BusinessMagazin

Tag: concept

  • Nebunie sau strategie de geniu? Acest om le oferă angajaţilor MII DE DOLARI pentru a demisiona

    Compania Amazon le oferă angajaţlor sume de până la 5.000 de dolari dacă sunt de accord să îşi dea demisia, potrivit Business Insider.

    Strategia de a plăti oameni pentru a demisiona poate părea bizară, însă se poate dovedi eficientă, încât ajută compania să rămână doar cu oamenii dedicaţi.

    „Vrem ca oamenii care lucrează la Amazon să îşi dorească să fie aici”, a transmis purtătoarea de cuvânt a companiei, Ashley Robinson. „Scopul este să încurajăm oamenii să se gândească serios la locul lor de muncă şi la ceea ce îşi doresc. Pe termen lung, credem că dacă locul de muncă este un loc în care nu îţi doreşti să fii, impactul nu este pozitiv nici pentru angajat, nici pentru companie”.

    Robinson a spus că oferta le este prezentată angajaţilor o singură data pe an.

    Angajaţilor cu normă întreagă li se oferă sume cuprinse între 2.000 de dolari şi 5.000 de dolari, în funcţie de experienţă, potrivit The Atlantic.

    Strategia nu ajută doar la o structură organizaţională sănătoasă, ci ajută angajaţii să fie mai dedicaţi locului de muncă, scrie autorul Ian Ayres, care a descris efectele psihologice ale acestui concept în cartea lui „Carrots and Sticks: Unlock the Power of Incentives to Get Things Done.

  • Cum arată noul magazin Kaufland din Bucureşti şi ce premieră aduce în Capitală – GALERIE FOTO

    Hipermarket-ul este localizat în cartierul Odăi, pe şoseaua Alexandriei, nr. 152, sector 5 şi are o suprafaţă de vânzare de 3.414 metri pătraţi, încadrată într-o suprafaţă totală de 5.201 metri pătraţi. Parcarea oferă 239 de locuri pentru maşini, dintre care 6 locuri pentru familii şi 10 pentru persoane cu dizabilităţi. Cei care folosesc bicicleta ca mijloc de transport au la dispoziţie 12 rastele. În urma deschiderii se creează 130 de locuri de muncă. Programul de lucru este de la 7.30 la 22.30 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00.

    „Ne menţinem dinamici şi continuăm extinderea reţelei în întreaga ţară, inclusiv în Capitală, unde considerăm că mai există potenţial de dezvoltare. Este unul dintre hipermarket-urile cu cel mai mare număr de angajaţi şi ne bucurăm că astfel reuşim să creăm noi locuri de muncă. În acelaşi timp, şi acest magazin oferă un sortiment axat pe produse din România, în proporţie de peste 50%, iar sprijinind cumpărarea acestora, încurajăm economia locală”, spune Valer Hancaş, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

    Galeria comercială din cadrul magazinului este dotată cu Food Court integrat, unde clienţii vor descoperi un spaţiu special amenajat pentru servirea mesei, ce cuprinde Fornetti Food and Beverages. Tot în cadrul galeriei se află şi un punct de difuzare a presei Tabac Xpress, farmacie Help Net şi bancomat BRD.De asemenea, magazinul va avea şi un punct Grill în exterior.

    De asemenea, acesta este primul magazin din Bucureşti prin care Kaufland România implementează proiectul de extindere a raioanelor de peşte proaspăt, după un concept cu sortiment îmbogăţit, şi care va fi adus în 34 de magazine din reţea. Printre specialităţile care vor fi disponibile se numără: ton roşu, scoici Saint Jacques, vongole vii, langoustine, somon bio etc.

    Printre raioanele disponibile se numără cele de legume – fructe, vitrină cu servire asistată, ce include şi raionul de peşte proaspăt amenajat după noul concept cu sortiment extins – cu 24 de tipuri de peşte şi specialităţi, dar şi raioanele de brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare şi drogherie.

     

  • Cronică de film: It’s a small world

    Conceptul care stă la baza Downsizing nu e neapărat unul nou: creşterea consumului distruge planeta, iar mai mulţi cercetători ajung la concluzia că singura metodă de a opri acest fenomen este micşorarea oamenilor. Plecând de la această idee, Alexander Payne explorează starea actuală a societăţii americane printr-un filtru al satirei, mult exagerat. Pentru Paul (Matt Damon) şi soţia sa, Audrey (Kristen Wiig), tentaţia de a putea avea mult mai multe lucruri la un preţ mult mai mic este suficient de mare pentru a ignora eventualele efecte adverse.

    Evident, călătoria spre o viaţă în miniatură nu merge aşa cum era planificat, iar de aici apar tot felul de aventuri inedite.

    Distribuţia, completată de Cristoph Waltz, Jason Sudeikis sau Neil Patrick Harris, este una extrem de talentată.

    Regizorul pare însă a nu fi decis asupra cărui aspect să-şi îndrepte atenţia; Payne explorează prea multe lucruri, prea multe straturi ale societăţii şi pare pe alocuri reţinut în a critica lăcomia oamenilor. Downsizing pune multe întrebări, dar oferă prea puţine răspunsuri; cum ne putem simplifica vieţile? Ce valori ar trebui să îmbrăţişăm? Filmul nu oferă explicaţii şi nu lasă spectatorii nici cu dorinţa de a medita asupra temelor prezente.

    E greu de spus dacă Alexander Payne vrea să transmită că e momentul să schimbăm ceva sau că e prea târziu pentru a mai schimba ceva; prima parte a filmului oferă un cadru amplu asupra lumii, în vreme ce partea a doua se concentrează pe ceva foarte exact, foarte redus – atât ca dimensiuni, cât şi ca perspectivă.

    Downsizing are momente bune, fără îndoială, dar majoritatea par a avea rolul de a încurca spectatorii. E greu să anticipezi în ce direcţie se îndreaptă povestea – un element pe care îl apreciez în mod normal, dar care în Donwsizing devine destul de obositor.

    O surpriză neplăcută este interpretarea lui Matt Damon: este unul dintre cei mai constanţi actori din generaţia sa, dar rolul din Downsizing nu i se potriveşte deloc. Inspirată însă alegerea lui Christoph Waltz, care aduce la viaţă un personaj extrem de enigmatic, dar în aceeaşi măsură amuzant.

    Pentru scenariu, Alexander Payne a lucrat alături de Jim Taylor; cei doi au mai semnat scenariile pentru Sideways, Election, About Schmidt sau Citizen Ruth.

    Mesajul pe care producătorii filmului vor să îl transmită este unul cât se poate de simplu: poţi să fugi de probleme, dar în cele din urmă acestea te vor prinde. Nu contează că ai 174 de centimetri sau 17, atât timp cât oamenii din jurul tău trăiesc sub aceleaşi coordonate.

    N-aş spune că Downsizing e un film rău, dar nici că e unul excepţional; se încadrează, mai curând, în media filmelor care încearcă să exploreze teme de actualitate dar se împiedică în propriile ambiţii, de cele mai multe ori supralicitate.

    Nota: 7/10

  • Lanţul de cafenele 5 to go a realizat anul trecut afaceri de aproape 3 mil. euro

    Lanţul de cafenele 5 to go a ajuns la peste 60 de unităţi, răspândite în Bucureşti şi în ţară.

    Potrivit lui Radu Savopol, cofondator al 5 to go, planurile pentru 2018 prevăd atingerea pragului de 150 de unităţi, atât cu 5 to go, cât şi cu 5 to go coffee spot, conceptul dedicat vânzării cafelei în zona de retail şi de birouri, investiţiile bugetate în acest sens cifrându-se între 650.000 şi 800.000 de euro. Totodată, antreprenorul vrea ca anul următor să lanseze un al treilea concept din grupul 5 to go, un coffee shop cu suprafaţa cuprinsă între 50 şi 100 de metri pătraţi şi care se poziţionează în segmentul mediu spre premium de preţ. Acesta va fi lansat oficial în martie-aprilie 2018.

    În ceea ce priveşte Dialogue Social Bar, deschis în zona Piaţa Rosetti a Capitalei, a ajuns la o cifră de afaceri de 60.000 de euro, după doar şase luni de activitate, potrivit lui Radu Savopol.

    „Am deschis într-o perioadă dificilă pentru segmentul HoReCa (mai-iunie), însă din luna septembrie locaţia s-a poziţionat în zona de evenimente, work shop, evenimente private, însă mai puţin în zona de coworking, datorită eveni­men­telor exclusive ce se des­făşurau în locaţie. Este exemplul unei afaceri pe care o gândeşti într-o direcţie, dar observi că piaţa îţi cere o altă direcţie şi te adaptezi pe acea zonă care îţi aduce profit şi este foarte bună pentru con­ceptul nostru, Dialogue Social Bar fi­ind un spaţiu atipic”, descrie Savopol po­zi­ţio­narea aleasă. El apre­ciază că in­ves­ti­ţia în acesta va fi amortizată în doi ani. Antreprenorul spune că şi-a pla­­nificat in­vestiţii de 40.000 de euro pen­tru des­chiderea unei a doua unităţi Dialogue Social Bar, într-o clădire istorică. Re­cent, 5 to go a lansat gama de produse 5 togo Ă (PLUS). Noua gamă de produse, cu preţul de 10 lei, cuprinde în prezent: smoothie-uri naturale, paharul dublu, de 16 oz (Mr. Big), sandwichuri şi su­cu­ri­le organice.

    „Cred că acest upgrade va da o cu to­tul altă dinamică businessului, pu­­tem vorbi despre chirii un pic mai mari, de spaţii mari mari, de zone de stat la mese etc.”

    Radu Savopol spune că se află la stadiul de discuţii cu parteneri şi investitori pentru extinderea lanţului 5 to go pentru piaţa din Estul Europei, însă nu au stabilit o dată concretă pentru deschiderea primei locaţii din afara României.

     „Am avut mult mai multă atenţie pe piaţa din România şi acest lucru a contat în anul 2017”.

     

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • A fost lansată cea mai lungă tiroliană urbană din lume: zbori pe ea cu 80 km/h

    Bazată pe arhetipul celei de dinainte, noua XLine chiar parcurge distanţa, măsurând o lungime dublă şi oferind cuplurilor curajoase şansa de a se bucura de această experienţă împreună – rapid, dar în siguranţă – prin două tiroliene ce merg în paralel. De asemenea, alt aspect nou la această tiroliană îl reprezintă hamurile se tip superman, ce permit celor ce se dau cu tiroliană să îşi canalizeze super-eroul interior, plecând de pe unul din turnurile Amwaj din JBR, la 170 metri înălţime, zburând printre zgârie-nori şi peste apă, jos înspre terasa malului Dubai Marina Mall, aterizând foarte aproape de spectatori.  

    Cu două tiroliene ce se deplasează în paralel, XLine poate acomoda 16 persoane per oră, aceştia putând să facă saltul – sau să se dea cu tiroliană – împreună cu un prieten, membru de familia sau coleg

    Costul unei călătorii XLine va fi de 650 AED (697 lei) de persoană sau 1200 AED (1287 lei) pentru două persoane, incluzând o filmare personalizată şi fotografii.

  • Un nou mall se deschide mâine în România. Pariul de 40 mil. euro al gigantului imobiliar NEPI Rockcastle

    La evenimentul de inaugurare de mâine vor participa reprezentanţi ai NEPI Rockcastle, Carrefour – chiriaşul ancoră al centrului comercial, şi autorităţi locale din Vâlcea.
     
    Investiţia în centrul comercial este de 40 de milioane de euro. Shopping City Râmnicu Vâlcea are o suprafaţă închiriabilă de 27.900 de metri pătraţi, din care 14.000 mp pentru branduri de fashion, 10.000 mp pentru hipermarket şi servicii şi 3.000 mp pentru zona de restaurante şi divertisment, potrivit unor date transmise de companie vara aceasta, când mallul era încă în construcţie. Centrul Comercial are şi un cinematograf multiplex cu şase săli.
     
    Shopping City Râmnicu Vâlcea este construit pe un teren de aproximativ 12 hectare, unde se află şi o parcare de 900 de locuri, dispusă pe un nivel.
     

  • Cum a reuşit o tânără româncă să dezvolte un business profitabil în plină criza. ”Domeniul nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“

    Pe vremea când designerii ”păreau inabordabili, inaccesibili“ şi puteau fi găsiţi doar în showroomuri, online, la televizor sau pe catwalk, Laurei Călin, fondatoarea V for Vintage, i-a venit ideea acestei afaceri. ”Am vrut să creăm o apropiere, să-i împrietenim cu posibilii clienţi. Aşa am pus bazele unui spaţiu prietenos în care pe parcursul a două zile publicul să îi poată cunoaşte personal pe designeri, nu neapărat să le vadă colecţiile, pe care le putea vedea online sau în alte locuri“, explică Laura Călin.

    Pe de altă parte, povesteşte ea, a luat în calcul şi nevoia designerilor de a deveni cunoscuţi. Practic, proiectul a fost un răspuns la o nevoie existentă pe piaţă, consideră fondatoarea. Primul eveniment a avut loc în urmă cu nouă ani, iar antreprenoarea a investit circa 5.000 de euro. Nu ştia pe atunci dacă va fi o singură ediţie sau o va repeta, dar a avut rezultate mai bune decât se aştepta; în anul care a urmat a organizat două ediţii – toamna şi primăvara, ritm pe care l-a păstrat. Mai nou, organizează şi ediţia de Crăciun. La început se înscriau la târg circa 50 de designeri, însă numărul lor a ajuns în prezent la 100; ei plătesc o taxă de participare de 350 de euro pentru un stand.

    Totuşi, nu poate participa chiar oricine, iar selecţia se face în funcţie de anumite punctaje stabilite de un juriu specializat pe baza aplicaţiilor trimise de designeri. Mai întâi V for Vintage stabileşte o temă pentru ediţia respectivă; spre exemplu, pentru ediţia ce a avut loc în al doilea weekend din noiembrie tema aleasă este ”Venus and the boy“, cu trimitere la ideea de unisex, de fluidizare a genurilor. Ulterior, designerii creează o colecţie capsulă, de zece piese, cu care se înscriu la târg pe baza unui formular, ce ajunge la juriu. Dacă aplicaţia respectivă trece de un anumit punctaj, designerul este admis la târg. O mare parte dintre cei care vin pentru prima dată se întorc la ediţiile următoare, iar alţii s-au consacrat de-a lungul timpului şi au ajuns nume cunoscute în domeniu, precum Andreea Bădală, fondatoarea Murmur, care s-a aflat şi în juriu la cea mai recentă ediţie.

    ”Sunt alţii la început de drum care vor să vadă cum este, târgul fiindpentru ei un test, să vadă cum îi primeşte publicul. Mai întâi vin ca studenţi, apoi au nevoie de continuitate, de expunere repetată. Mergi o dată, de două ori, publicul te învaţă, chiar dacă noi ne adresăm clientului final“, spune Laura Călin. Iar studenţii sunt scutiţi de plata taxei de înscriere. V for Vintage colaborează cu facultăţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, unde profesorii universitari încurajează şi trimit studenţii în urma unei trieri interne. ”E un test al lor pentru a vedea dacă produsele lor pot fi vandabile, că reuşesc să ajungă în piaţă, să se întreţină din ceea ce fac. Este primul lor contact cu publicul“, adaugă ea. La fiecare ediţie participă în jur de 100 de studenţi, iar portofoliile lor sunt trimise de profesori către V for Vintage înainte de lansarea evenimentului.

    Proiectul V for Vintage a fost lansat chiar când criza economică începea să-şi facă simţită prezenţa în România, însă proiectul a evoluat nestingherit. Motivele sunt simple, spune Laura Călin: ”Domeniul acesta nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“. Pur şi simplu, povesteşte ea, i-a venit ideea acestui târg, ”era o nevoie în piaţă, m-am bazat pe curiozitatea comunităţii şi a funcţionat“. Pe de altă parte, un atu este şi faptul că V for Vintage nu este doar despre shopping, ci este mai mult un eveniment social. ”Cumperi, nu cumperi, mergi acolo cu prietenii, stai la o cafea, socializezi, îţi faci poze, fără nicio presiune“, spune antreprenoarea.

    Iar cifrele demonstează interesul oamenilor pentru eveniment: câteva mii de vizitatori în două zile. Biletele de intrare la târg reprezintă, de altfel, o sursă de venituri, pe lângă taxele de participare ale designerilor şi sponsorizări. Cel mai mare cost, de la început şi până în prezent, este cu spaţiul de desfăşurare a târgului, care s-a schimbat de-a lungul timpului datorită creşterii numărului de participanţi. De asemenea, creşterea numărului de colaboratori a generat un avans al costurilor, în condiţiile în care echipa permanentă este formată din trei oameni, iar în jurul târgului lucrează pentru eveniment circa 20 de persoane. ”Îmi place să lucrez în echipă. Sunt un iniţiator de proiect, dar pe de altă parte cred că nu am lucrat singură niciodată. Două creiere lucrează mai bine decât unul, trei mai bine decât două“, consideră Laura Călin. În general, investiţiile au crescut de la an la an, ajungând acum la 25.000 de euro, adică de cinci ori mai mari decât în 2008. Şi cifra de afaceri creşte de la an la an, în medie cu 20%, iar anul trecut a ajuns la aproximativ 200.000 de euro.

    Antreprenoarea a pus recent bazele unei platforme online ce uneşte designerii cu publicul în online, ”exact ceea ce am făcut cu târgul, platfoma face în online“. Prin intermediul Design FEED, publicul poate vedea colecţiile şi poate lua legătura cu creatorii acestora, deoarece se găsesc şi datele de contact ale designerilor. 50 de designeri sunt deja înscrişi pe platformă, taxa fiind de 50 de euro. ”Anul acesta promovăm platforma doar în România, însă de anul viitor sau peste doi ani vrem să trecem la nivel internaţional“, spune antreprenoarea.

  • Brandul de haine Mathilde deschide un nou concept store în Bucureşti

    Din anul 2013, când a fost deschisă prima reprezentanţă Mathilde în Bucureşti, pe Nicolae Bălcescu 22, brandul a evoluat organic. În ultimii patru ani, compania care operează brandul Mathilde şi-a extins reţeaua de distribuţie prin parteneriate locale, iar printre noile reprezentanţe inaugurate se numără franciza din Deva Shopping City, precum şi o reprezentanţă concept store în City Park Constanţa. De asemenea, numărul de angajaţi a crescut de la 60 în 2013 la 80 anul acesta.

    Vânzările au urmat acelaşi trend ascendent, de la 800.000 de euro în 2013 la 1,4 milioane de euro la finalul lui 2017. Până în 2020, compania estimează atingerea unui prag de vânzări de  două milioane de euro.

    Faţă de 2013, vânzările online s-au triplat şi continuă să crească în fiecare an, ajungând să reprezinte 9% din totalul vânzărilor în  anul 2017.
    Din 23 noiembrie, noul concept store Mathilde din Bucureşti, situat pe Calea Dorobanţi nr. 126-130, îşi aşteaptă clientele cu creaţii originale, personalizate cu broderii şi aplicaţii manuale.

    Mathilde este un brand românesc de fashion fondat în 2004 în România, cu sediul în Braşov. Creaţiile Mathilde sunt disponibile în România în reprezentanţele din Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Deva, precum şi în reţeaua distribuitorilor din întreaga ţară.