii pentru a-şi atrage cumpărători în magazinele virtuale. „În România sunt înregistrate circa 600.000 de domenii .ro din care în jur de 350.000 sunt active„, spune Radu Vâlceanu, care la 34 de ani este director general al ContentSpeed, firmă care se ocupă cu dezvoltarea de  magazine online. Vâlceanu estimează că aproximativ 200.000 de firme au cel puţin un domeniu activ, cu un site funcţional. De aici şi până la vânzarea online mai e însă un pas, care se poate dovedi mare, mic sau în direcţia greşită.

    VARIANTA BETA . Marii retaileri de pe piaţa românească au ezitat ani în şir să dezvolte şi platformele de vânzare online, la fel ca în alte ţări. Reţeaua Carrefour, de pildă, a lansat abia în 2013 acest sistem de cumpărături. În primăvara acestui an, retailerul francez a lansat varianta beta a hipermarketului online, de unde clienţii pot face cumpărături, cu livrare la domiciliu, serviciu disponibil pentru Bucureşti şi zona limitrofă. Comanda minimă pentru livrarea la domiciliu este de 150 lei, iar taxa de transport este de 15 lei indiferent de adresa de livrare. Reţeaua Metro Cash & Carry România a lansat deja din 2011 magazinul online; dar pe această platformă nu sunt disponibile la vânzare toate produsele din portofoliu.

    Ivatherm, afacerea construită de Rucsandra Hurezeanu în domeniul dermatocosmeticelor, şi-a lansat propriul magazin online în luna martie a acestui an, iar vânzările au ajuns la 4% în acest moment. Anterior, vreme de un an, vizitatorii site-ului puteau lansa comenzi online, iar ponderea acestora reprezenta 1,5% din cifra de afaceri.

    DIN BUZUNAR SAU DE PE CARD. „În România metoda de plată preferată este plata la livrare, în timp ce în Polonia, Cehia sau Ungaria plata cu cardul a început să crească în ultimii ani, pe fondul creşterii încrederii în e-commerce„, adaugă Vâlceanu.
    El estimează că la nivel naţional, rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de 0,6%. Altfel spus, din 1.000 de vizitatori, doar şase cumpără efectiv. Ponderea creşte spre 1-2% în cadrul magazinelor care investesc în marketing online. „Din experienţă, un magazin online cu vechime şi clienţi fideli poate obţine o rată de conversie între 4 şi 12% după măcar 4-5 ani de operare„, completează Vâlceanu.

    Ponderea cea mai mare a cumpărătorilor din totalul vizitatorilor se înregistrează la magazinele cu poziţionare de hard discount, iar un exemplu în acest sens este chiar fenomenul Black Friday, când într-o singură zi vânzările unei reţele pot ajunge să le egaleze pe cele dintr-o lună întreagă. În noiembrie 2012, ContentSpeed a lansat 13 site-uri, iar vânzările acestora au depăşit 1,7 milioane de lei de Black Friday. Toţi clienţii firmei au venituri cumulate de 37 de milioane de euro anual.
     

  • Piaţa imobiliară, la pământ: în trei luni dispar trei sferturi dintre cumpărători

    „Au apărut în piaţă proprietari care nu vor să-şi asume riscul de a amâna vânzarea în contextul epuizării fondurilor disponibile Prima Casă şi acceptă sau chiar propun un nivel mai scăzut al preţurilor pentru a fi competitivi în raport cu celelalte oferte”, spune Matei Maloş, managing partner HomeFinders.ro.

    De asemenea, nu este exclus un blocaj total în trimestrul al IV-lea 2013 în zonele în care cererea pentru care cumpărătorii dispun de mijloace de plată este mult mai redusă faţă de oferta disponibilă pe piaţă, blocajul putând fi comparabil cu cel din trimestrul al IV-lea 2008, resimţit însă la nivelul întregii pieţe. Piaţa s-ar putea ajusta şi de această dată în funcţie de oferta de finanţare din piaţă. Comparând cel mai accesibil produs de creditare cu ceea ce permite finanţarea prin Prima Casă, în momentul de faţă, cu aceeaşi rată la un credit în lei se poate achiziţiona un imobil cu un preţ mai mic. Conform calculelor Kiwi Finance, una din cele mai mari companii de brokeraj financiar, în moneda în care se încasează veniturile (lei, în majoritatea cazurilor), din cauza diferenţelor de dobândă între lei şi euro, la o rată similară cu cea a unui credit prin Prima Casă, se pot accesa 45.500 euro echivalent în lei faţă de 57.000 euro. În plus, avansul de care trebuie să dispună cumpărătorii este de 15% faţă de 5%, avansul minim necesar pentru achiziţia prin Prima Casă.

    Maximul istoric al pieţei rezidenţiale din Bucureşti a fost atins în trimestrul al IV-lea al anului 2007. Scăderea preţurilor raportate în euro, faţă de maximele medii de tranzacţionare din trimestrul al IV-lea 2008 şi până în trimestrul al II-lea 2013, este cuprinsă între 55-60%.

    HomeFinders.ro a derulat, pe parcursul a 13 luni, în perioada mai 2012-mai 2013, un studiu pe un eşantion de peste 464 de cumpărători de locuinţe în Bucureşti prin care a stabilit ce procent îşi poate finanţa achiziţionarea locuinţei doar prin programul Prima Casă, în funcţie de anumite zone ale capitalei.

  • Cupoane online pentru reduceri în supermarketuri

    “Magazinele noastre se extind agresiv nu doar ca numar, dar si din punct de vedere al facilitatilor pe care le oferim clientilor nostri”, a declarat Pawel Musial, director general PROFI Rom Food. “Cupoanele online pe care incepem sa le punem la dispozitia clientilor le vor permite acestora se se bucure de noi reduceri cat se poate de atractive.”

    Primul proiect de e-couponing din România este dedicat promoţiilor prin intermediul cupoanelor online. Conceptul de digital couponing permite accesul gratuit, online, la discounturi şi promoţii pe care cumpărătorii le pot folosi pentru coşul de cumpărături lunar.

    Cupoanele digitale vor fi disponibile în cadrul platformei digitale tip multi-brand, multi-retailer CuponReducere.ro şi vor putea fi printate de către consumatori în scopul utilizării lor în unităţile moderne de comerţ (hipermarketuri, supermakerturi, magazine tip discount). Reducerile pot fi oferite de producători, dar şi de către retaileri.

    Proiectul de e-couponing – CuponReducere.ro devine activ în România, soluţia tehnică fiind pregătită şi susţinută de partenerii de la Coupons.com, lider european în domeniul promoţiilor de cupoane digitale.

    Cele mai recente studii de specialitate relevă creşterea duratei alocate de consumatori planificării sesiunii săptămânale de shopping – 70% dintre cumpărători îşi planifică sesiunile de cumpărături, dar şi faptul că din ce în ce mai multe branduri sunt urmărite online de consumatori. Platforma digitală va include diverse activităţi de marketing şi promoţionale în colaborare cu partenerii săi, producători şi retaileri.

    Ca prim retailer ce s-a alăturat proiectului CuponReducere.ro, Profi Rom Food este unul din liderii retailului alimentar din România, deţine 153 de magazine în prezent şi are planuri pentru deschiderea altor cel puţin 42 în cursul acestui an. Profi este un brand care se aliniază noilor trenduri din comerţul retail, priveşte spre viitor conectându-se la procesele inovatoare şi anticipând perspectivele marketingului.

    Parteneriatul cu Profi Rom Food va fi urmat de alăturarea în proiect, pe parcusul lui 2013, a altor parteneri-jucători cheie din domeniul retailului din România.
    “Parteneriatul semnat de Wave Division şi Profi Rom Food în România ne oferă certitudinea că putem dezvolta un proiect curajos şi sperăm vizionar pentru viitorul marketingului online.

    Ne dorim ca acest nou tip de shopper marketing să convingă consumatorii din România că marketingul viitorului este digital şi că relaţia directă care se stabileşte astfel între consumator pe de o parte, şi producători şi retailer pe de altă parte, este benefică alegerilor sale de shopping”, a declarat Bogdana Baltasiu (foto), Business Development Director – Wave Division.

    Wave Division este cea mai mare agentie de consumer engagement din Romania, cu o activitate de peste 13 ani si o retea dezvoltata in 72 de orase. Prin intermediul celor 6 arii de expertiza (servicii integrate de in-store marketing, retail merchandising, events management, shopper marketing, digital couponing si youth marketing), Wave Division a generat anual peste 18 milioane de interactiuni cu consumatorii, demonstrandu-si expertiza pentru un portofoliu semnificativ de clienti, printre care se numara: Coca Cola, Danone, Heineken, Hochland, Interstar, Intersnack, L’Oreal, Macromex, McDonald’s, Mega Image, Procter&Gamble, Prodal, Real, Reckitt Benckiser, Royal Canin, Samsung, Strauss, Tetrapak.

    Profi Rom Food deţine in momentul de fata, detine 156 de magazine care desfac o gama de peste 5.000 de produse in 88 de localitati din 36 judete.

  • Vânzătorii spun că au reapărut cumpărătorii de locuinţe în construcţie. Cei mai mulţi sunt tineri IT-işti

     “Am început vânzarea în iulie anul trecut, iar în septembrie-octombrie s-au semnat primele contracte, chiar în stadiul de groapă. E o situaţie pe care n-am mai văzut-o demult pe piaţă, respectiv să vinzi înainte de a finaliza construcţia. Cei care cumpără sunt tineri de până în 40 de ani, care plătesc prin Prima Casă sau au apartamente vechi pe care le vând şi îşi cumpără nou. Majoritatea sunt IT-işti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mihai Lucian, sales manager al complexului Avangarde Forest, unul dintre expozanţii prezenţi la târgul imobiliar Project Expo.

    Complexul este amplasat în zona Matei Millo din Pipera şi cuprinde 24 de case, fiecare cu 4 camere, cu o suprafaţă de 185 de metri pătraţi construiţi (129 mp utili) şi 180 de metri pătraţi de teren. Preţurile sunt de 95.000 euro, plus TVA, insclusiv 3 locuri de parcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.

  • Goana după cupoane. Câte milioane de euro dau românii anual pentru a obţine reduceri

    Cupoanele pentru reduceri de grup par să fie cel mai bun lucru care se putea întâmpla industriei de comerţ online. Un domeniu aproape inexistent în 2010, cupoanele au explodat, fiind unul dintre puţinele segmente din economie care, la câţiva ani de la instalarea crizei, înregistrează asemenea creşteri, ba, mai mult, au impulsionat comerţul online în sine prin faptul că au determinat consumatori altfel reticenţi să tranzacţioneze în mediul virtual. Cu alte cuvinte, au cultivat apetitul multora pentru achiziţii online, în primă fază prin cupoane foarte ieftine, de doar câţiva lei, iar odată prins gustul şi depăşite barierele legate de posibilul risc al unei plăţi cu cardul pe internet, o bună parte dintre ei au continuat să caute produse şi servicii.

    Aşa se face că, în total, consumatorii au scos din buzunar anul trecut peste 24 de milioane de euro pentru cupoane de reduceri, cu 34% mai mult decât cele 18 milioane de euro cheltuite în 2011, conform calculelor lui Andrei Ştefan, antreprenorul din spatele agregatorului de oferte Redutti.ro, care a dezvoltat un sistem de monitorizare a ofertelor publicate pe site-urile de cupoane din România.

    Este drept, cifra include şi o serie de achiziţii nefinalizate sau pentru care consumatorii au solicitat banii înapoi atunci când, din diferite motive, nu au putut beneficia de produsele sau serviciile achiziţionate în acest mod, dar ponderea acestor situaţii nu este foarte ridicată. În jur de 5,5 milioane de euro din valoarea menţionată mai sus au fost anul trecut veniturile din comisioane ale site-urilor care publică oferte de reduceri colective.

    APROAPE 2,3 MILIOANE DE CUPOANE AU FOST ACHIZIŢIONATE ÎN 2012, cu un milion mai multe decât în anul precedent, ceea ce înseamnă în medie 6.000 în fiecare zi dintr-o plajă de 4.000 de oferte active zilnic, între care 10% noi, reiese din raportul Daily Deals Dashboard al Redutti.ro. În tot anul trecut, cele aproximativ 110 site-uri active de cupoane de reduceri, cărora li se adaugă alte câteva zeci care apar şi dispar (numărul magazinelor de cupoane agregate de Redutti.ro este de 164), au avut 50.000 de oferte distincte.

    Deşi în continuare foarte multe dintre cupoanele publicate au un preţ destul de redus, valoarea medie a unui achiziţii a fost anul trecut de 10,5 euro, sub nivelul de 13,2 euro din 2011, semn că în ansamblu cupoanele sunt mai ieftine. Sau că ofertele aşa-numite de lux, pentru vacanţe de pildă, precum circuitul de 9 zile din China pentru 1.385 de euro de persoană sau 5 nopţi la Bansko în hotel de cinci stele cu 406 euro pentru două persoane, au fost mai puţin cumpărate.

    Cel mai scump asemenea cupon vândut anul trecut a fost pentru o vacanţă de lux în Dubai, la binecunoscutul hotel Atlantis The Palm, unde cinci nopţi de cazare pentru două persoane, cu mic dejun inclus şi transportul cu avionul cu toate taxele acoperite, a costat 16.600 de lei (3.725 de euro). Au fost cumpărate 17 astfel de cupoane, vândute prin site-ul BestDealz.

    La polul opus, au existat şi în 2012 cupoane “vedetă”, fie cu valoare foarte mică, de un leu, fie care au atras mii de cumpărători chiar dacă preţul a fost ceva mai ridicat. FunDeal, de exemplu, a vândut cu un leu acces la patinoarul din Orăşelul Copiilor din Bucureşti, cupon cumpărat în total de 9.195 de persoane. Tot acelaşi site a atras 7.965 de cumpărători la Water Park, cuponul de acces pentru o persoană timp de o zi costând 20 de lei. Pentru 7 lei dacă plata era făcută cu un card bancar Maestro sau 12 lei pentru plata cu alte carduri, BestDealz a vândut 6.721 de bilete la film la Movieplex Cinema. Iar de pe Kuponiada, 5.395 de cumpărători au plătit 2,9 lei pentru o pizza de la Pizza Expert.

  • RA-APPS încearcă din nou să vândă imobile pentru care în 2012 nu a găsit cumpărători

    Pentru apartamentele din Bucureşti, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a organizat, de altfel, licitaţii şi anul trecut, dar fără succes. Chiar şi în aceste condiţii, regia păstrează acelaşi preţ de pornire pentru apartamentele ofertate.

    Astfel, în prima săptămână din luna februarie, regia va oferi din nou la vânzare un apartament cu 4 camere, de 107 metri pătraţi, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu 9 (la acelaşi preţ de pornire ca şi anul trecut, de 146.000 euro), un apartament cu 4 camere, de 138 metri pătraţi, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu 35 (tot la preţul de pornire de 180.000 euro) şi un apartament cu 3 camere, de 87 metri pătraţi, de pe Bulevardul Regina Elisabeta 25 (tot la acelaşi preţ de pornire de 98.200 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kiabi nu a rezistat pe piaţa românească. Compania caută cumpărători pentru cele şase magazine

    “Căutăm pe cineva care să preia cele şase magazine pe care le deţinem în România, patru în Bucureşti şi câte unul în Constanţa şi Cluj-Napoca”, a arătat Le Blay, director în cadrul subsidiarei din România. Scăderea cifrei de afaceri în 2011 este principalul motiv pentru care compania a decis să se retragă din România. Kiabi a investit circa 3 milioane de euro pentru cele şase magazine deschise în România, iar planurile companiei vizau dezvoltarea a 20 de unităţi pe piaţa locală până la sfârşitul anului 2014.

    Mai multe pe mediafax.ro