Confederatia sindicala “Cartel Alfa” va reclama statul roman la
Organizatia Internationala a Muncii, ca urmare a deciziei Agentiei
Nationale de Integritate (ANI) de a-i obliga pe liderii
sindicatelor sa-si depuna declaratiile de avere si de interese.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Romania a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 13,89
miliarde de lei (peste 3,2 miliarde de euro) in perioada 2007 –
2009, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Pe de alta
parte, platile efectuate de autoritatile romane din fonduri
europene de la aderare pana la sfarsitul anului trecut au insumat
600 de milioane de euro pentru proiectele finantate din fonduri
structurale si 740 de milioane de euro prin programul destinat
agriculturii si dezvoltarii rurale.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Volumul de active si profitul net generat de sistem pentru
participanti au fost limitate de decizia de inghetare la 2% in 2009
a contributiei virate catre pilonul II. Daca nivelul contributiei
ar fi fost de 2,5%, asa cum prevede calendarul initial, fondurile
ar fi colectat in 2009 contributii totale 1,6 miliarde de lei, cu
273 de milioane de lei mai mult decat volumul de 1,32 miliarde de
lei colectat.
In aceasta situatie, profitul net total generat de sistem pentru
participantii sai, in cele 20 de luni de activitate, ar fi fost de
circa 268 de milioane de lei, fata de 238 de milioane de lei, cat a
fost realizat. In total, cei aproape 5 milioane de participanti au
pierdut din decizia autoritatilor de a ingheta contributia pe anul
2009 o suma totala estimata la 303,3 milioane de lei.
Situatia se va perpetua si in anul 2010, cand nivelul
contributiei va fi de doar 2,5% incepand cu luna martie, in loc de
3%, asa cum prevede calendarul initial. Pierderile estimate pentru
participanti in urma contributiei mai mici decat programul initial,
la nivelul anului 2010, vor fi cel putin egale cu cele din
2009.
Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii
private obligatorii, pe durata anului 2009, a fost de 17,7%,
superior rezultatului de 11,5% inregistrat in 2008. De la lansare
si pana in prezent, fondurile de pensii obligatorii au inregistrat
un randament mediu anual de 15%.
Cele doua fonduri de pensii care au absorbit in cursul anului
alte doua fonduri de pensii (Eureko-Bancpost si BCR-Omniforte) au
inregistrat cea mai rapida crestere a numarului total de aderenti,
respectiv 67,5%, in cazul BCR, si 16,9%, in cazul Eureko. In afara
acestora, cea mai rapida crestere a numarului de clienti a fost
inregistrata de Generali (8,9%), Allianz-Tiriac (8,4%) si Aegon
(8,3%). Pe parcursul anului 2009, numarul fondurilor de pensii
obligatorii de pe piata s-a diminuat de la 14 la 12, in urma celor
doua fuziuni.
Activele nete administrate de fondurile de pensii au ajuns la
sfarsitul anului 2009 la 2,38 miliarde de lei, cu 187% mai mult
fata de sfarsitul anului 2008. Dupa 20 de luni de colectare si
administrare a contributiilor, fondurile de pensii au incasat
contributii brute totale in valoare de 2,15 miliarde de lei.
Diferenta dintre activele nete ale fondurilor si contributiile
brute virate este reprezentata, dupa 20 de luni de activitate, de
aproape 238 de milioane de lei, suma care reprezinta profitul net
generat de fondurile de pensii pentru participantii lor.
In afara celor doua fonduri implicate in fuziuni in cursul
anului 2009, cea mai rapida crestere a activelor nete a avut loc in
cazul fondurilor Prima Pensie (199%), ING (192%) si Generali
(188%).
“Numarul celor care vor contribui in mod constant la pilonul 2 de pensie va scadea, o parte din clienti pierzand locurile de munca sau intrand in somaj tehnic. Cu privire la pilonul 3 firmele nu sunt interesate sa furnizeze angajatilor astfel de servicii”. Interesul pentru astfel de produse va scadea, potrivit lui Craciun, pentru ca clientilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca si ca efectele crizei vor fi resimtite mai mult din toamna.
“O masura importanta e sa ne intoarcem la graficul de crestere al contributiilor la pensiilor private de pensii. Se spera ca la anul va creste contributia de la 2% la 2,5%”. Pe de alta parte, crede Craciun, Ministerul de finante ar trebui sa se finanteze prin titluri cu maturitati mai lungi, care sa depaseasca 5 ani, pentru ca dobanzile pe termen scurt si mediu sunt in scadere “si asftel devine din ce in ce mai interesant sa investesti”.
Acestea ne anunta ca in viitor traditionalele pensii de stat nu vor mai creste. Astfel ca daca nu ne vedem singuri de grija si nu cotizam la un fond privat riscam sa ne trezim ca dupa o viata de munca suntem foarte, foarte saraci.
Click aici pentru mai multe amanunte
Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.
Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.
Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.
PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.
PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.
INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.
SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.
GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.