BusinessMagazin

Tag: covid

  • Epidemia de COVID din Coreea de Nord ar putea avea un impact „devastator” asupra drepturilor omului

    Noile restricţii ar putea avea consecinţe dezastruoase în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor, inclusiv obţinerea de hrană suficientă, a declarat Liz Throssell în cadrul unei şedinţe de informare, adăugând că orice măsură luată împotriva pandemiei ar trebui să fie proporţională şi necesară.

    Ţara izolată a confirmat săptămâna trecută primul său focar recunoscut de COVID-19, alimentând îngrijorările privind o criză majoră din cauza lipsei de vaccinuri şi de infrastructură medicală.

    Noile măsuri de combatere a răspândirii, care includ izolarea oamenilor şi restricţii suplimentare privind călătoriile, ar putea deschide uşa către o mai mare represiune politică şi civilă, a declarat Throssell, confrom Reuters.

    „În absenţa oricărei campanii de vaccinare, răspândirea anunţată a pandemiei ar putea avea un impact devastator asupra situaţiei drepturilor omului din ţară”, a spus ea.

    Copiii, mamele care alăptează, persoanele în vârstă, persoanele fără adăpost şi cele care trăiesc în zonele rurale şi de frontieră mai izolate sunt deosebit de vulnerabile, a spus ea.

    „Cei aflaţi în detenţie sunt, de asemenea, deosebit de expuşi la riscul de infectare din cauza concentraţiilor mari de persoane în spaţii închise şi a accesului limitat la igienă şi asistenţă medicală. Malnutriţia era deja răspândită în locurile de detenţie înainte de apariţia COVID-19″, a spus ea.

    Comandamentul de stat pentru prevenirea epidemiilor de urgenţă din Coreea de Nord a raportat încă 269.510 persoane cu febră, ajungând la un total de 1,48 milioane de persoane, în timp ce bilanţul morţilor a crescut cu şase persoane, ajungând la 56 de morţi începând de luni seară, potrivit KCNA. Aceasta nu a precizat câte persoane au fost testate pozitiv pentru COVID-19.

    Ţara nu a început vaccinările în masă şi are o capacitate limitată de testare, ceea ce ridică alte îngrijorări.

    Biroul ONU pentru drepturile omului a îndemnat Coreea de Nord să discute cu Naţiunile Unite despre deschiderea canalelor pentru sprijin umanitar, inclusiv medicamente şi vaccinuri, a declarat Throssell.

    De asemenea, biroul a îndemnat Coreea de Nord să permită lucrătorilor Naţiunilor Unite să intre în ţară pentru a sprijini lupta împotriva pandemiei.

  • Fără vaccinuri, Coreea de Nord luptă împotriva COVID cu antibiotice şi remedii casnice

    Coreea de Nord mobilizează acum forţe, inclusiv armata, pentru a combate ceea ce autorităţile au recunoscut că este un focar „exploziv”.

    Într-un interviu acordat luni televiziunii de stat, ministrul adjunct al sănătăţii publice, Kim Hyong Hun, a declarat că ţara a trecut de la un sistem de carantină la unul de tratament pentru a face faţă sutelor de mii de cazuri suspecte de „febră” raportate în fiecare zi, anunţă Reuters.

    Pentru a trata COVID şi simptomele sale, presa de stat a încurajat pacienţii să folosească analgezice şi antifebrile, cum ar fi ibuprofenul, precum şi amoxicilina şi alte antibiotice – care nu combat viruşii, dar care sunt uneori prescrise pentru infecţii bacteriene secundare.

    În timp ce anterior minimizau vaccinurile, considerând că acestea „nu sunt un remediu”, mass-media au recomandat gargară cu apă sărată sau consumul de ceai de „caprifoi japonez” sau de frunze de salcie de trei ori pe zi.

    „Tratamentele tradiţionale sunt cele mai bune!”, a declarat o femeie pentru televiziunea de stat, în timp ce soţul ei spunea că le cerea copiilor lor să facă gargară cu apă sărată în fiecare dimineaţă şi seară.

    O locuitoare în vârstă din Pyongyang a declarat că a fost ajutată de ceaiul de ghimbir şi de aerisirea camerei sale.

    Liderul ţării, Kim Jong Un, a declarat duminică – când agenţia de ştiri de stat KCNA a raportat încă 392.920 de cazuri de febră şi alte opt decese – că rezervele de medicamente nu ajung la oameni şi a ordonat corpului medical al armatei să ajute la stabilizarea proviziilor în Pyongyang, unde pare să se concentreze epidemia.

    KCNA a precizat că numărul cumulat al bolnavilor de febră se ridică la 1.213.550, cu 50 de decese. Aceasta nu a precizat câte infecţii suspecte au fost testate pozitiv pentru COVID.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a trimis în Coreea de Nord câteva truse de ajutor şi alte provizii, dar nu a precizat ce medicamente conţin acestea. De asemenea, China şi Coreea de Sud s-au oferit să trimită ajutoare dacă Pyongyangul le solicită.

    Deşi nu pretinde că antibioticele şi remediile casnice vor elimina COVID, Coreea de Nord are un lung istoric de dezvoltare de tratamente nedovedite ştiinţific, inclusiv o injecţie făcută din ginseng despre care pretindea că ar putea vindeca orice, de la SIDA la impotenţă.

    În ciuda numărului mare de medici pregătiţi şi a experienţei în mobilizarea pentru urgenţe sanitare, sistemul medical nord-coreean este extrem de subdimensionat, spun experţii.

  • Specialist: epidemia COVID-19 din Coreea de Nord ar putea provoca o criză sanitară majoră

    Recunoaşterea de către Coreea de Nord a faptului că se luptă cu un focar „exploziv” de COVID-19 a stârnit îngrijorarea că virusul ar putea devasta o ţară cu un sistem de sănătate cu resurse insuficiente, cu capacităţi de testare limitate şi fără un program de vaccinare.

    Ţara a confirmat joi primele sale infecţii cu COVID-19 de la apariţia pandemiei în urmă cu mai bine de doi ani, trecând la „sistemul de prevenire a epidemiilor de urgenţă maximă” şi impunând o izolare naţională. Vineri a raportat primul deces legat de COVID.

    Presa de stat nu a confirmat numărul total de cazuri de COVID-19 de până acum, dar a precizat că peste 350.000 de persoane au prezentat simptome de febră de la sfârşitul lunii aprilie.

    La fel ca Eritreea, Coreea de Nord nu a început o campanie de vaccinare împotriva COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Programul global de distribuire a vaccinului COVAX COVID-19 a redus numărul de doze alocate pentru Coreea de Nord, deoarece ţara nu a reuşit până în prezent să organizeze niciun transport, din cauza, se pare, a cerinţelor de monitorizare internaţională.

    De asemenea, Pyongyang a refuzat ofertele de vaccinuri din partea Chinei.

    Coreea de Nord a declarat anul trecut că şi-a dezvoltat propriul echipament PCR pentru a efectua teste de coronavirus, iar Rusia a anunţat că a livrat un număr mic de kituri de testare.

    Experţii internaţionali au declarat că, până în prezent, ritmul testelor sugerează că Coreea de Nord nu poate face faţă numărului de cazuri simptomatice pe care le-a raportat.

    Până la sfârşitul lunii martie, doar 64.207 din cele 25 de milioane de persoane din Coreea de Nord au fost testate pentru COVID, iar toate rezultatele au fost negative, arată cele mai recente date ale OMS.

    „Coreea de Nord a testat în jur de 1.400 de persoane în fiecare săptămână. Presupunând că au fost la capacitate maximă, atunci pot efectua maxim 400 de teste pe zi – nici pe departe suficient pentru a testa 350.000 de persoane cu simptome”, a declarat Kee Park, de la Harvard Medical School, care a lucrat la proiecte de asistenţă medicală în Coreea de Nord.

    Nu este clar dacă Coreea de Nord a impus vreo obligaţie privind purtarea măştii de protecţie de la începutul pandemiei. Cetăţenii au fost văzuţi uneori purtând măşti, dar şi fără măşti la evenimentele politice majore la care participă zeci de mii de oameni.

    Kim a fost arătat pentru prima dată purtând o mască la o reuniune de joi.

    Coreea de Nord se află pe ultimul loc în lume în ceea ce priveşte capacitatea sa de a răspunde rapid şi de a atenua răspândirea unei epidemii, potrivit celui mai recent Index global de securitate sanitară din decembrie.

    Deşi dispune de un număr mare de medici calificaţi şi de capacitatea de a desfăşura şi organiza rapid personalul în faţa unor situaţii de urgenţă, sistemul de sănătate din Coreea de Nord este lipsit de resurse.

    Fiecare sat nord-coreean are una sau două clinici sau spitale, iar cele mai multe spitale judeţene sunt dotate cu instalaţii de radiografie, „deşi nu neapărat funcţionale”, a precizat OMS în raportul său privind strategia de cooperare de ţară 2014-2019.

    Kwon Young-se, nominalizat de Coreea de Sud pentru funcţia de ministru al unificării, responsabil pentru legăturile intercoreene, a declarat joi, în cadrul audierii sale de confirmare, că se crede că Nordul nu dispune nici măcar de cele mai elementare materiale medicale, cum ar fi analgezicele şi dezinfectanţii.

    Un investigator independent al ONU pentru drepturile omului a raportat în martie că restricţiile COVID-19 ale Nordului, inclusiv închiderea graniţelor, ar fi putut preveni epidemii masive „deşi probabil cu costuri considerabile pentru situaţia sanitară mai largă”.

    „Problemele cronice afectează sistemul de sănătate al ţării, inclusiv investiţiile insuficiente în infrastructură, personal medical, echipamente şi medicamente, alimentarea neregulată cu energie electrică şi instalaţiile de apă şi de canalizare inadecvate”, se arată în raport.

    Epidemia ar putea reprezenta o provocare politică pentru liderul autoritar al Nordului, au declarat nord-coreenii care au dezertat în Sud.

    „Kim a ordonat mobilizarea rezervelor medicale de rezervă, ceea ce înseamnă că în Coreea de Nord vor folosi acum rezervele de război şi că spitalele generale au rămas fără medicamente”, a declarat Thae Young-ho, un fost diplomat nord-coreean care a dezertat în Sud în 2016 şi care este acum deputat.

    Ji Seong-ho, un alt legislator sud-coreean care a părăsit Nordul în 2006, a declarat că virusul s-ar putea răspândi rapid, parţial din cauza lipsei unui sistem medical funcţional.

    „Un număr enorm de oameni au murit în timpul foametei (din anii 1990) după ce a izbucnit tifosul. A fost un coşmar pentru regimul nord-coreean şi pentru poporul nord-coreean”, a declarat Ji în cadrul unei sesiuni parlamentare.

  • Jurma: România ar putea ieşi săptămâna viitoare din valul 5-Omicron

    „Azi incidenţa naţională a revenit pe trend descendent şi a ajuns la 0,5 la mie. (…) Săptămâna viitoare Cluj şi Bucureşti vor coborî în sfârşit sub 1 la mie. Sunt judeţele de referinţă cele mai credibile şi pentru restul ţării”, a scris vineri pe Facebook Octavian Jurma.

    Acesta spune că lunile iunie şi iulie sunt perioada cea mai sigură pentru relaxare şi vacanţe.

    „Săptămâna viitoare sper să ieşim din valul 5-Omicron după care să avem parte de o perioadă liniştită. Lunile iunie-iulie (+mai şi august ca luni de tranziţie) se dovedesc şi în al 3-lea an pandemic perioada cea mai sigură pentru relaxare şi vacanţe. Avem deci un interval clar în care putem să ne bucurăm în siguranţă de răgazul pe care ni-l oferă pandemia şi vă recomand să vă luaţi o vacanţă în care să vă încărcaţi bateriile indiferent ce ameninţări se adună la orizont pentru toamnă”, a mai scris mediul pe reţeaua de socializare.

  • Criza COVID/Noi măsuri dure la Shanghai: accesul la alimente şi în spitale a fost restricţionat

    Potrivit noilor decizii, nu sunt permise livrările comerciale de alimente, iar accesul în spitale, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, trebuie să fie aprobat în prealabil.

    Vecinii celor care se infectează şi alte persoane care locuiesc în apropiere sunt obligaţi să intre în centrele de carantină guvernamentale.

    Shanghai se află acum în a şaptea săptămână de restricţii la nivelul întregului oraş.

    Cazurile confirmate au scăzut semnificativ faţă de vârful crizei. Totuşi, autorităţile nu au reuşit încă să atingă ţinta pe care o numesc „zero COVID”, în care niciun caz nu este raportat în afara zonelor aflate carantină.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat că strategia Chinei este nesustenabilă.

    „Când vorbim despre zero-COVID, nu credem că este sustenabilă, având în vedere comportamentul virusului în prezent şi ceea ce anticipăm în viitor”, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Clipul a fost distribuit pe scară largă pe reţelele de socializare chinezeşti înainte de a fi blocat de cenzori.

    La mai bine de doi ani de la apariţia COVID-19 aici, cifrele oficiale arată că aproximativ 90% din populaţia din China a fost vaccinată. Totuşi, doar 38% dintre cei mai vulnerabili, persoanele de peste 60 de ani din Shanghai, beneficiază de protecţia completă a celor trei vaccinuri.

  • Criza COVID/Noi măsuri dure la Shanghai: accesul la alimente şi în spitale a fost restricţionat

    Potrivit noilor decizii, nu sunt permise livrările comerciale de alimente, iar accesul în spitale, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, trebuie să fie aprobat în prealabil.

    Vecinii celor care se infectează şi alte persoane care locuiesc în apropiere sunt obligaţi să intre în centrele de carantină guvernamentale.

    Shanghai se află acum în a şaptea săptămână de restricţii la nivelul întregului oraş.

    Cazurile confirmate au scăzut semnificativ faţă de vârful crizei. Totuşi, autorităţile nu au reuşit încă să atingă ţinta pe care o numesc „zero COVID”, în care niciun caz nu este raportat în afara zonelor aflate carantină.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat că strategia Chinei este nesustenabilă.

    „Când vorbim despre zero-COVID, nu credem că este sustenabilă, având în vedere comportamentul virusului în prezent şi ceea ce anticipăm în viitor”, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Clipul a fost distribuit pe scară largă pe reţelele de socializare chinezeşti înainte de a fi blocat de cenzori.

    La mai bine de doi ani de la apariţia COVID-19 aici, cifrele oficiale arată că aproximativ 90% din populaţia din China a fost vaccinată. Totuşi, doar 38% dintre cei mai vulnerabili, persoanele de peste 60 de ani din Shanghai, beneficiază de protecţia completă a celor trei vaccinuri.

  • Noua Zeelandă înregistrează peste un milion de cazuri de COVID, după ce a petrecut o mare parte din pandemie aproape fără virus.

    Ţara fusese lăudată pentru strategia sa privind COVID în prima perioadă a pandemiei, când a luat măsuri stricte şi a închis graniţele pentru a ţine COVID la distanţă.

    Cu toate acestea, apariţia variantei Omicron, extrem de contagioasă, a dus, la începutul acestui an, la o creştere semnificativă a numărului de cazuri.

    Peste 986.000 de cazuri au fost înregistrate în Noua Zeelandă în acest an, ridicând numărul total la peste un milion.

    Cel puţin 20% din populaţie a fost acum infectată cu COVID, deşi specialiştii cred că numărul real este mult mai mare, potrivit Sky News.

    Cu toate acestea, măsurile dure luate la începutul pandemiei au avut un beneficiu uriaş: ratele de deces au fost mult mai mici decât în alte ţări.

    Numărul total de decese cauzate de COVID înregistrate în Noua Zeelandă se ridică la 876.

  • Beijingul dă startul unei noi runde de testări în masă anti-COVID

    Restricţiile draconice din Shanghai au provocat frustrare în rândul celor 25 de milioane de locuitori şi au declanşat proteste rare din cauza lipsei de acces la hrană şi asistenţă medicală, precum şi din cauza pierderii veniturilor.

    Cazurile de COVID din Shanghai au scăzut timp de 8 zile consecutiv, iar oraşul spune că epidemia este sub control eficient, ceea ce îi permite să închidă unele dintre spitalele improvizate pe care s-a grăbit să le construiască pe măsură ce numărul de cazuri a crescut. Dar autorităţile mai spun că o ameliorare completă este departe, transmite Reuters.

    Numărul de infecţii din Shanghai în afara zonelor aflate sub izolare – un indicator al posibilităţii ca oraşul să se redeschidă în continuare – a scăzut vineri la 18, faţă de 23 cu o zi înainte. Numărul total de cazuri noi a scăzut uşor, ajungând la aproximativ 4.000, potrivit datelor publicate sâmbătă.

    Shanghai construieşte, de asemenea, mii de staţii permanente de testare PCR, în linie cu alte oraşe, în timp ce China încearcă să facă din testarea regulată o caracteristică a vieţii de zi cu zi.

    Politica COVID a Chinei este din ce în ce mai mult în dezacord cu o mare parte din restul lumii, unde guvernele au relaxat restricţiile sau au renunţat complet la ele, în încercarea de a “trăi cu COVID”, chiar dacă infecţiile se răspândesc.

    Însă liderii chinezi şi-au reiterat săptămâna aceasta hotărârea de a lupta împotriva virusului şi au ameninţat cu acţiuni împotriva celor care critică măsurile lor stricte.

    În afară de Shanghai, zeci de oraşe au impus închideri totale sau parţiale, relaxând şi înăsprind restricţiile în diferite momente.

    Beijingul se străduieşte să evite o explozie a cazurilor precum cel din Shanghai, efectuând teste în masă, interzicând servitul mesei în restaurante în mai multe districte şi închizând peste 60 de staţii de metrou, aproximativ 15% din reţea.

    Sâmbătă, Beijingul a dat startul primei din cele 3 noi runde de teste zilnice în cel mai mare district al său, Chaoyang, unde se află ambasade şi birouri mari, şi a declarat că locuitorii din alte zone în care au fost raportate cazuri trebuie să facă teste în weekend.

    Oraşul a raportat 45 de noi cazuri simptomatice de COVID-19 pentru data de 6 mai, în scădere de la 55 de cazuri cu o zi înainte. Acesta a înregistrat 8 cazuri asimptomatice, pe care China le numără separat, faţă de 17 cu o zi mai devreme.

  • Atenţie! Ce trebuie să ştie toţi românii cu certificat verde. Ce decizie a luat Parlamentul European

    Potrivit paginii oficiale de Facebook a Ro-Vaccinare, Parlamentul European a votat prelungirea valabilităţii certificatului Covid cu încă un an.

    Europarlamentarii au hotărât menţinerea certificatului digital COVID-19 încă 12 luni, până la 30 iunie 2023.

    În plus, aceştia vor cere Comisiei Europene evaluarea necesităţii certificatului după o perioadă de 6 luni de la extensie, după decembrie 2022, în funcţie de recomandările Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control -ECDC) şi Comitetului pentru Securitatea Sănătăţii (Health Security Committee – HSC).

    Reprezentanţii Ro-Vaccinare le recomandă celor care călătoresc în afara României să consulte înainte pagina dedicată condiţiilor de călătorie de pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne: http://www.mae.ro/travel-conditions.

  • Aproape de trei ori mai multe persoane au murit din cauza COVID decât cele raportate oficial – OMS

    Au existat 14,9 milioane de decese asociate COVID-19 până la sfârşitul anului trecut.

    Numărul oficial al deceselor direct atribuibile COVID-19 şi raportate la OMS în această perioadă, din ianuarie 2020 până la sfârşitul lunii decembrie 2021, este puţin peste 5,4 milioane, anunţă Reuters.

    Cifrele OMS privind mortalitatea includ persoanele care au murit din cauza COVID-19, precum şi cele care au murit ca urmare indirectă a pandemie, inclusiv persoanele care nu au putut avea acces la asistenţă medicală pentru alte afecţiuni atunci când sistemul de sănătate era copleşit în timpul valurilor uriaşe de infecţie. De asemenea, se iau în calcul şi decesele evitate în timpul pandemiei, de exemplu riscul mai mic de accidente rutiere în timpul restricţiilor.

    Dar cifrele sunt mult mai mari decât cele oficiale, din cauza deceselor care nu au fost anunţate în ţările care nu au raportat în mod corespunzător. Chiar şi înainte de pandemie, aproximativ 6 din 10 decese din întreaga lume nu au fost înregistrate, potrivit OMS.

    Raportul OMS a precizat că aproape jumătate din decesele care nu au fost contabilizate până acum au fost înregistrate în India. Raportul sugerează că 4,7 milioane de persoane au murit acolo ca urmare a pandemiei, în principal în timpul valurilor uriaşe din mai şi iunie 2021.

    Cu toate acestea, guvernul indian estimează un număr mult mai mic de decese pentru perioada ianuarie 2020-decembrie 2021: aproximativ 480.000.

    Grupul de experţi OMS, format din experţi internaţionali care au lucrat luni de zile la aceste date, a folosit o combinaţie de informaţii naţionale şi locale, precum şi modele statistice, pentru a estima totalul acolo unde datele sunt incomplete – o metodologie pe care India a criticat-o.

    Alte evaluări independente au estimat, de asemenea, un număr de morţi în India mult mai mare decât cel oficial al guvernului, inclusiv un raport publicat în Science, care a sugerat că 3 milioane de persoane ar fi murit din cauza COVID în această ţară.

    Alte calcule au avut concluzii similare cu privire la numărul de decese la nivel global, care este mult mai mare decât statisticile înregistrate.

    Pentru comparaţie, se crede că aproximativ 50 de milioane de oameni au murit în pandemia de gripă spaniolă din 1918, iar 36 de milioane de oameni au murit din cauza HIV de la începutul epidemiei, în anii 1980.