Tag: CSM

  • Livia Stanciu: Magistraţii nu vor negocia independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice

    “Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei”, a spus judecătorul Livia Stanciu.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.

    “Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice”, a subliniat preşedintele ICCJ.

    Livia Stanciu a adăugat că apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o prioritate acordarea de iniţiativă legislativă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului instanţei supreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa Plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că “un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

    “Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat şedinţa CSM, prima la care participă de la preluarea funcţiei de şef al statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Şeful statului a participat la prezentarea Raportului de activitate al CSM pe 2014 şi a plecat după aproximativ două ore.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să îşi aleagă noua conducere. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.

     

  • Klaus Iohannis, la şedinţa Plenului CSM: Instituţiile nu aparţin conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Adrian Bordea şi Gheorghe Muscalu.

    La şedinţa CSM, care va fi prezidată de Klaus Iohannis, sunt prezenţi membrii Consiliului, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

    Declaraţiile lui Klaus Iohannis:

    • Este obligaţia mea constituţională să asigur justiţiei cadrul normativ de funcţionare, să apăr independenţa sistemului judiciar.

    • Un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este responsabilitatea mea să mă asigur că justiţia va beneficia de liderii potriviţi.

    • Instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu aparţin conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări.

    • Justiţia este una dintre cele trei puteri ale statului, nu o supraputere.

    • Nu vă lăsaţi intimidaţi, nu vă lăsaţi pradă influenţelor politice sau ameninţărilor. Magistraţii oneşti vor avea în mine un partener loial în depăşirea oricăror piedici.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii îşi aleg, marţi, noua conducere, întrucât mandatul preşedintelui Adrian Bordea şi cel al vicepreşedintelui Gheorghe Muscalu expiră.

    Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.

    Tot în cadrul şedinţei de plen de marţi va fi prezentat Raportul de activitate al CSM pentru 2014.

    Conform legii, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

  • CSM: Independenţa justiţiei, încălcată de afirmaţia lui Băsescu referitoare la un “ziarist important”

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat că afirmaţiile lui Traian Băsescu au fost de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit Inspecţiei Judiciare care a prezentat, joi, plenului CSM, concluziile raportului cu privire la afirmaţia şefului statului, din declaraţia preşedintelui şi din relaţiile furnizate de Parchetul instanţei supreme, DNA şi DIICOT “nu rezultă suficiente indicii care să conducă la identificarea procurorilor despre a căror conduită se face vorbire şi nici pentru verificarea veridicităţii susţinerilor domnului Traian Băsescu, nefiind posibilă sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori declanşarea procedurii de cercetare disciplinară faţă de aceşti procurori”.

    “S-a apreciat că, în cazul în care preşedintele României face afirmaţii publice referitoare la credibilitatea sistemului judiciar, manifestând neîncredere în independenţa şi imparţialitatea unor magistraţi, cu atât mai mult, ceilalţi cetăţeni implicaţi în desfăşurarea procedurilor judiciare, în calitate de părţi ori subiecţi procesuali, sunt influenţaţi să-şi piardă încrederea în justiţie”, conform raportului inspectorilor judiciari.

    IJ arată că, şi în cadrul discursurilor politice, în aspectele care vizează autoritatea justiţiei, trebuie să se ţină cont de rolul care revine puterii judiciare şi de necesitatea de a se păstra încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, în scopul protejării magistraţilor de atacurile lipsite de fundament venite din partea oricărei persoane.

    În 23 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări în cazul declaraţiei făcute de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căreia anumite “decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important”.

    Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat, într-o emisiune a postului B1 TV, despre o declaraţie a sa anterioară în care arăta că de zece ani este într-o dispută cu sistemul, pe care Ion Iliescu “l-a protejat” şi care “l-a înfrânt” pe Emil Constantinescu, adăugând că el a reuşit să “îngenuncheze” acest sistem.

    Preşedintele a spus că, la începutul mandatului său, a găsit “un SRI în care Sorin Ovidiu Vântu ştia lista cu cei ascultaţi, iar şeful SRI mergea cu maşină de la Sorin Ovidiu Vântu”.

    “SRI-ul era controlat de Vântu, ştia tot ce lucrează SRI, şi, mai mult decât atât, Timofte (fostul şef al SRI Radu Timofte, n.r.) îi punea la dispoziţie şi informaţii din această instituţie, de securitate, economice”, a susţinut el.

    Preşedintele a mai spus că sistemul la care a făcut referire în declaraţiile sale înseamnă şi Justiţia.

    “Vă aduceţi aminte perioada în care acuzam Înalta Curte, CSM, Parchetele, era perioada când erau oamenii, judecătorii, procurorii doamnei Stănoiu. S-a curăţat şi acolo, ca şi la SRI, cu trecerea în rezervă, cu pensionarea multor judecători. Sistemul s-a curăţat”, a adăugat Băsescu.

    Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 republicată, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

    Aceste persoane sunt obligate să completeze anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor, iar încălcarea dispoziţiilor conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, se mai arată în articolul 7 al Legii 303/2004.

  • Bugetul CSM, avizat favorabil de comisiile juridice din Parlament

    Bugetul CSM pe 2015 este de 90.467.000 de lei, cu 15,19 la sută mai puţin decât în 2014 (106.665.000 de lei), potrivit proiectului de buget.

    Preşedintele CSM Adrian Bordea a apreciat că bugetul este unul “restrictiv”, enumerând probleme privind cheltuielile de personal, cu Inspecţia Judiciară şi cu Institutul Superior al Magistraturii.

    “Dificultăţile cele mai mari sunt legate, ca şi la Ministerul Public, de cheltuielile de personal, iar o parte foarte delicată este aceea a cheltuielilor de învăţământ – cheltuieli de personal, materiale, cheltuieli de capital. Deşi legea prevede că Inspecţia Judiciară are o autonomie, ea nu are şi autonomie financiară, astfel încât cheltuielile suportate de inspecţie trebuie să fie în bugetul consiliului. De aceea problemele complicate apar în momentul în care constatăm că nici măcar contravaloarea chiriei nu poate fi achitată în totalitate din bugetul alocat, astfel încât rugămintea noastră este să avem un moment de reflecţie asupra situaţiei create. La cheltuielile de învăţământ avem probleme pentru că Institutul Superior al Magistraturii are proiecte în derulare – proiectul elveţian şi proiectul norvegian – unde suntem cofinanţatori”, a spus Bordea.

    Bugetul CSM provine în proporţie de 89,82 la sută din bugetul de stat, de 3,69 la sută din fonduri externe nerambursabile, iar 6,49 la sută sunt venituri proprii.

  • Vicepreşedinte CSM: Politicienii trebuie să se abţină de la comentarii pe teme de justiţie, despre dosare penale

    “Politicienii, persoanele publice, în discursurile publice, ar trebui să se abţină de la comentarii concrete în raportul cu temele concrete pe justiţie, cu dosarele penale care se află, într-un fel sau altul, la un moment dat, în investigare la procuror, în urmărire penală sau în judecată. Vreau să mai spun că am avut în vedere şi avem în vedere, în raport de prevederea constituţională că CSM este garantul independenţei justiţiei, că independenţa pe care o vizăm este independenţa obiectivă, indiferent de ceea ce crede procurorul sau judecătorul care are cauza în investigare sau care judecă respectiva cauză”, a declarat procurorul Gheorghe Muscalu, după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că independenţa justiţiei a fost afectată prin declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei.

    Întrebat dacă politicienii ar putea fi amendaţi pentru declaraţiile care afectează independenţa justiţiei, Gheorghe Muscalu a spus că CSM nu se poate transforma într-o structură care sancţionează contravenţional.

    “Nu le putem da amenzi, s-a discutat acest lucru, nu cred că putem transforma Consiliul Superior al Magistraturii într-o structură care să sancţioneze contravenţional, nici nu ar fi constituţional din acest punct de vedere, nu ar fi legal”, a spus Gheorghe Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a apreciat că atacurile politicienilor la adresa justiţiei se vor diminua şi vor rămâne doar cazuri izolate atunci când clasa politică “se va maturiza” şi va înţelege că trebuie să susţină justiţia, care nu face altceva decât să susţină statul de drept.

    “Aceste atacuri apar în principal în perioade de campanie electorală, în perioade mai importante pentru decizia politică. Vedem că, de o perioadă de timp, atacurile la justiţie s-au diminuat sau, cel puţin, ele se manifestă într-o limită rezonabilă”, a mai spus Muscalu.

    Preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei au afectat independenţa justiţiei prin declaraţiile lor despre dosarele Microsoft şi Lukoil şi despre o eventuală decizie a instanţei privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis, a constatat, joi, plenul CSM.

    Prin decizia de joi a plenului, membrii CSM nu şi-au însuşit concluziile inspectorilor judiciari potrivit cărora Traian Băsescu nu a încălcat independenţa justiţiei atunci când a afirmat că în dosarul Microsoft “vor mai apărea surprize, inclusiv persoane”. IJ mai stabilise că premierul Victor Ponta nu a depăşit limitele discursului politic atunci când spunea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.

    Singurele concluzii ale inspectorilor judiciare pe care CSM şi le-a însuşit se referă la raportul în cazul declaraţiilor făcute de Monica Macovei, conform cărora Victor Ponta, procurorul şef al României şi soţia lui Tiberiu Niţu au pus presiune pe procurori pentru ridicarea sechestrului la rafinăria Petrotel Ploieşti, dar şi în cazul premierului care a declarat în octombrie că liberalul Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de ICCJ, întrucât aceasta este practica unitară a instanţei supreme, în toate cazurile similare. În ambele situaţii, IJ a stabilit că a fost încălcată independenţa justiţiei.

  • INTERVIU – Preşedintele CSM: Atacuri “consistente” la independenţa justiţiei pot fi şi în 2015

    Judecătorul Adrian Bordea a vorbit în interviu şi despre cazul Alina Bica, arătând că la momentul propunerii acesteia pentru şefia DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost informat de “organismele specializate” despre problemele cu posibilă latură penală ale acesteia. Dacă s-ar fi ştiut, “evident că lucrurile luau o altă turnură”, este de părere preşedintele CSM.

    Bordea a subliniat că atunci când este vorba de o faptă de corupţie, indiferent cine ar fi implicat, trebuie să suporte consecinţele.

    Preşedintele CSM apreciază că un lucru greşit al sistemului este volumul foarte mare de muncă al magistraţilor, susţinând că este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să fie 3,3 milioane de procese, în condiţiile în care sunt 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. În opinia preşedintelui CSM, volumul mare de muncă al magistraţilor este generat de o instabilitate legislativă, care generează o instabilitate socială.

    Despre dosarele vechi de cel puţin un deceniu, judecătorul Bordea spune că numărul lor a scăzut de la 217 la începutul anului la 143 “în vară”, iar întârzierile la soluţionare nu ar fi, în majoritatea cazurilor, din culpa judecătorilor.

    Preşedintele CSM speră într-un raport MCV care “să arate foarte bine”, dat fiind faptul că România a făcut “un salt calitativ foarte important”, ilustrat şi de scăderea semnificativă a numărului dosarelor aflate de peste zece ani în instanţă.

    Prezentăm interviul acordat de preşedintele CSM, judecătorul Adrian Bordea, agenţiei MEDIAFAX:

    Reporter: Aţi preluat mandatul de preşedinte al CSM la începutul acestui an. Prin ce schimbări a trecut Consiliul în acest interval?

    Adrian Bordea: Uneori, schimbările sunt vizibile, alteori, nu. De regulă, acolo unde intervine conştiinţa unui grup profesional, schimbările nu se văd rapid, trebuie să treacă timp să se cristalizeze ceva şi după aceea rezultatelor vor apărea. Nici nu am pornit la începutul mandatului cu gândul că anul acesta se va rezolva totul. Anul acesta am încercat, mai degrabă, să stabilizăm sistemul judiciar, să stabilizăm Consiliul Magistraturii, să dăm o altă conotaţie ideii de independenţă a justiţiei, de pregătire profesională, de aplicare unitară a legii, pentru că sunt oarecum legate independenţa de aplicarea unitară a legii, chiar interdependente, de crearea unor condiţii mai bune de lucru în Consiliul Magistraturii. În acest sens, am închiriat un spaţiu vecin de aproximativ 500 de metri şi aparatul tehnic poate să lucreze în condiţii mult mai bune.

    Am reuşit să finanţăm nişte posturi vacante, în interiorul CSM, pe resurse umane, că vorbim de stabilitatea sistemului pe resurse umane. Am încercat şi am reuşit să aducem în sistem, împreună cu ministrul Justiţiei, care a fost un factor decisiv, în jur de 170 de posturi de grefier. Săptămâna trecută s-au finanţat încă 90 de posturi de grefier pentru anul viitor, pentru instanţe, pentru parchete 50 de posturi. Sunt nişte realizări care nu se văd la acest moment. Ele vor relaxa sistemul în contextul în care noile reglementări organice, codurile, deja îşi produc efectele şi efectele sunt uneori imprevizile. Vorbesc de imprevizibiltate raportându-mă la câteva soluţii ale Curţii Constituţionale care schimbă total filosofia, cel puţin în materia procesual penală.

    Reporter: La ce decizii vă referiţi mai exact?

    Adrian Bordea: Este decizia prin care s-a constatat că este neconstituţională judecata în Cameră de Consiliu a cererilor în materie penală. Aceasta schimbă într-adevăr radical, pentru că în această cameră de consiliu vor trebui chemaţi avocaţii, citate părţile, vor avea loc dezbateri în contradictoriu şi în această fază, care, în mod firesc, era numai o fază de verificare a condiţiilor formale. Trebuie să respectăm decizia Curţii Constituţionale, chiar dacă în sistem se creează o bulversare. Spun asta pentru că lucrurile se complică. Dreptul la apărare era garantat oricum, acum este mult mai puternic garantat.

    Reporter: Vorbeaţi de stabilitatea sistemului. La începutul anului, au intrat în vigoare noile coduri – penal şi de procedură penală. Au stabilizat sau au destabilizat sistemul? Care au fost reacţiile în urma apariţiei acestor două acte normative?

    Adrian Bordea: Am făcut o evaluare a sistemului judiciar numai în ce priveşte Codul de procedură civilă, pentru că e mult prea devreme acum să vorbim de o evaluare a sistemului judiciar faţă de Codul de procedură penală. Vorbesc numai de proceduri, pentru că dreptul substanţial, adică dreptul civil şi dreptul penal, nu are efect în privinţa organizării justiţiei. E dreptul care se aplică, legea care se aplică, numai că procedurile au efecte în ce priveşte modul în care se desfăşoară un proces. Vă spuneam că am făcut o evaluare a sistemului judiciar la un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi am constatat un rezultat nedefinitiv, însă un rezultat, să spunem, provizoriu, şi anume o creştere a volumului de activitate la judecătorii, creştere de 5%, în schimb o scădere foarte mare la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel. Chiar şi la nivelul Înaltei Curţi se constată o scădere a volumului de activitate.

    Reporter: Cum vă explicaţi acest lucru?

    Adrian Bordea: Prin modificarea competenţelor. Iarăşi, o chestiune care a atras un beneficiu, zicem noi, instanţelor a fost aceea că unele căi de atac sunt mai suple. Spre exemplu, apelul a devenit şi ultima cale de atac în anumite situaţii, asta înseamnă că nu mai folosesc trei judecători în ultima cale de atac, ci numai doi judecători. Este adevărat că avem şi efectul devolutiv al apelului, care înseamnă că pot să cercetez cauza pe toate aspectele, şi pe aspecte de lege, şi pe aspecte de probe, adică şi pe legalitate, şi pe temeinicie. Şi atunci, această modalitate de rezolvare a căii de atac, în opinia noastră, este benefică, degrevează, pe de-o parte, şi pe de alta, lasă posibilitatea unei reanalize a probelor.

    Faptul că, spre sfârşitul anului acesta, legislativul a hotărât, în sfârşit, să constate că încuviinţările de executare silită pot să treacă şi la executorul judecătoresc este benefic. Cu o singură remarcă: numai încuviinţările de executare care privesc titlurile executorii, hotărâri judecătoreşti. Pentru că s-a făcut o oarecare confuzie într-o anumită parte a presei, pe care noi am remarcat-o, dar probabil confuzia s-a datorat mai puţinei disponibilităţi. Deci, numai hotărârile judecătoreşti nu vor mai fi încuviinţate de către instanţă, şi e firesc pentru că deja a trecut prin filtrul cel puţin al unui judecător. În materie penală, nu am putut să facem o evaluare pentru că timpul este scurt.

    Reporter: Dar un feedback aţi primit din partea judecătorilor şi procurorilor?

    Adrian Bordea: Deocamdată, sunt chiar probleme contradictorii nerezolvate la nivelul sistemului, chiar săptămâna trecută, joi şi vineri, a fost o întâlnire a preşedinţilor secţiilor penale de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie, unde s-au dezbătut câteva aspecte legate de aceste dispoziţii neclare ale procedurii. Oricum, şi în materia procedurii civile, nu toate sunt în regulă, însă pe parcurs instanţele vor reuşi, printr-o practică unitară, să rezolve problemele mai puţin clare. În materie penală, este greu să facem acum o evaluare, e greu câtă vreme nu mai târziu de acum o săptămână Curtea Constituţională a pronunţat acea hotărâre, care practic aduce o modificare substanţială a procedurii.

    Este greu să faci o evaluare la câteva luni, la trecerea unui an de la intrare în vigoare. Am avut (marţi, n.r.) o întâlnire la Ministerul Justiţiei cu un grup interinstituţional care vizează exact aplicarea noilor coduri şi am remarcat acolo un lucru, pentru că am fost oarecum curios să văd, în perioade anterioare, care a fost impactul noilor coduri, am ajuns la concluzia că la 1893 a fost o modificare substanţială a codului de procedură civilă de la 1864, modificare care a generat în instanţe o practică oarecum neunitară, contradictorie timp de 13 ani. Noi sperăm ca în cel mult un an de aici încolo să putem avea o imagine foarte clară a tot ceea ce se întâmplă în sistem cu privire la noul Cod de procedură civilă.

    Reporter: Asta înseamnă că abia peste trei ani vom putea evalua impactul Codului de procedură penală?

    Adrian Bordea: Sub aspect procesual intervin multe modificări, pentru că în Camera de consiliu, judecătorul nu mai este singur, trebuie să citeze. Se schimbă datele problemei, iar o evaluare care nu ţine cont de modificări, îţi dă peste cap toată construcţia, şi nu este nici indicat, pentru că faci un pas în ideea organizării, pentru ca pe urmă să constaţi o destructurare. Ceea ce nu este în regulă, pentru că bulversezi sistemul, or ceea ce trebuie să facem este să oferim stabilitate şi eficienţă. Eficienţa este extrem de importantă şi noi, eu şi domnul Muscalu (Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM, n.r.), tocmai pe acest temei am pornit anul acesta, al eficienţei sistemului judiciar. Şi avem oarecum plăcuta surpriză ca elemente ale eficienţei pe care noi, Consiliul, le-am abordat să fie preluate de organismele europene care au folosit în scoreboard-ul acestui an criteriile de eficienţă pe care noi deja le foloseam.

    Reporter: Pe parcursul acestui an aţi anunţat că se fac verificări la nivelul instanţelor şi parchetelor unde există dosare vechi nesoluţionate. Mai mult, spuneaţi că parchetele unde sunt dosare vechi de mare corupţie vor fi sancţionate. Aveţi o statistică în acest sens?

    Adrian Bordea: Dosarele vechi au reprezentat întotdeauna pentru justiţie un semnal de alarmă, pentru că justiţiabilul aşteaptă hotărârea să-i vină cât de repede, să aibă satisfacţia dreptului, or dacă un dosar durează cinci, zece ani, este clar că lucrurile nu sunt în regulă. Am făcut la nivelul instanţelor solicitări Inspecţiei Judiciare. Inspecţia Judiciară ne-a transmis rezultatul la sfârşitul verii. O următoare verificare a Inspecţiei este la 15 ianuarie 2015. Aceasta este practic o verificare continuă. Dosarele mai vechi reprezintă un semnal de alarmă pentru justiţie. La momentul sfârşitului verii, la nivel judecătoresc erau 143 de dosare mai vechi de zece ani. Fiecare dosar a fost analizat de Inspecţia Judiciară şi de către Secţia petnru judecători a CSM. Ce am constatat – ca o surpriză neplăcută, dar şi cu conotaţii favorabile – este faptul că din cele 143 de dosare, în jur de 130 erau datorate numai unor expertize, unor suspendări, deci nu poţi să spui că este culpa judecătorului. Sunt şi câteva dosare în care într-adevăr se vădeşte culpa judecătorului, iar Inspecţia Judiciară a luat măsura chiar a trimiterii în judecată disciplinară a unora dintre cei care nu au respectat un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor. Chiar pe rol avem dosare în acest sens.

    Reporter: Aveţi şi exemple?

    Adrian Bordea: Nu le-am soluţionat şi de aceea nu este bine să fac vorbire despre ele, este posibil totuşi ca raportul acesta să nu fie întregit cu toate apărările pe care magistratul le face. Trebuie să recunoaştem un lucru greşit al sistemului: volumul foarte mare de muncă. În opinia noastră, este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să ai 3.300.000 de procese şi să ai 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. Este un număr mult prea mare, un volum mult prea mare, generat însă, din nefericire, de o instabilitate legislativă care generează o instabilitate socială. Dacă vorbim despre dreptul de proprietate, vedem câte şi câte modificări, şi câte lucruri nefireşti se întâmplă. Pentru că numai stabilitatea legislativă este cea care îţi dă şi stabilitatea socială, altfel ajungem la compromisuri care nu sunt benefice nimănui.

    Reporter: Anul acesta am asistat la un număr foarte mare de sesizări ale Inspecţiei Judiciare, ca urmare a declaraţiilor venite din sfera politică, cum ar fi cele ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Varujan Vosganian sau Dan Voiculescu. Credeţi că acest lucru a dus la apariţia unei presiuni mai mari asupra magistraţilor?

    Adrian Bordea: Sunt organizaţii neguvernamentale care ne critică pentru că nu am fost suficient de eficienţi în ce priveşte apărarea independenţei. Trebuie să remarcăm un lucru: faptul că anul acesta a fost un an electoral, este cert că a condus ca oamenii politici să încerce să influenţeze alegătorul prin diverse declaraţii. Ei au fost, marea majoritate – în condiţiile în care într-adevăr a fost afectată independenţa justiţiei prin declaraţiile lor – au fost atenţionaţi prin hotărârile Plenului, o atenţionare morală.

    Nici judecătorii, nici procurorii nu se amestecă în treburile executivului sau legislativului. Nu o să spun că o lege este proastă, o să spun că o lege are mici neclarităţi. Eu nu vreau să imixtionez în activitatea lor, cu atât mai mult cu cât este posibil ca aspecte de nelegalitate să le judece judecătorul, aspecte de neconstituţionalitate să treacă în zona de critică, nu neapărat în zona Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de drept comun.

    Reporter: O premieră care a avut loc în timpul mandatului dumnevoastră este aceea că DNA a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări cu privire la judecătorul Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis cercetarea lui Radu Mazăre sub control judiciar într-un dosar în care procurorii anticorupţie au cerut arestarea primarului Constanţei. De ce a fost necesar acest lucru? Consideraţi normal ca tocmai magistraţii să atace deciziile magistraţilor?

    Adrian Bordea: Eu apreciez că a fost o reactivitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, probabil că efortul pe care l-au depus în acel dosar s-a soldat cu alte rezultate decât le-ar fi dorit. Din nefericire, ei nu au aşteptat soluţia definitivă, care a fost aceea a menţinerii soluţiei judecătorului. Inspecţia Judiciară a făcut verificări incomplete, a hotărât Plenul, astfel încât vom vedea care este rezultatul. Oricum, lucrurile acestea nu e bine să se întâmple, pentru că ele, până la urmă, conduc la ideea că sistemul judiciar are anumite părtinităţi. Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali. Dacă sunt într-adevăr fapte care conduc la o anumită activitate neconformă cu statutul magistratului, atunci într-adevăr Inspecţia Judiciară trebuie să facă verificări.

    Reporter: Vorbim, totuşi, de o decizie judecătorească.

    Adrian Bordea: Exact. Pe acest aspect al plângerii împotriva unei decizii judecătoreşti nu este foarte în regulă, însă separat de acest caz, totuşi, trebuie să remarcăm şi un alt aspect care priveşte un fapt al judecătorului care depăşeşte limitele rezonabilităţiii. Independenţa magistratului nu este absolută. El are o obligaţie de a respecta legea şi o obligaţie de a se apărat împotriva oricărei imixtiuni din interior sau din exterior. Obligaţia aceasta trebuie circumscrisă numai legalităţii. Tot ceea ce depăşeşte acest principiu înseamnă că picăm fie în zona abuzului, fie altor fapte, fie disciplinare, fie chiar penale. De aceea este foarte important ca în momentul în care am o iniţiativă de genul plângerii la Inspecţia Judiciară, cu atât mai mult cu cât o face un organ judiciar, este bine să evalueze foarte bine toate consecinţele.

    Reporter: Putem spune că a fost vorba de un abuz al DNA?

    Adrian Bordea: Nu ştiu. Nu cred că putem vorbi la acest moment de nicio soluţie, pentru că încă Inspecţia Judiciară are pe rol acest caz, dar ideea este că nici judecătorul, nici procurorul nu trebuie să abuzeze de acest concept de independenţă. Acest concept de independenţă mai degrabă îi conferă obligaţii decât drepturi.

    Reporter: Tot ca o retrospectivă, anul acesta, un cunoscut politician şi om de afaceri a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În această vară, au fost presiuni foarte mari asupra judecătorilor care au soluţionat acest caz, dar şi asupra procurorilor care l-au anchetat. Prin diverse căi, a fost contestat acest dosar. Mai mult, s-a vorbit despre faptul că CSM nu a intervenit.

    Adrian Bordea: În general, Consiliul este organismul colectiv colegial care nu trebuie să ia o măsură grăbită. Trebuie analizate absolut toate aspectele, pentru că de aceea procedura este aşa. Inspecţia Judiciară face un raport, după care îl înaintează Plenului CSM, iar acesta va hotărî asupra acestuia. Lucrurile sunt relativ dificil de explicat, pentru că trebuie să intrăm în toată procedura.

    Reporter: Totuşi, CSM n-ar fi trebuit să aibă o altă atitudine, pentru că s-au făcut presiuni foarte mari asupra judecătorilor acestui caz?

    Adrian Bordea: După cum cred că ştiţi, Inspecţia Judiciară a întocmit un raport şi s-a constatat în acea situaţie că independenţa sistemului judiciar a fost afectată. Acum, că există o presiune sau nu, este în funcţie şi de cum percepe magistratul, judecător sau procuror, presiunea. La un moment dat, poţi să nu ai percepţia de presiune. Spre exemplu, noi considerăm şi am ajuns la concluzia că un inculpat care face anumite afirmaţii despre sistemul judiciar sau despre un anumit judecător nu trebuie să-l avem în seamă, pentru că sunt câteva zeci de mii de inculpaţi care pot spune vrute şi nevrute. Or apărare sistemului judiciar nu trebuie să fie un instrument pur formal. El trebuie să aibă eficienţă. El are eficienţă atunci când într-adevăr discuţiile asupra unei hotărâri sau asupra sistemului conduc la concluzia că acest sistem este afectat. Nu mă interesează că inculpatul nu ştiu care dintr-un dosar ţipă şi spune vrute şi nevrute, ne interesează cum reacţionează societatea, cum reacţionează oamenii care influenţează societatea. Din nefericire, în societatea noastră avem mari probleme cu educaţia, cultura, lucrurile astea trebuie din ce în ce mai mult avute în vedere. Pentru că societatea evoluează şi nu poate să rămână în urmă cultura unui popor.

    Reporter: În câteva zile vor avea loc discuţii tehnice pe marginea raportului MCV. Cum credeţi că va arăta viitorul raport?

    Adrian Bordea: Noi sperăm să arate foarte bine. De aceea, chiar avem câteva rezultate notabile pe care le putem oferi reprezentanţilor Comisiei Europene. În opinia mea, România a făcut un salt calitativ foarte important. Şi trebuie să profităm de situaţia actuală, pentru că sunt eforturi ale magistraţilor, judecători şi procurori concretizate. Un exemplu în acest sens este că la începutul anului erau în sistem 217 dosare mai vechi de zece ani, iar în vară au fost doar 143.

    Reporter: În acest context, ce a însemnat pentru sistemul de justiţie românesc scandalul în care este implicată Alina Bica, în prezent arestată într-un dosar de corupţie?

    Adrian Bordea: Trebuie să facem o precizare de la început, ca să nu apară nimic confuz: prezumţia de nevinovăţie există, faptul că s-a luat o măsură preventivă faţă de procurorul şef DIICOT, probabil că sunt argumente analizate, atât Secţia de procurori cât şi judecătorul care a instrumentat cauza. Când se doreşte eradicarea corupţiei la orice nivel, nu trebuie să fie un element negativ. Dacă într-adevăr este vorba de o faptă de corupţie, atunci oricine trebuie să suporte consecinţele, indiferent cine ar fi el. Noi am militat întotdeauna împotriva acestor imunităţi, chiar şi în Secţia de judecători, nu ne interesează în acordarea imunităţilor decât aspectele pur formale şi nimic mai mult. Nu intrăm noi să judecăm un dosar, dar lăsăm judecătorul să-şi facă treaba. Altfel, putem fi acuzaţi că blocăm justiţia.

    Reporter: Tocmai despre un blocaj a fost vorba săptămâna trecută, când asupra CSM au planat acuzaţii conform cărora ar fi încercat să o protejeze pe Alina Bica?

    Adrian Bordea: Aici ar trebui să facem o distincţie foarte clară: arestul la domiciliu este o măsură provizorie de restrângere a libertăţii. Nu eşti în arestul Poliţiei, dar eşti în absolut aceleaşi condiţii restrictive acasă. Nu înţeleg de ce s-a născut această critică, pentru că s-a luat o măsură preventivă. Probabil că ceea ce s-a trimis în seara acelei zile a fost o parte din materialul probator, nici nu ştiu dacă nu cumva chiar Parchetul a cerut, printre altele, şi arestul la domiciliu. Nu cunosc exact elementele. Pentru că s-au dezbătut numai în Secţia de procurori, dar este o măsură restrictivă de libertate, o măsură preventivă legală. Nu s-a dat, spre exemplu, încuviinţarea pentru controlul judiciar ca să spui că l-ai lăsat liber. S-a luat o măsură restrictivă de libertate foarte importantă.

    Reporter: Se vehiculează ideea conform căreia serviciile secrete ştiau că fostul şef al DIICOT este implicat într-un caz de corupţie. De ce credeţi că nu au adus această informaţie la cunoştinţa decidenţilor în acest caz? S-a dorit deliberat numirea ei la DIICOT pentru că era şantajabilă?

    Adrian Bordea: Nu ştiu ce se discută în afara unui cadru pur oficial, însă este cert că noi, în modificările pe care le-am propus în legile de modificare a justiţiei, am propus ca magistraţii procurori să aibă aceeaşi procedură ca şi magistraţii judecători. După cum ştiţi, la Înalta Curte, numai Secţia pentru judecători face propunerile, fără nicio altă intervenţie. Zona aceasta a parchetelor este mixtă, atât administrativ, în zona executivului, pentru că procurorul este propus de ministrul Justiţiei şi un aviz al Consiliului, după care trece la preşedinte. Faptul că noi am propus, în modificările legislative, o situaţie similară cu judecătorii cred că este cel mai în regulă, soluţia cea mai bună pentru a evita nu atât imixtiunile cât suspiciunile, pentru că sunt create foarte multe suspiciuni pe baza faptului că un ministru este angajat într-un anume partid. Pe de altă parte, cazul acesta ne pune în gardă şi va trebui să fim din ce în ce mai atenţi. Este adevărat că nu poţi afla. Nimeni nu ştia ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla cu procurorul la momentul la care a fost propus. Nu am fost informaţi de organismele specializate în acest caz. Dacă ar fi existat, evident că lucrurile luau o altă turnură.

    Reporter: CSM de ce nu a luat măsuri în cazul Bica imediat după apariţia fotografiilor în care fosta şefă a DIICOT apărea alături de Elena Udrea?

    Adrian Bordea: Singurul lucru pe care l-a făcut Consiliul a fost acela de a sesiza Inspecţia Judiciară sub aspect deontologic, iar ataşat acestei sesizări, doamna procuror a făcut o cerere de apărare a reputaţiei, şi atunci ele s-au conexat, pentru că nu poţi să spui că ai reputaţie şi deontologic ai probleme. Ele se leagă şi de aceea Inspecţia Judiciară le-a conectat, şi vom vedea ce răspuns va da.

    Reporter: Mandatul dumneavoastră în funcţia de preşedinte al CSM se apropie de final. Există, până la acest moment, nume vehiculate în rândul colegilor dumneavoastra din Consiliu cu privire la cei care îşi vor depunde candidatura pentru conducerea CSM?

    Adrian Bordea: Nu vă ascund. Chiar în Plenul din 27 noiembrie am făcut un apel colegilor mei să se gândească la candidaturi, pentru că se apropie vertiginos 7 ianuarie. Vom vedea. Încercăm să discutăm deschis. Toţi cei rămaşi, care nu au mai avut mandate, au vocaţia, numai că important este ca anul viitor să se continue o activitate oarecum fermă pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, pentru că nu ştim dacă nu cumva şi anul viitor vom avea surprize. Surprize în sensul unor atacuri consistente la independenţa justiţiei. Este posibil, după cum e posibil ca societatea să se calmeze după anul acesta electoral şi să ne apucăm toţi să ne vedem de lucrurile noastre, şi atunci când este necesar să fim atenţionaţi, însă să fim atenţionaţi într-un registru de normalitate, nu excese, pentru că excesele duc la o cale greşită.

  • INTERVIU – Preşedintele CSM: Atacuri “consistente” la independenţa justiţiei pot fi şi în 2015

    Judecătorul Adrian Bordea a vorbit în interviu şi despre cazul Alina Bica, arătând că la momentul propunerii acesteia pentru şefia DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost informat de “organismele specializate” despre problemele cu posibilă latură penală ale acesteia. Dacă s-ar fi ştiut, “evident că lucrurile luau o altă turnură”, este de părere preşedintele CSM.

    Bordea a subliniat că atunci când este vorba de o faptă de corupţie, indiferent cine ar fi implicat, trebuie să suporte consecinţele.

    Preşedintele CSM apreciază că un lucru greşit al sistemului este volumul foarte mare de muncă al magistraţilor, susţinând că este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să fie 3,3 milioane de procese, în condiţiile în care sunt 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. În opinia preşedintelui CSM, volumul mare de muncă al magistraţilor este generat de o instabilitate legislativă, care generează o instabilitate socială.

    Despre dosarele vechi de cel puţin un deceniu, judecătorul Bordea spune că numărul lor a scăzut de la 217 la începutul anului la 143 “în vară”, iar întârzierile la soluţionare nu ar fi, în majoritatea cazurilor, din culpa judecătorilor.

    Preşedintele CSM speră într-un raport MCV care “să arate foarte bine”, dat fiind faptul că România a făcut “un salt calitativ foarte important”, ilustrat şi de scăderea semnificativă a numărului dosarelor aflate de peste zece ani în instanţă.

    Prezentăm interviul acordat de preşedintele CSM, judecătorul Adrian Bordea, agenţiei MEDIAFAX:

    Reporter: Aţi preluat mandatul de preşedinte al CSM la începutul acestui an. Prin ce schimbări a trecut Consiliul în acest interval?

    Adrian Bordea: Uneori, schimbările sunt vizibile, alteori, nu. De regulă, acolo unde intervine conştiinţa unui grup profesional, schimbările nu se văd rapid, trebuie să treacă timp să se cristalizeze ceva şi după aceea rezultatelor vor apărea. Nici nu am pornit la începutul mandatului cu gândul că anul acesta se va rezolva totul. Anul acesta am încercat, mai degrabă, să stabilizăm sistemul judiciar, să stabilizăm Consiliul Magistraturii, să dăm o altă conotaţie ideii de independenţă a justiţiei, de pregătire profesională, de aplicare unitară a legii, pentru că sunt oarecum legate independenţa de aplicarea unitară a legii, chiar interdependente, de crearea unor condiţii mai bune de lucru în Consiliul Magistraturii. În acest sens, am închiriat un spaţiu vecin de aproximativ 500 de metri şi aparatul tehnic poate să lucreze în condiţii mult mai bune.

    Am reuşit să finanţăm nişte posturi vacante, în interiorul CSM, pe resurse umane, că vorbim de stabilitatea sistemului pe resurse umane. Am încercat şi am reuşit să aducem în sistem, împreună cu ministrul Justiţiei, care a fost un factor decisiv, în jur de 170 de posturi de grefier. Săptămâna trecută s-au finanţat încă 90 de posturi de grefier pentru anul viitor, pentru instanţe, pentru parchete 50 de posturi. Sunt nişte realizări care nu se văd la acest moment. Ele vor relaxa sistemul în contextul în care noile reglementări organice, codurile, deja îşi produc efectele şi efectele sunt uneori imprevizile. Vorbesc de imprevizibiltate raportându-mă la câteva soluţii ale Curţii Constituţionale care schimbă total filosofia, cel puţin în materia procesual penală.

    Reporter: La ce decizii vă referiţi mai exact?

    Adrian Bordea: Este decizia prin care s-a constatat că este neconstituţională judecata în Cameră de Consiliu a cererilor în materie penală. Aceasta schimbă într-adevăr radical, pentru că în această cameră de consiliu vor trebui chemaţi avocaţii, citate părţile, vor avea loc dezbateri în contradictoriu şi în această fază, care, în mod firesc, era numai o fază de verificare a condiţiilor formale. Trebuie să respectăm decizia Curţii Constituţionale, chiar dacă în sistem se creează o bulversare. Spun asta pentru că lucrurile se complică. Dreptul la apărare era garantat oricum, acum este mult mai puternic garantat.

    Reporter: Vorbeaţi de stabilitatea sistemului. La începutul anului, au intrat în vigoare noile coduri – penal şi de procedură penală. Au stabilizat sau au destabilizat sistemul? Care au fost reacţiile în urma apariţiei acestor două acte normative?

    Adrian Bordea: Am făcut o evaluare a sistemului judiciar numai în ce priveşte Codul de procedură civilă, pentru că e mult prea devreme acum să vorbim de o evaluare a sistemului judiciar faţă de Codul de procedură penală. Vorbesc numai de proceduri, pentru că dreptul substanţial, adică dreptul civil şi dreptul penal, nu are efect în privinţa organizării justiţiei. E dreptul care se aplică, legea care se aplică, numai că procedurile au efecte în ce priveşte modul în care se desfăşoară un proces. Vă spuneam că am făcut o evaluare a sistemului judiciar la un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi am constatat un rezultat nedefinitiv, însă un rezultat, să spunem, provizoriu, şi anume o creştere a volumului de activitate la judecătorii, creştere de 5%, în schimb o scădere foarte mare la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel. Chiar şi la nivelul Înaltei Curţi se constată o scădere a volumului de activitate.

    Reporter: Cum vă explicaţi acest lucru?

    Adrian Bordea: Prin modificarea competenţelor. Iarăşi, o chestiune care a atras un beneficiu, zicem noi, instanţelor a fost aceea că unele căi de atac sunt mai suple. Spre exemplu, apelul a devenit şi ultima cale de atac în anumite situaţii, asta înseamnă că nu mai folosesc trei judecători în ultima cale de atac, ci numai doi judecători. Este adevărat că avem şi efectul devolutiv al apelului, care înseamnă că pot să cercetez cauza pe toate aspectele, şi pe aspecte de lege, şi pe aspecte de probe, adică şi pe legalitate, şi pe temeinicie. Şi atunci, această modalitate de rezolvare a căii de atac, în opinia noastră, este benefică, degrevează, pe de-o parte, şi pe de alta, lasă posibilitatea unei reanalize a probelor.

    Faptul că, spre sfârşitul anului acesta, legislativul a hotărât, în sfârşit, să constate că încuviinţările de executare silită pot să treacă şi la executorul judecătoresc este benefic. Cu o singură remarcă: numai încuviinţările de executare care privesc titlurile executorii, hotărâri judecătoreşti. Pentru că s-a făcut o oarecare confuzie într-o anumită parte a presei, pe care noi am remarcat-o, dar probabil confuzia s-a datorat mai puţinei disponibilităţi. Deci, numai hotărârile judecătoreşti nu vor mai fi încuviinţate de către instanţă, şi e firesc pentru că deja a trecut prin filtrul cel puţin al unui judecător. În materie penală, nu am putut să facem o evaluare pentru că timpul este scurt.

    Reporter: Dar un feedback aţi primit din partea judecătorilor şi procurorilor?

    Adrian Bordea: Deocamdată, sunt chiar probleme contradictorii nerezolvate la nivelul sistemului, chiar săptămâna trecută, joi şi vineri, a fost o întâlnire a preşedinţilor secţiilor penale de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie, unde s-au dezbătut câteva aspecte legate de aceste dispoziţii neclare ale procedurii. Oricum, şi în materia procedurii civile, nu toate sunt în regulă, însă pe parcurs instanţele vor reuşi, printr-o practică unitară, să rezolve problemele mai puţin clare. În materie penală, este greu să facem acum o evaluare, e greu câtă vreme nu mai târziu de acum o săptămână Curtea Constituţională a pronunţat acea hotărâre, care practic aduce o modificare substanţială a procedurii.

    Este greu să faci o evaluare la câteva luni, la trecerea unui an de la intrare în vigoare. Am avut (marţi, n.r.) o întâlnire la Ministerul Justiţiei cu un grup interinstituţional care vizează exact aplicarea noilor coduri şi am remarcat acolo un lucru, pentru că am fost oarecum curios să văd, în perioade anterioare, care a fost impactul noilor coduri, am ajuns la concluzia că la 1893 a fost o modificare substanţială a codului de procedură civilă de la 1864, modificare care a generat în instanţe o practică oarecum neunitară, contradictorie timp de 13 ani. Noi sperăm ca în cel mult un an de aici încolo să putem avea o imagine foarte clară a tot ceea ce se întâmplă în sistem cu privire la noul Cod de procedură civilă.

    Reporter: Asta înseamnă că abia peste trei ani vom putea evalua impactul Codului de procedură penală?

    Adrian Bordea: Sub aspect procesual intervin multe modificări, pentru că în Camera de consiliu, judecătorul nu mai este singur, trebuie să citeze. Se schimbă datele problemei, iar o evaluare care nu ţine cont de modificări, îţi dă peste cap toată construcţia, şi nu este nici indicat, pentru că faci un pas în ideea organizării, pentru ca pe urmă să constaţi o destructurare. Ceea ce nu este în regulă, pentru că bulversezi sistemul, or ceea ce trebuie să facem este să oferim stabilitate şi eficienţă. Eficienţa este extrem de importantă şi noi, eu şi domnul Muscalu (Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM, n.r.), tocmai pe acest temei am pornit anul acesta, al eficienţei sistemului judiciar. Şi avem oarecum plăcuta surpriză ca elemente ale eficienţei pe care noi, Consiliul, le-am abordat să fie preluate de organismele europene care au folosit în scoreboard-ul acestui an criteriile de eficienţă pe care noi deja le foloseam.

    Reporter: Pe parcursul acestui an aţi anunţat că se fac verificări la nivelul instanţelor şi parchetelor unde există dosare vechi nesoluţionate. Mai mult, spuneaţi că parchetele unde sunt dosare vechi de mare corupţie vor fi sancţionate. Aveţi o statistică în acest sens?

    Adrian Bordea: Dosarele vechi au reprezentat întotdeauna pentru justiţie un semnal de alarmă, pentru că justiţiabilul aşteaptă hotărârea să-i vină cât de repede, să aibă satisfacţia dreptului, or dacă un dosar durează cinci, zece ani, este clar că lucrurile nu sunt în regulă. Am făcut la nivelul instanţelor solicitări Inspecţiei Judiciare. Inspecţia Judiciară ne-a transmis rezultatul la sfârşitul verii. O următoare verificare a Inspecţiei este la 15 ianuarie 2015. Aceasta este practic o verificare continuă. Dosarele mai vechi reprezintă un semnal de alarmă pentru justiţie. La momentul sfârşitului verii, la nivel judecătoresc erau 143 de dosare mai vechi de zece ani. Fiecare dosar a fost analizat de Inspecţia Judiciară şi de către Secţia petnru judecători a CSM. Ce am constatat – ca o surpriză neplăcută, dar şi cu conotaţii favorabile – este faptul că din cele 143 de dosare, în jur de 130 erau datorate numai unor expertize, unor suspendări, deci nu poţi să spui că este culpa judecătorului. Sunt şi câteva dosare în care într-adevăr se vădeşte culpa judecătorului, iar Inspecţia Judiciară a luat măsura chiar a trimiterii în judecată disciplinară a unora dintre cei care nu au respectat un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor. Chiar pe rol avem dosare în acest sens.

    Reporter: Aveţi şi exemple?

    Adrian Bordea: Nu le-am soluţionat şi de aceea nu este bine să fac vorbire despre ele, este posibil totuşi ca raportul acesta să nu fie întregit cu toate apărările pe care magistratul le face. Trebuie să recunoaştem un lucru greşit al sistemului: volumul foarte mare de muncă. În opinia noastră, este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să ai 3.300.000 de procese şi să ai 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. Este un număr mult prea mare, un volum mult prea mare, generat însă, din nefericire, de o instabilitate legislativă care generează o instabilitate socială. Dacă vorbim despre dreptul de proprietate, vedem câte şi câte modificări, şi câte lucruri nefireşti se întâmplă. Pentru că numai stabilitatea legislativă este cea care îţi dă şi stabilitatea socială, altfel ajungem la compromisuri care nu sunt benefice nimănui.

    Reporter: Anul acesta am asistat la un număr foarte mare de sesizări ale Inspecţiei Judiciare, ca urmare a declaraţiilor venite din sfera politică, cum ar fi cele ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Varujan Vosganian sau Dan Voiculescu. Credeţi că acest lucru a dus la apariţia unei presiuni mai mari asupra magistraţilor?

    Adrian Bordea: Sunt organizaţii neguvernamentale care ne critică pentru că nu am fost suficient de eficienţi în ce priveşte apărarea independenţei. Trebuie să remarcăm un lucru: faptul că anul acesta a fost un an electoral, este cert că a condus ca oamenii politici să încerce să influenţeze alegătorul prin diverse declaraţii. Ei au fost, marea majoritate – în condiţiile în care într-adevăr a fost afectată independenţa justiţiei prin declaraţiile lor – au fost atenţionaţi prin hotărârile Plenului, o atenţionare morală.

    Nici judecătorii, nici procurorii nu se amestecă în treburile executivului sau legislativului. Nu o să spun că o lege este proastă, o să spun că o lege are mici neclarităţi. Eu nu vreau să imixtionez în activitatea lor, cu atât mai mult cu cât este posibil ca aspecte de nelegalitate să le judece judecătorul, aspecte de neconstituţionalitate să treacă în zona de critică, nu neapărat în zona Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de drept comun.

    Reporter: O premieră care a avut loc în timpul mandatului dumnevoastră este aceea că DNA a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări cu privire la judecătorul Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis cercetarea lui Radu Mazăre sub control judiciar într-un dosar în care procurorii anticorupţie au cerut arestarea primarului Constanţei. De ce a fost necesar acest lucru? Consideraţi normal ca tocmai magistraţii să atace deciziile magistraţilor?

    Adrian Bordea: Eu apreciez că a fost o reactivitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, probabil că efortul pe care l-au depus în acel dosar s-a soldat cu alte rezultate decât le-ar fi dorit. Din nefericire, ei nu au aşteptat soluţia definitivă, care a fost aceea a menţinerii soluţiei judecătorului. Inspecţia Judiciară a făcut verificări incomplete, a hotărât Plenul, astfel încât vom vedea care este rezultatul. Oricum, lucrurile acestea nu e bine să se întâmple, pentru că ele, până la urmă, conduc la ideea că sistemul judiciar are anumite părtinităţi. Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali. Dacă sunt într-adevăr fapte care conduc la o anumită activitate neconformă cu statutul magistratului, atunci într-adevăr Inspecţia Judiciară trebuie să facă verificări.

    Reporter: Vorbim, totuşi, de o decizie judecătorească.

    Adrian Bordea: Exact. Pe acest aspect al plângerii împotriva unei decizii judecătoreşti nu este foarte în regulă, însă separat de acest caz, totuşi, trebuie să remarcăm şi un alt aspect care priveşte un fapt al judecătorului care depăşeşte limitele rezonabilităţiii. Independenţa magistratului nu este absolută. El are o obligaţie de a respecta legea şi o obligaţie de a se apărat împotriva oricărei imixtiuni din interior sau din exterior. Obligaţia aceasta trebuie circumscrisă numai legalităţii. Tot ceea ce depăşeşte acest principiu înseamnă că picăm fie în zona abuzului, fie altor fapte, fie disciplinare, fie chiar penale. De aceea este foarte important ca în momentul în care am o iniţiativă de genul plângerii la Inspecţia Judiciară, cu atât mai mult cu cât o face un organ judiciar, este bine să evalueze foarte bine toate consecinţele.

    Reporter: Putem spune că a fost vorba de un abuz al DNA?

    Adrian Bordea: Nu ştiu. Nu cred că putem vorbi la acest moment de nicio soluţie, pentru că încă Inspecţia Judiciară are pe rol acest caz, dar ideea este că nici judecătorul, nici procurorul nu trebuie să abuzeze de acest concept de independenţă. Acest concept de independenţă mai degrabă îi conferă obligaţii decât drepturi.

    Reporter: Tot ca o retrospectivă, anul acesta, un cunoscut politician şi om de afaceri a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În această vară, au fost presiuni foarte mari asupra judecătorilor care au soluţionat acest caz, dar şi asupra procurorilor care l-au anchetat. Prin diverse căi, a fost contestat acest dosar. Mai mult, s-a vorbit despre faptul că CSM nu a intervenit.

    Adrian Bordea: În general, Consiliul este organismul colectiv colegial care nu trebuie să ia o măsură grăbită. Trebuie analizate absolut toate aspectele, pentru că de aceea procedura este aşa. Inspecţia Judiciară face un raport, după care îl înaintează Plenului CSM, iar acesta va hotărî asupra acestuia. Lucrurile sunt relativ dificil de explicat, pentru că trebuie să intrăm în toată procedura.

    Reporter: Totuşi, CSM n-ar fi trebuit să aibă o altă atitudine, pentru că s-au făcut presiuni foarte mari asupra judecătorilor acestui caz?

    Adrian Bordea: După cum cred că ştiţi, Inspecţia Judiciară a întocmit un raport şi s-a constatat în acea situaţie că independenţa sistemului judiciar a fost afectată. Acum, că există o presiune sau nu, este în funcţie şi de cum percepe magistratul, judecător sau procuror, presiunea. La un moment dat, poţi să nu ai percepţia de presiune. Spre exemplu, noi considerăm şi am ajuns la concluzia că un inculpat care face anumite afirmaţii despre sistemul judiciar sau despre un anumit judecător nu trebuie să-l avem în seamă, pentru că sunt câteva zeci de mii de inculpaţi care pot spune vrute şi nevrute. Or apărare sistemului judiciar nu trebuie să fie un instrument pur formal. El trebuie să aibă eficienţă. El are eficienţă atunci când într-adevăr discuţiile asupra unei hotărâri sau asupra sistemului conduc la concluzia că acest sistem este afectat. Nu mă interesează că inculpatul nu ştiu care dintr-un dosar ţipă şi spune vrute şi nevrute, ne interesează cum reacţionează societatea, cum reacţionează oamenii care influenţează societatea. Din nefericire, în societatea noastră avem mari probleme cu educaţia, cultura, lucrurile astea trebuie din ce în ce mai mult avute în vedere. Pentru că societatea evoluează şi nu poate să rămână în urmă cultura unui popor.

    Reporter: În câteva zile vor avea loc discuţii tehnice pe marginea raportului MCV. Cum credeţi că va arăta viitorul raport?

    Adrian Bordea: Noi sperăm să arate foarte bine. De aceea, chiar avem câteva rezultate notabile pe care le putem oferi reprezentanţilor Comisiei Europene. În opinia mea, România a făcut un salt calitativ foarte important. Şi trebuie să profităm de situaţia actuală, pentru că sunt eforturi ale magistraţilor, judecători şi procurori concretizate. Un exemplu în acest sens este că la începutul anului erau în sistem 217 dosare mai vechi de zece ani, iar în vară au fost doar 143.

    Reporter: În acest context, ce a însemnat pentru sistemul de justiţie românesc scandalul în care este implicată Alina Bica, în prezent arestată într-un dosar de corupţie?

    Adrian Bordea: Trebuie să facem o precizare de la început, ca să nu apară nimic confuz: prezumţia de nevinovăţie există, faptul că s-a luat o măsură preventivă faţă de procurorul şef DIICOT, probabil că sunt argumente analizate, atât Secţia de procurori cât şi judecătorul care a instrumentat cauza. Când se doreşte eradicarea corupţiei la orice nivel, nu trebuie să fie un element negativ. Dacă într-adevăr este vorba de o faptă de corupţie, atunci oricine trebuie să suporte consecinţele, indiferent cine ar fi el. Noi am militat întotdeauna împotriva acestor imunităţi, chiar şi în Secţia de judecători, nu ne interesează în acordarea imunităţilor decât aspectele pur formale şi nimic mai mult. Nu intrăm noi să judecăm un dosar, dar lăsăm judecătorul să-şi facă treaba. Altfel, putem fi acuzaţi că blocăm justiţia.

    Reporter: Tocmai despre un blocaj a fost vorba săptămâna trecută, când asupra CSM au planat acuzaţii conform cărora ar fi încercat să o protejeze pe Alina Bica?

    Adrian Bordea: Aici ar trebui să facem o distincţie foarte clară: arestul la domiciliu este o măsură provizorie de restrângere a libertăţii. Nu eşti în arestul Poliţiei, dar eşti în absolut aceleaşi condiţii restrictive acasă. Nu înţeleg de ce s-a născut această critică, pentru că s-a luat o măsură preventivă. Probabil că ceea ce s-a trimis în seara acelei zile a fost o parte din materialul probator, nici nu ştiu dacă nu cumva chiar Parchetul a cerut, printre altele, şi arestul la domiciliu. Nu cunosc exact elementele. Pentru că s-au dezbătut numai în Secţia de procurori, dar este o măsură restrictivă de libertate, o măsură preventivă legală. Nu s-a dat, spre exemplu, încuviinţarea pentru controlul judiciar ca să spui că l-ai lăsat liber. S-a luat o măsură restrictivă de libertate foarte importantă.

    Reporter: Se vehiculează ideea conform căreia serviciile secrete ştiau că fostul şef al DIICOT este implicat într-un caz de corupţie. De ce credeţi că nu au adus această informaţie la cunoştinţa decidenţilor în acest caz? S-a dorit deliberat numirea ei la DIICOT pentru că era şantajabilă?

    Adrian Bordea: Nu ştiu ce se discută în afara unui cadru pur oficial, însă este cert că noi, în modificările pe care le-am propus în legile de modificare a justiţiei, am propus ca magistraţii procurori să aibă aceeaşi procedură ca şi magistraţii judecători. După cum ştiţi, la Înalta Curte, numai Secţia pentru judecători face propunerile, fără nicio altă intervenţie. Zona aceasta a parchetelor este mixtă, atât administrativ, în zona executivului, pentru că procurorul este propus de ministrul Justiţiei şi un aviz al Consiliului, după care trece la preşedinte. Faptul că noi am propus, în modificările legislative, o situaţie similară cu judecătorii cred că este cel mai în regulă, soluţia cea mai bună pentru a evita nu atât imixtiunile cât suspiciunile, pentru că sunt create foarte multe suspiciuni pe baza faptului că un ministru este angajat într-un anume partid. Pe de altă parte, cazul acesta ne pune în gardă şi va trebui să fim din ce în ce mai atenţi. Este adevărat că nu poţi afla. Nimeni nu ştia ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla cu procurorul la momentul la care a fost propus. Nu am fost informaţi de organismele specializate în acest caz. Dacă ar fi existat, evident că lucrurile luau o altă turnură.

    Reporter: CSM de ce nu a luat măsuri în cazul Bica imediat după apariţia fotografiilor în care fosta şefă a DIICOT apărea alături de Elena Udrea?

    Adrian Bordea: Singurul lucru pe care l-a făcut Consiliul a fost acela de a sesiza Inspecţia Judiciară sub aspect deontologic, iar ataşat acestei sesizări, doamna procuror a făcut o cerere de apărare a reputaţiei, şi atunci ele s-au conexat, pentru că nu poţi să spui că ai reputaţie şi deontologic ai probleme. Ele se leagă şi de aceea Inspecţia Judiciară le-a conectat, şi vom vedea ce răspuns va da.

    Reporter: Mandatul dumneavoastră în funcţia de preşedinte al CSM se apropie de final. Există, până la acest moment, nume vehiculate în rândul colegilor dumneavoastra din Consiliu cu privire la cei care îşi vor depunde candidatura pentru conducerea CSM?

    Adrian Bordea: Nu vă ascund. Chiar în Plenul din 27 noiembrie am făcut un apel colegilor mei să se gândească la candidaturi, pentru că se apropie vertiginos 7 ianuarie. Vom vedea. Încercăm să discutăm deschis. Toţi cei rămaşi, care nu au mai avut mandate, au vocaţia, numai că important este ca anul viitor să se continue o activitate oarecum fermă pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, pentru că nu ştim dacă nu cumva şi anul viitor vom avea surprize. Surprize în sensul unor atacuri consistente la independenţa justiţiei. Este posibil, după cum e posibil ca societatea să se calmeze după anul acesta electoral şi să ne apucăm toţi să ne vedem de lucrurile noastre, şi atunci când este necesar să fim atenţionaţi, însă să fim atenţionaţi într-un registru de normalitate, nu excese, pentru că excesele duc la o cale greşită.

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru declaraţiile Mariei Grapini în PE privind dosarul ICA

    Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în activitatea de soluţionare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    CSM arată, în sesizare, că europarlamentarul Maria Grapini, în intervenţia sa din sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, a declarat că doreşte “să tragă un semnal de alarmă privind suspiciunile … cu privire la existenţa procesului politic şi cu privire la punerea în pericol a libertăţii presei…”, indicând aspecte procedurale din dosarul ICA, soluţionat de către Curtea de Apel Bucureşti.

    Europarlamentarul PC Maria Grapini a făcut declaraţia în 24 noiembrie, în Parlamentul European, arătând că Dan Voiculescu a fost condamnat politic, iar confiscarea extinsă, aplicată şi terţilor care nu au făcut parte din procesul privind privatizarea ICA reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii presei din România.

    “Doresc să atrag un semnal de alarmă privind suspiciunile solide, bazate pe fapte cu privire la existenţa procesului politic şi cu privire la punerea în pericol a libertăţii presei în ţara mea. După dezvăluirile făcute la postul de televiziune aparţinând familiei Voiculescu, probate cu înregistrări, prin care fratele Preşedintelui României a luat suma de 250.000 de euro pentru a scăpa de condamnare un cunoscut interlop, procesul fondatorului trustului de presă, aflat de şase ani pe rolul instanţelor, pentru care se primise NUP a fost repus şi judecat în cinci zile. Termene nerezonabile, de doar o zi, în timpul vacanţei judecătoreşti, fără să admită niciuna dintre cele 124 de excepţii ridicate de avocaţi, neadmiterea expertizei neutre aşa cum solicita Curtea Constituţională, a dus la condamnarea a 12 oameni, printre care cercetători de prestigiu, omul politic, fondatorul trustului de presă care a relatat ştirea primind pedeapsa maximă de 10 ani. În final s-a procedat la confiscarea extinsă aplicată terţilor care nu au făcut parte din proces şi nu s-au putut apăra, luându-se astfel măsuri de strangulare economică a postului care a făcut dezvăluirea. Iată deci cum libertatea presei este ameninţată, iar drepturile cetăţeneşti la apărare sunt încălcate”, a arătat Grapini.

    În dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în 8 august, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a stabilit prejudiul din dosarul ICA la aproximativ 60 de milioane de euro şi a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

  • Vicepreşedintele CSM: Suspendarea din magistratură a Alinei Bica, până la soluţionarea definitivă a dosarului

    Gheorghe Muscalu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magisatraturii (CSM), că Secţia pentru procurori va lua în discuţie două probleme, respectiv suspendarea din magistratură a şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Alina Bica, în urma arestării acesteia, şi încetarea calităţii de procuror la DIICOT.

    În primul rând, suspendarea doamnei procuror şef Bica, urmare a dispunerii de către ICCJ a arestării preventive, este o prevedere legală, nu este opţiunea noastră. Vom lua act de acest lucru şi vom dispune suspendarea până la momentul la care se va judeca definitiv cauza. Şi în al doilea rând, urmare a cererii formulate de către doamna Bica, vom lua în discuţie încetarea calităţii de procuror DIICOT. Este o măsură pe care o va lua (Secţia de procurori, n.r.) şi va dispune continuarea activităţii la parchetul de unde dumneaei provine, din câte ştiu, provine de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost numită începând cu anul 2003″, a precizat Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a arătat că, pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai este magistrat, dar are toate drepturile unui cetăţean normal şi poate desfăşura orice alt tip de activitate.

    “Legea spune că poate să desfăşoare orice tip de activitate, deci iese din acea cupolă a interdicţiilor specificie activităţii de magistrat judecător sau procuror, iar la momentul soluţionării definitive a cauzei ei, în funcţie de soluţie, va fi exclusă din magistratură sau va fi repusă în activitatea de magistrat, cu toate consecinţele fireşti”, a mai spus Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a adăugat că faptele de care este suspectată Alina Bica nu au legătură cu activitatea desfăşurată la DIICOT, precizând că instituţia este o structură puternică, ce are competenţă foarte importantă în zona combaterii criminalităţii grave.

    “Procurorii DIICOT, sunt convins că au înţeles şi înţeleg foarte bine menirea lor şi cred că pot trece peste acest moment şi să-şi vadă în continuare de treabă. Sunt convins că activitatea se va desfăşura în condiţii normale şi sper ca, într-o scurtă perioadă de timp, activitatea DIICOT să revină la ceea ce a fost anterior şi să depăşească mult mai uşor aceste momente dificile”, a declarat Gheorghe Muscalu.

    Acesta a adăugat că Alina Bica nu şi-a dat demisia din magistratură, ci a formulat o cerere de revocare din funcţia de procuror DIICOT.

    În ce priveşte demisia Alinei Bica din funcţia de procurorul şef al DIICOT, Muscalu a spus că această solicitare va urma procedura legală, pentru că aceasta a fost numită nu de către CSM, ci de către preşedintele României, iar acesta este cel care va soluţiona cererea respectivă.

    Vicepreşedintele CSM a mai spus că în perioada vacantării funcţiei de şef al DIICOT, procurorul general al României poate să delege o persoană care să conducă instituţia, până la numirea noului procuror şef.

    “Din declaraţia domnului procuror general din ziua de vineri, sper să nu greşesc, DIICOT va fi condus, în conformitate şi cu regulamentul de funcţionare şi de organizare al DIICOT, de către procurorul şef adjunct. Bineînţeles că procedura este cea prevăzută de lege, ministrul Justiţiei trebuie să formuleze o propunere pentru numire, CSM să avizeze propunerea respectivă, este un aviz consultativ, iar preşedintele României va numi noul procuror-şef DIICOT. Pe această perioadă a vacanţei funcţiei, procurorul general poate să delege o persoană care să conducă DIICOT, să o delege ca procuror şef, or poate rămâne în continuare procurorul şef să conducă şi să desfăşoare activitate”, a adăugat Muscalu.

    Suspendarea Alinei Bica din magistratură va fi dezbătută ca urmare a arestării acesteia în dosarul despăgubirilor aprobate pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro.

    Alina Bica i-a transmis, vineri, procurorului general al României, Tiberiu Niţu, demisia de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara, în aceeaşi zi, că dacă Alina Bica nu îşi va da demisia, el, în calitate de procurorul general al Parchetului ICCJ, va analiza şi va solicita revocarea ei din funcţia de conducere şi din DIICOT.

    Întrebat tot atunci cine va conduce DIICOT în perioada următoare, Tiberiu Niţu a spus că, pentru început, conducerea Direcţiei va fi asigurată de adjunctul DIICOT, Giorgiana Hosu, împreună cu el.

    Alina Bica a fost instalată la şefia DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    Ea a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.