BusinessMagazin

Tag: comunism

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Sărăcia şi dorinţa femeilor de a-şi dezvolta cariera amână decizia tinerilor privind prima căsătorie

    În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?

    Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.

    „Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai frumoase staţiuni de pe litoral, care concurează cu Mamaia, dar este mult mai puţin cunoscută. “Începe să arate ca în Egipt”. VIDEO

    Deşi Mamaia încă este cea mai căutată destinaţie de pe litoralul românesc, o altă staţiune de la area Neagră are toate şansele să o detroneze în scurt timp. Printre clădirile ridicate în perioada comunismului, au apărut hoteluri de 4 şi 5 stele, în care s-au investit milioane de euro, iar amenajările exterioare i-au făcut pe turişti să spună… “Plaja începe să arate ca în Egipt”.

    Treptat, sudul litoralului românesc începe să atragă tot mai mulţi turişti atraşi de servicii de 5 stele, pe care le găsesc la preţuri mult mai rezonabile decât cele percepute în Mamaia.  Proprietarii au investit milioane de euro în fostele unităţi de cazare comuniste şi le-au pregătit clienţilor tot confortul, departe de restul zonei care are nevoie de investiţii majore.

     

    Staţiunea Venus renaşte încet, dar sigur, cu ajutorul hotelurilor de 4 şi 5 stele recent deschise, care au un grad de ocupare de aproape 100% pe timp de vară. Turiştii sunt extrem de mulţumiţi de serviciile pe care le primesc, dar şi de amenajările exterioare din jurul unităţilor de cazare.  “Plaja începe să arate ca în Egipt. Sunt la standardele de afară, nu văd ceva mai mult afară decât aici”, a declarat un turist.

  • Una dintre cele mai frumoase staţiuni de pe litoral, care concurează cu Mamaia, dar este mult mai puţin cunoscută. “Începe să arate ca în Egipt”. VIDEO

    Deşi Mamaia încă este cea mai căutată destinaţie de pe litoralul românesc, o altă staţiune de la area Neagră are toate şansele să o detroneze în scurt timp. Printre clădirile ridicate în perioada comunismului, au apărut hoteluri de 4 şi 5 stele, în care s-au investit milioane de euro, iar amenajările exterioare i-au făcut pe turişti să spună… “Plaja începe să arate ca în Egipt”.

    Treptat, sudul litoralului românesc începe să atragă tot mai mulţi turişti atraşi de servicii de 5 stele, pe care le găsesc la preţuri mult mai rezonabile decât cele percepute în Mamaia.  Proprietarii au investit milioane de euro în fostele unităţi de cazare comuniste şi le-au pregătit clienţilor tot confortul, departe de restul zonei care are nevoie de investiţii majore.

     

    Staţiunea Venus renaşte încet, dar sigur, cu ajutorul hotelurilor de 4 şi 5 stele recent deschise, care au un grad de ocupare de aproape 100% pe timp de vară. Turiştii sunt extrem de mulţumiţi de serviciile pe care le primesc, dar şi de amenajările exterioare din jurul unităţilor de cazare.  “Plaja începe să arate ca în Egipt. Sunt la standardele de afară, nu văd ceva mai mult afară decât aici”, a declarat un turist.

  • Cum vor arăta căminele de nefamilişti ale generaţiei millennials

    Când au apărut noile ansambluri rezidenţiale, apartamentele au fost mai mari, spaţiile au trecut de la 80 de metri pătraţi spre 120 de metri pătraţi, în funcţie de buget.

    Ce se va întâmpla în continuare odată cu intrarea în câmpul muncii a generaţiei millennials?

    O parte vor rămâne acasă, în primii ani, la părinţi, pentru a-şi folosi salariul pentru vacanţe, ieşiri în oraş, maşină, cluburi, haine; mai puţin vor cheltui pentru chirie, rată la bancă sau mâncare. Pentru cei care nu rămân la părinţi şi lucrează în companii, multinaţionale sau româneşti, un apartament în chirie este prima opţiune, iar cei mai hotărâţi dintre ei se îndreaptă către achiziţia unui apartament prin programul Prima casă.

    Cum vor arăta apartamentele viitorului sau cum va trebui să arate? Va fi o întoarcere în timp, de la locuinţele cu suprafeţe mari, generaţia millennials se va îndrepta spre cele cu suprafeţe mai mici din motive foarte practice. Pentru că stau acasă doar pentru a dormi şi a face un duş, nu au nevoie de o suprafaţă mai mare. Nu are sens să plăteşti în plus pentru 10 sau 20 de metri pătraţi. De ce să cheltuie banii pentru „pereţi“ şi metri pătraţi de care nu au nevoie, când îi pot folosi pentru city break-uri sau pentru haine.

    Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani vor prefera să locuiască pe suprafeţe cât mai mici, care să aibă o utilitate practică, pentru dormit şi duş, şi, poate, locul în care fac şi o cafea. De mâncare gătită acasă nici nu se va pune problema. Acele timpuri au apus.

    Apartamentele vor fi gata mobilate, minimalist şi colorate. Adio, mobilă grea, maro, care să troneze în mijlocul casei. De bibliotecă nici nu va fi vorba, cărţile sunt pe smartphone. Locul bibliotecii va fi luat de dressing, care va câştiga teren, având în vedere că hainele se schimbă tot mai des.

    Probabil că dezvoltatorii cei mai îndrăzneţi vor livra locaţii cu suprafeţe de 30-40 de metri pătraţi pentru cei tineri, pentru corporatiştii care pleacă la 9.00 dimineaţa şi se întorc la 11.00 seara. Pesemne că la parter vor fi suprafeţe mari de socializare, în care – ca la o cantină – să poată să şi mănânce, dacă mai apucă. Un fel de cămine de nefamilişti, varianta modernă.

    Suprafeţele mari vor interveni când millennialls vor avea copii. De-abia atunci vor începe să caute locuinţe de la 60 de metri pătraţi în sus.

    Millennialls vor pune permanent presiune pe preţuri pentru că vor dori ca dintr-un salariu să obţină cât mai multe lucruri şi să experimenteze cât mai mult. Noţiunea de proprietate va trece pe locul doi sau trei, iar sharingul este cuvântul care câştigă tot mai mult teren şi în viaţa de zi cu zi.

    Dacă până în 1990 un loc de muncă era pe viaţă, de‑atunci încoace schimbarea joburilor a devenit un fenomen obişnuit. Cei mai mulţi au schimbat după ’90 cam de patru ori locul de muncă. De acum înainte probabil că noua generaţie va schimba într-un interval de 20 de ani de cel puţin şase ori locuri de muncă. În oraşele mari, un nou job va însemna şi o nouă locaţie unde să te muţi cât mai aproape, pentru a câştiga timp, iar căminele de nefamilişti, sau căminele de corporatişti, vor fi la ordinea zilei.

    Aproape nimeni nu va mai avea maşină proprie şi nici în leasing, ci vor folosi sistemul de car-sharing. Hainele vor fi schimbate o dată la trei luni şi probabil că magazinele de second-hand moderne, ca la maşini, vor înflori.

    Vor fi vânate ofertele de city break-uri şi de low-cost-uri, iar noua competiţie va fi în terenul discuţiilor despre în câte oraşe sau ţări ai fost luna sau anul acesta. Nu degeaba Ryanair prevede triplarea traficului aerian din România.

    Până la urmă vei „share-ui“ aproape orice, astfel încât să plăteşti mai puţin. Iar în schimb, cu banii rămaşi, să poţi cumpăra tot mai multe experienţe sau lucruri pe care să le schimbi tot mai des, astfel încât să rămâi permanent în tendinţe.

  • Citiţi povestea celui mai de succes om de afaceri român: cel care la cererea lui Thatcher a făcut din docurile londoneze centrul financiar al lumii

    Comunismul l-a alungat peste Ocean, dar s-a întors în Europa, la cererea celei care a intrat în istorie ca Doamna de Fier, pentru a ridica din docurile londoneze Canary Wharf, însăşi „reşedinţa“ capitalismului. Este singurul român care a primit de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii titlul de Cavaler, iar de atunci poate să-şi pună în faţa numelui apelativul Sir.

    Este cel mai de succes om de afaceri născut în România, a contribuit la reforma apărării demarată de guvernul Marii Britanii, iar povestea sa de viaţă ar putea cu uşurinţă deveni un scenariu de Oscar. Acesta este George Ia­co­bescu, Sir George Iacobescu, co­lecţionarul de artă, pasionatul de jazz, cel care nu poate face un lucru: planuri de retragere.

    „De obicei, conduc singur către muncă şi ajung la birou în jurul orei 9. Chiar dacă am şofer, prefer să conduc singur, mai ales când mă întorc acasă, pentru că aşa am timpul necesar pentru a mai da câteva telefoane şi pentru a termina ce treburi mai am de terminat, aşa că de obicei ziua mea de lucru se termină undeva între 9 seara şi miezul nopţii“, spune Sir George Iacobescu pentru După Afaceri Premium.

    Este uşor de imaginat un astfel de ritual într-un oraş al turbocapitalismului făcut printre picături de ploaie, doze de adrenalină la bursă, double-deckere roşii şi taxiuri negre.

    George Iacobescu nu este însă doar un alt călător în Londra, ci un om care cu mâinile sale a contribuit cât se poate de direct la ridicarea imperiului financiar londonez, poate cele mai puternice dintre câte există.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Citiţi povestea celui mai de succes om de afaceri român: cel care la cererea lui Thatcher a făcut din docurile londoneze centrul financiar al lumii

    Comunismul l-a alungat peste Ocean, dar s-a întors în Europa, la cererea celei care a intrat în istorie ca Doamna de Fier, pentru a ridica din docurile londoneze Canary Wharf, însăşi „reşedinţa“ capitalismului. Este singurul român care a primit de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii titlul de Cavaler, iar de atunci poate să-şi pună în faţa numelui apelativul Sir.

    Este cel mai de succes om de afaceri născut în România, a contribuit la reforma apărării demarată de guvernul Marii Britanii, iar povestea sa de viaţă ar putea cu uşurinţă deveni un scenariu de Oscar. Acesta este George Ia­co­bescu, Sir George Iacobescu, co­lecţionarul de artă, pasionatul de jazz, cel care nu poate face un lucru: planuri de retragere.

    „De obicei, conduc singur către muncă şi ajung la birou în jurul orei 9. Chiar dacă am şofer, prefer să conduc singur, mai ales când mă întorc acasă, pentru că aşa am timpul necesar pentru a mai da câteva telefoane şi pentru a termina ce treburi mai am de terminat, aşa că de obicei ziua mea de lucru se termină undeva între 9 seara şi miezul nopţii“, spune Sir George Iacobescu pentru După Afaceri Premium.

    Este uşor de imaginat un astfel de ritual într-un oraş al turbocapitalismului făcut printre picături de ploaie, doze de adrenalină la bursă, double-deckere roşii şi taxiuri negre.

    George Iacobescu nu este însă doar un alt călător în Londra, ci un om care cu mâinile sale a contribuit cât se poate de direct la ridicarea imperiului financiar londonez, poate cele mai puternice dintre câte există.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Citiţi povestea celui mai de succes om de afaceri român: cel care la cererea lui Thatcher a făcut din docurile londoneze centrul financiar al lumii

    Comunismul l-a alungat peste Ocean, dar s-a întors în Europa, la cererea celei care a intrat în istorie ca Doamna de Fier, pentru a ridica din docurile londoneze Canary Wharf, însăşi „reşedinţa“ capitalismului. Este singurul român care a primit de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii titlul de Cavaler, iar de atunci poate să-şi pună în faţa numelui apelativul Sir.

    Este cel mai de succes om de afaceri născut în România, a contribuit la reforma apărării demarată de guvernul Marii Britanii, iar povestea sa de viaţă ar putea cu uşurinţă deveni un scenariu de Oscar. Acesta este George Ia­co­bescu, Sir George Iacobescu, co­lecţionarul de artă, pasionatul de jazz, cel care nu poate face un lucru: planuri de retragere.

    „De obicei, conduc singur către muncă şi ajung la birou în jurul orei 9. Chiar dacă am şofer, prefer să conduc singur, mai ales când mă întorc acasă, pentru că aşa am timpul necesar pentru a mai da câteva telefoane şi pentru a termina ce treburi mai am de terminat, aşa că de obicei ziua mea de lucru se termină undeva între 9 seara şi miezul nopţii“, spune Sir George Iacobescu pentru După Afaceri Premium.

    Este uşor de imaginat un astfel de ritual într-un oraş al turbocapitalismului făcut printre picături de ploaie, doze de adrenalină la bursă, double-deckere roşii şi taxiuri negre.

    George Iacobescu nu este însă doar un alt călător în Londra, ci un om care cu mâinile sale a contribuit cât se poate de direct la ridicarea imperiului financiar londonez, poate cele mai puternice dintre câte există.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro