Tag: constructie

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • Nokian Tyres va deschide un nou centru tehnologic în Spania

    Nokian Tyres operează în prezent două centre de testare în Finlanda – Ivalo şi Nokia. Adăugarea la facilităţile de testare ale producătorului finlandez de anvelope a celui de-al treilea centru tehnologic şi de testare, amplasat în climatul cald al Spaniei, permite testarea anvelopelor de vară, all-season şi de iarnă, pe parcursul întregului an.

    Accentul principal se va pune pe anvelopele de vară şi cele all-season cu indice de viteză mare, deoarece există o cerere deosebit de ridicată pentru aceste tipuri de anvelope pe pieţele Nokian Tyres în dezvoltare, din Europa Centrală şi America de Nord.

    În vasta zonă de testare care se întinde pe trei sute de hectare, vor fi amplasate peste zece piste de teste, care vor fi utilizate pentru a studia durabilitatea şi performanţa anvelopelor, cu ajutorul tehnologiei de testare moderne. Un circuit oval de şapte kilometri va înconjura întreaga unitate, acesta fiind destinat testării anvelopelor la viteze de până la 300 km/h. În plus, circuitele vor permit efectuarea unei serii de teste necesare pentru omologarea anvelopelor, cum ar fi cele de aderenţă pe carosabil umed şi cele de zgomot la rulare.

    Nokian Tyres este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Compania promovează şi facilitează şofatul în siguranţă, în condiţii exigente. Anvelopele sale inovatoare pentru autoturisme de pasageri, camioane şi maşini grele, sunt comercializate în special în zonele cu zăpadă, împădurite, şi cu condiţii de şofat dificile din cauza anotimpurilor schimbătoare.

  • Imprimantă de faţadă

    Soluţia propusă de EDG, scrie The Independent, nu este însă de a tipări 3D ornamente de faţadă, deoarece costurile sunt încă prea mari, ci tipărirea unor matriţe de coloane, cornişe şi alte elemente folosind imagini ale clădirii ce se doreşte a fi restaurată, după care să se realizeze piesele necesare. Soluţia poate fi aplicată, consideră EDG, şi la clădiri noi cărora proprietarii doresc să le dea un aspect mai deosebit. 

  • Linia tramvaiului 41, deviată în zona “Ciurel”. Circulaţia, oprită pentru două weekenduri

    Cel mai folosit mijloc de transport RATB, linia tramvaiului 41, care leagă cartierul Ghencea de nordul Capitalei, va fi deviată în zona barajului Ciurel, acolo unde se va construi un pasaj ce va traversa Şoseaua Virtuţii, potrivit conducerii Regiei Autonome de Transport Bucureşti.

    „Se face o deviere a liniei, dar deocamdată nu s-a stabilit cum şi când. Costructorul vine cu planul, care trebuie aprobat în comisia de circulaţie. El trebuie să facă solicitare, după aceea ne întâlnim şi discutăm, vedem toate posibilităţile, vedem modul de desfăşurare, cu poliţia, că nu este aşa simplu”, a declarat agenţiei MEDIAFAX, Adrian Sorin Mihail, director general interimar al RATB.

    Totodată, potrivit şefului RATB, în această vară, circulaţia tramvaiului 41 va fi oprită, două weekenduri, pentru revizia anuală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
     
    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).
     
    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.
     
    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.
     
  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
     
    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).
     
    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.
     
    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.
     
    Sectiunea 3, Cornetu-Tigveni, are o lungime de 37,40 km şi se situează pe teritoriul pe teritoriul judeţelor Vâlcea (km 44+500 – km62+000) şi Argeş (62+000– 81+900).
     
    Principalele lucrări pe Secţiunea 3 Cornetu-Tigveni prevăd „construirea unui tunel cu o lungime de 1,70 km, a 55 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 15,77 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 5.650 de metri liniari”, se mai arată în comunicatul CNAIR.
     
  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Proiect: Construcţia de autostrăzi, tuneluri, viaducte şi drumuri naţionale se va scumpi cu 12,5%

    Viitorul normativ modifică standardele de cost stabilite prin HG 1394/2010 şi introduce inclusiv majorări ale cotelor pentru consultanţă, asistenţă tehnică şi proiectare, care vor urca până la 5% din valoarea lucrărilor de infrastructură rutieră.

    În plus, dacă în 2010 standardele de cost erau exprimate la cursul de 4,20 lei/euro, acum vor fi exprimate la cursul de 4,55 lei/euro, ceea ce înseamnă că în moneda naţională noile preţuri sunt semnificativ mai mari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Va avea Bucureştiul o nouă sală polivalentă? Firea anunţă demararea lucrărilor

    „Primarul General, Gabriela Firea, a avut astăzi, la sediul Municipalităţii, o întâlnire de lucru cu membrii echipei multidisciplinare din cadrul Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă, care lucrează în prezent la o serie de proiecte prin care sunt concretizate planurile de dezvoltare ale Municipalităţii. În cadrul întrevederii, au fost prezentate conceptele a două proiecte: o nouă sală polivalentă şi un ansamblu de locuinţe sociale şi de serviciu. Discuţiile au vizat, totodată, şi etapele care vor fi parcurse pentru construirea unei filarmonici în Capitală, la standarde internaţionale, a spitalului metropolitan cu o capacitate de 1.200 de paturi şi a celor douăspitale zonale din sectoarele 3 şi 6, cu câte 300 de paturi fiecare”, se arată într-un comunicat PMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro