Întrevederea urmează să aibă loc la Palatul Meseberg, aflat la 65 de kilometri nord de Berlin.
“Vor discuta agenda bilaterală, vor aborda cu siguranţă tema conflictului sirian, care a fost o cauză a îngrijorării noastre de multă vreme, precum şi situaţia din estul Ucrainei şi probleme din domeniul energiei”, a declarat Seibert.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unor pasaje din interviu, difuzate luni, premierul a mai indicat că războiul din 2008, între Georgia şi regiunea separatistă Oseţia de Sud, sprijinită de Rusia, ar fi putut fi prevenit. “Nu era inevitabil”, a subliniat Medvedev.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Multe ţări au astfel de trupe, dar din acestea, se remarcă câteva, enunţate mai jos.
Acestea sunt probabil cele mai populare, apărând în multe filme (americane). Aceştia sunt antrenaţi să se descurce în orice mediu, deşi funcţia lor principală rămâne strâns legată de mare/apă, scrie War History Online.
În principal, rolul lor este de misiuni rapide. Intră în teritoriul inamic, adună informaţii, distrug ţinte şi salvează ostatici. Şi totul într-un timp foarte scurt. Atunci când nu se află în misiune, se antrenează, ceea ce pentru ei, la fel ca pentru orice alte trupe care fac parte din forţele speciale, este o constantă.
Programul de admitere implică teste extrem de dificile, iar circa 25% dintre cei care se înscriu ajung să fie numiţi Navy SEAL; punct în care, desigur, îşi vor continua antrenamentele.
Sayeret şi-a câştigat reputaţia de cele mai eficiente trupe antiteroriste din lume.
În primii ani de existenţă, luptătorii şi comandanţii erau selectaţi în funcţie de abilităţile fizice şi intelectuale. De două ori pe an, există testele de selecţie, care desigur sunt incredibil de dificile.
Cei care reuşesc sunt apoi supuşi unei alte perioade de 18-19 luni de antrenamente intense în arte marţiale, arme, navigaţie, recunoaştere şi alte aptitudini esenţiale pentru a avea succes în misiunile care de cele mai multe ori se desfăşoară în spatele liniilor inamice.
Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.
Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.
Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.
Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.
Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.
“Pot să vă spun că nu există acest pericol. Nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Preşedintele Trump nu a fost agresiv, a spus lucrurilor pe nume. Ne-am despărţit în ideea că NATO este cea mai puternică alianţă, este unică şi că vom merge împreună mai departe. Dar impreună ne-am angajat să facem NATO şi mai puternică, inclusive Germania”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summit-ul de la Bruxelles.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Referitor la declaraţiile tendenţioase care circulă în spaţiul public şi care fac referire la lipsa unor măsuri concrete de fluidizare a traficului, precum şi lipsa unor proiecte de infrastructură în Capitală, Primăria Municipiului Bucureşti face următoarele precizări: subliniem faptul că timp de 27 de ani, în Capitala României nu s-au luat măsuri coerente de rezolvare a conflictelor de trafic, situaţie care s-a agravat an după an atât din cauza lipsei investiţiilor, dar şi din cauza înmulţirii autovehiculelor de pe arterele”, se arată într-un comunicat, transmis, marţi, de PMB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte”, se arată în motivarea Curţii.
De aici reiese şi decizia CCR de a anunţa şi ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituţional preşedinte- ministrul Justiţiei să nu mai existe, indicând şefului statului revocarea procurorului şef al DNA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În prealabil, judecătorii Curţii Constituţionale se vor reuni joi în şedinţă pentru a citi, în spatele uşilor închise, decizia CCR care îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce din funcţia de procuror-şef al DNA pe Laura Codruţa Koovesi. Motivarea urmează să fie publicată şi în Monitorul Oficial, conform procedurii legale.
Pe 30 mai, CCR a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea Constituţională a arătat, în comunicatul oficial privind decizia de existenţă a conflictului instituţional între preşedinte şi ministrul Justiţiei, că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
“Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
“Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur”, se arată în comunicataul Curţii Constituţionale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro