BusinessMagazin

Tag: companie

  • Când toată lumea e cu ochii pe Euro 2024, familia Becali e cu ochii pe vântul din Dobrogea. Proiecte eoliene mamut încep să apară din nou în ţară

    ♦ Un proiect uriaş de circa 770 MW în Suceava a primit luna trecută avizul tehnic de racordare la reţea din partea Transelectrica ♦ Un alt proiect care atrage atenţia prin dimensiuni, dar şi prin acţionariat, ar urma să aibă o capacitate de 441 MW, în Constanţa, acolo unde bate cel mai bun vânt din România ♦ În spatele acestuia se află familia Becali l Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate şi câte în afara terenului.

    Bucovina Re­newables es­te compa­nia de pro­iect care a primit ATR-ul pentru un parc eolian de circa 770 MW în Suceava, actul fiind emis luna trecută. Compania este deţinută în proporţii egale de către o firmă cipriotă, ECG Central European Gas Limited, şi de 4P Renewables, dezvoltator local de proiecte de energie verde de mari di­men­si­uni, în care unul dintre acţionari este şi avo­catul Ciprian Glodeanu. Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Associa­tion). Ulterior, şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca la începutul anului 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables. Dacă se va realiza, această investiţie ar presupune fonduri de peste 1 miliard de euro şi ar fi cel mai mare proiect eolian din România.

    Tot în zona proiectelor de mari dimensi­uni avizate este şi cel dezvoltat de compania United Power Eolian, cu o capacitate de peste 440 MW în Constanţa, judeţul cu cel mai bun vânt din România. Potrivit Termene.ro, compania este deţinută de mai mulţi membri ai familiei Becali, printre care se numără Andreea Becali, fiica lui Gio­vanni Becali şi nepoată a lui Gigi Becali, Manuela Rodica Becali, soţia lui Giovanni Becali şi alţii. Alături de familia Becali, în compania de proiect United Power Eolian este implicată şi compania Asco Construcţii.

    România are în acest moment o capaci­ta­te de circa 3.000 MW în proiecte de ener­gie eoliană, care asigura circa 14% din pro­duc­ţia de energie totală. Timp de aproape 10 ani de zile piaţa de energie eoliană a fost blocată, dar anul trecut au apărut primii MW noi.

    „Europa a instalat 18,3 GW de capaci­ta­te eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizaţie dedicată promovării industriei eoliene la nivel european. Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenţia este performanţa Poloniei şi a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023.

    În comparaţie cu aceste ţări, cei 72 MW pe care în sfârşit România a reuşit să îi co­nec­teze par modeşti. Cu toate acestea, faptul că în România a spart gheaţa din piaţa de energie eoliană este o veste foarte bună.

    Un alt stat care a bifat o performanţă bună este Ucraina, cu 146 MW montaţi în plin război. Revenind la piaţa locală, ca o coincidenţă, 60 MW din cei 72 MW sunt realizaţi de un investitor ucrainean. Astfel, Moldova Eolian SRL, compania de proiect din spatele parcului eolian de 60 MW Ruginoasa, este deţinută în totalitate de DTEK Renewables International B.V. Aceasta face parte din holdingul SCM, deţinut de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

    Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Spre deosebite de ATR, care este un pas incipient, autorizaţia de înfiinţare este printre ultimii paşi pe care trebuie să îi parcurgă un investitor. „Autorizaţia de înfiinţare se obţine pe baza ATR-ului (aviz tehnic de racordare) şi a dovezii că ai finalizat procedura de mediu, deci teoretic se poate obţine înainte de contractul de racordare. În practică, e lăsată la final pentru că e o taxă foarte mare de emitere (procent din valoarea totală a proiectului) şi trebuie să depui dovada fondurilor pentru finanţarea acestei valori totale a proiectului“, explică specialiştii din piaţă. Pe lanţul de avizare, autorizaţia de înfiinţare este astfel unul dintre cei mai importanţi paşi pe care îi parcurge investitorul, finanţarea fiind în continuare partea cea mai provocatoare. În ciuda acestor provocări, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

  • Investitorii merg pe mâna lui Elon Musk: Acţionarii Tesla aprobă salariul record al lui Musk de 56 mld. dolari şi mutarea sediului în Texas

    Acţionarii Tesla au votat atât pentru reaprobarea pachetului salarial al directorului general Elon Musk, evaluat cândva la 56 de miliarde de dolari, cât şi pentru reincorporarea producătorului de vehicule electrice în Texas, oferindu-i victorii semnificative în încercarea de a-şi reafirma controlul asupra companiei.

    Rezultatele preliminare, anunţate joi la adunarea anuală a Tesla de la Austin, vor întări mâna companiei în încercarea de a anula decizia din ianuarie a unei instanţe din Delaware de a anula pachetul de opţiuni de cumpărare de acţiuni din 2018 – cel mai mare din istoria SUA – din cauza preocupărilor legate de valoarea acestuia şi de independenţa consiliului de administraţie.

    Deşi votul nu înlocuieşte decizia instanţei, ratificarea s-ar putea dovedi esenţială pentru a convinge judecătorul să revină asupra poziţiei sale sau să o modifice. Stăpânirea lui Musk asupra companiei ar fi mai strânsă, sporind participaţia directorului general la peste 20%, de la 13% cât deţine în prezent.

    După închiderea urnelor, imediat după ora 16.00, în Austin, Musk a ieşit pe scenă pentru a se adresa unei mulţimi entuziaste care îi scanda numele, sărind în sus şi în jos în semn de sărbătoare în faţa unui neon albastru şi roz în formă de Texas.

    “La naiba, vă iubesc, băieţi”, a spus el audienţei formate din investitori de retail atent selecţionaţi. “Avem cea mai grozavă bază de acţionari dintre toate companiile publice … nu începem un nou capitol, ci deschidem o nouă carte”.

    Directorul general bucureştean a făcut glume, menţionând în timpul discursului său că “ce să vezi, este ora 16:20”, amintind de un tweet din 2018 despre privatizarea Tesla la 420 de dolari pe acţiune. Mulţi au interpretat preţul ca fiind o referire la 4/20, 20 aprilie fiind o zi sărbătorită de fumătorii de marijuana.

  • Sfârşitul unei ere: Dafora Mediaş, la care omul de afaceri Gheorghe Călburean are 50%, dispare după 28 de ani de la Bursa de Valori Bucureşti. Compania a scăzut în capitalizare de 25 de ori în 15 ani

    Compania de foraj Dafora Mediaş (simbol bursier DAFR), inclusă pe lista specială de observare a operatorului bursier, se va retrage din 19 iunie 2024 de la tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti pe fondul intrării în faliment, potrivit deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) publicată pe site-ul BVB.

    Cea mai recentă capitalizare a Dafora Mediaş, la care omul de afaceri Gheorghe Călburean are o deţinere 50%, este de 12 mil. lei, acţiunile fiind suspendate de la tranzacţionare din 10 octombrie 2023, adică de când emitentul a intrat în insolvenţă.

    Decizia intrării în faliment este următoarea: (..) pronunţată de Curtea de apel Alba Iulia în dosarul nr.1747/85/2015/a80, s-a admis apelul formulat de Dafora împotriva Sentinţei nr. 385/C/09.10.2023 prin care se dispusese intrarea societăţii în procedura falimentului, s-a dispus anularea Sentinţei şi s-a trimis cauza judecătorului sindic spre rejudecare. Totodată, prin Hotărârea nr.80/26.03.2024 pronunţată de Tribunalul Sibiu în cadrul dosarului nr. 1747/85/2015 s-a dispus încă o dată intrarea societăţii în procedura falimentului.

    ASF menţionează că pentru acţiunile emise de această companie nu mai poate fi menţinută o piaţă ordonată. Ultimul preţ de tranzacţionare este de 0,012 lei.

    În vara lui 2008, capitalizarea companiei ajunge la aproape 300 mil. lei. În 2009 aceasta scădea la 50 mil. lei, în 2010 urca la 120 mil. lei. În 2015 evaluarea companiei era de 7 mil. lei.

    Pentru anul 2023, Dafora a raportat venituri de 20 mil. lei şi pierderi de 1 mil. lei. Compania era listată din 1996.

    În iunie 2015, Dafora, un business de 200 mil. euro controlat de omul de afaceri George Călburean, a anunţat printr-un comunicat sec că se predă în faţa barilului ieftin, cerându-şi singur insolvenţa. Compania avea mai mulţi creditori bănci şi IFN-uri.

     

  • Dispute aprinse la Tesla legate de pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Musk: Celebrul miliardar susţine că rezoluţiile privind salariul său şi mutarea producătorului de maşini electrice în Texas vor fi susţinute detaşat, deşi investitorii rămân împărţiţi

    Directorul general al Tesla, Elon Musk, a afirmat în cadrul adunării anuale de joi că acţionarii vor vota în favoarea salariului său de 56 de miliarde de dolari şi a unei propuneri de reîncorporare a producătorului de maşini electrice în Texas, raportează Financial Times.

    „Ambele rezoluţii ale acţionarilor Tesla trec în prezent cu marje largi”, a declarat Musk pe platforma de socializare X, mulţumind investitorilor pentru sprijinul lor.

    Rezultatele citate de Musk în grafice sunt preliminare, iar voturile s-ar putea schimba la adunarea anuală. Cu toate acestea, aprobarea formală a celor două rezoluţii ar fi considerată o victorie masivă pentru directorul general al Tesla, care s-a luptat pentru cel mai mare pachet salarial din istoria corporaţiilor americane.

    Consiliul de administraţie al Tesla a făcut presiuni asupra investitorilor pentru a ratifica din nou premiul de 56 de miliarde de dolari al lui Musk – acordat în 2018, dar anulat de un judecător din Delaware în ianuarie din cauza preocupărilor legate de transparenţa şi independenţa consiliului. Hotărârea l-a determinat pe Musk să ceară companiei să schimbe locaţia de constituire din Delaware în Texas. 

    Dacă Tesla reuşeşte să obţină sprijinul investitorilor pentru pachetul său, care este compus din opţiuni de cumpărare de acţiuni, participaţia lui Musk în companie ar creşte la peste 20%, de la 13%. Acţiunile Tesla au crescut miercuri cu 3,9% înaintea votului.

    Votul acţionarilor a fost urmărit îndeaproape, orice înfrângere afectând credibilitatea lui Musk într-un moment în care Tesla se află într-un război brutal al preţurilor cu rivalii chinezi din domeniul vehiculelor electrice, compania suferind de o spirală a costurilor din cauza investiţiilor de miliarde de dolari în tehnologia AI.

    Preşedintele Tesla, Robyn Denholm, a condus campania pentru a obţine sprijin pentru ambele propuneri, comparându-şi sarcina cu escaladarea muntelui Everest. Compania a reuşit să obţină sprijinul firmei emblematice Scottish Mortgage Investment Trust a lui Baillie Gifford, al Ark Investment Management a lui Cathie Wood şi al lui Ron Baron, un alt mare investitor Tesla.

    Însă pachetul de remunerare a lui Musk a divizat investitorii, fondul petrolier norvegian de 1,7 miliarde de dolari opunându-se acestuia, citând mărimea premiului, structura sa şi modul în care nu reuşeşte să atenueze „riscul legat de persoanele-cheie” ale firmei. Directorul executiv al Calpers – cel mai mare fond public de pensii din SUA şi unul dintre primii 25 de acţionari, cu o participaţie de 1,67 miliarde de dolari – a declarat, de asemenea, că intenţionează să voteze împotriva tranzacţiei.

  • Dinspre business spre consultanţă: Vasile Ţiple, fost consilier general la UiPath şi fondatorul Goodlegal, se alătură KPMG Legal-Toncescu şi Asociaţii pentru a consilia clienţii companiei în implementarea tehnologiei

    KPMG Legal-Toncescu şi Asociaţii anunţă ca Vasile Ţiple se alătură societatii pentru a consilia clienţii locali şi din CEE ai companiei să înţeleagă tehnologia şi provocările ei, să o folosească în condiţii optime, dar şi să îi ajute pe tot parcursul transformărilor necesare pentru a putea folosi tehnologia.

    Având o carieră extinsă în domeniul juridic, Vasile Ţiple a colaborat de-a lungul timpului cu companii de tehnologie de top, activând ca General Counsel, “arhitect” al echipei juridice şi al Programului de Automatizare Legală al UiPath, unde a folosit roboţi software UiPath în procese critice juridice şi de conformitate.

    Ulterior, a fondat Goodlegal, un startup dedicat furnizării de infrastructură juridică deja pregătită, care urmărea democratizarea accesului la instrumente esenţiale de tehnologie juridică.

    “Revoluţia actuală a inteligenţei artificiale reprezintă o mare oportunitate de a reimagina furnizarea de servicii juridice, de la sarcini individuale la automatizarea AI la nivel de întreprindere. Scopul nostru principal va fi de a stabili cadrul potrivit pentru implementarea sigură şi de impact a AI, permiţându-ne nouă,  dar şi clientilor să obţinem valoare maximă din întregul peisaj tehnologic.”, spune Vasile Ţiple.

    KPMG Legal România – Toncescu şi Asociaţii este societatea de avocatură afiliată KPMG în România, parte a reţelei globale KPMG Law.

     


     

     

  • eMAG: Numărul comenzilor înregistrate de antreprenorii care vând pe marketplace-ul regional al companiei s-a majorat cu 23% în 2023

    Cei 56.000 de selleri care vând pe marketplace-ul regional eMAG, în România, Bulgaria şi Ungaria, au înregistrat în 2023 cu 23% mai multe comenzi faţă de anul precedent, evoluţie susţinută şi de investiţii de 251 mil. lei realizate de companie în ultimii trei ani pentru susţinerea antreprenoriatului.

    Doar în ultimul an ponderea produselor vândute de către selleri pe platforma eMAG a ajuns la peste 60% în toate cele trei ţări, arată datele companiei prezentate în cadrul Sellers’ Day 2024, eveniment regional hibrid dedicat antreprenorilor care vând pe eMAG Marketplace, la care au luat parte peste 1.300 de selleri din Sud-Estul Europei.

    „De oriunde ar activa, toţi sellerii de pe platforma eMAG Marketplace beneficiază de acelaşi pachet menit să le asigure o creştere sustenabilă: programul cross-border, Fulfilment by eMAG, Genius, lansat de curând în Bulgaria şi Ungaria sau programul Ads. Prin intermediul acestor programe uşor de accesat ei pot ajunge la clienţii din cele trei ţări mai uşor, fără a fi nevoiţi să facă investiţiile pe care deschiderea de teritorii noi o presupune”, explică Stejara Pircan, Senior VP eMAG România, Bulgaria şi Ungaria.

    Sellerii de pe eMAG Marketplace care au vândut anul trecut într-o altă ţară decât cea de origine prin intermediul programului cross-border au adus pe platformă peste 10,1 milioane de oferte, dublu faţă de anul precedent. Programul cross-border le-a adus sellerilor de pe platformă vânzări suplimentare de 37%. Din programul cross-border fac parte 12.000 de sellerii români.

    Programul Fulfilment by eMAG a atras în ultimul an 3500 de selleri care beneficiază şi de livrări internaţionale din România către Bulgaria şi Ungaria, iar volumul de produse pe care l-au vândut prin program a fost cu 71% mai mare faţă de anul precedent.

    Lansat de curând în Bulgaria şi Ungaria, Genius, programul cu livrare gratuită şi oferte exclusive reprezintă un vector de creştere pentru selleri care îl folosesc. Astfel anul trecut au atras o conversie de două ori mai mare pentru produsele listate în Genius.

    eMAG Ads, programul prin care sellerii îşi cresc  numărul vizitelor pe pagina de produs şi, implicit, conversia, a atras anul trecut de 2,5 mai multe produse faţă de 2022. Totodată traficul pentru produsele promovate prin Ads a fost cu 39% mai mare.

     

  • Cine este miliardarul care îşi creşte averea într-un ritm ameţitor. Compania lui tocmai a depăşit Apple şi a devenit a doua cea mai mare din lume fiind evaluată la peste 3.000 mld. dolari

    Ascensiunea lui Jensen Huang, şeful Nvidia, în topul celor mai bogaţi oameni din lume pare că nu se mai termină. Averea s-a a crescut cu 62 de mld. dolari după ce Nvidia a depăşit pe burse borna de 3.000 mld. şi a întrecut Apple, scrie Bloomberg.

    După raliu, averea lui Jensen, a depăşit-o şi pe cea a miliardarului american din spatele Dell Technologies, Michael Dell. Şeful Nvidia a devenit astfel a 13-a cea mai bogată pesoană din lume, cu o avere estimată la 106. mld. dolari.

    Huang, în vârstă de 61 de ani, este liderul unui unui nou val de miliardari din domeniul tehnologiei. „Jensanity” (optimismul reflectat pe burse pentru Nvidia – n.r) aşa cum a numit-o un analist, alimentată de inteligenţa artificială, pune stăpânire pe Silicon Valley.

    Luna trecută, averea lui Huang a depăşit-o pe cea a  fiecărui membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din America, în urma unui alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri.

    Averea lui Huang provine din participaţia sa de 3,5% la Nvidia, pe care a co-fondat-o în 1993 împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem. Nvidia a devenit miercuri prima companie producătoare de cipuri pentru calculatoare care a atins o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, depăşind valoarea Apple.

    Michael Dell, fostul loc 13 în topul miliardarilor, în vârstă de 59 de ani, cu o avere netă de 105,9 miliarde de dolari, şi-a construit imperiul din companiile sale de software. Dell şi-a făcut o mare parte din avere prin firma care îi poartă numele, care vinde calculatoare personale şi servere.

    Cu toate acestea, Dell Technologies Inc. a fost un beneficiar al succesului recent al inteligenţei artificiale, deoarece corporaţiile au nevoie de servere şi de alte infrastructuri pentru a utiliza cipurile avansate de la Nvidia. Investitorii au văzut că dell Dell s-a transformat în partenerul ales de Nvidia pentru afaceri.

    La începutul lunii martie, Dell a intrat în cercul exclusivist al super-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce acţiunile companiei au crescut la un nivel record. De atunci, acţiunile au dat înapoi  după ce rezultatele au dezamăgit investitorii, reducând averea fondatorului său cu aproape 12 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Nvidia comandă astăzi un ecosistem de soluţii hardware şi software pe care rivalii, de la AMD la Intel Corp. încearcă din greu să îl învingă sau să îl copieze, datorită cotei sale dominante pe piaţa acceleratoarelor de înaltă performanţă folosite pentru antrenarea inteligenţei artificiale.

     

  • Centrul de tehnologie al Deutsche Bank din Bucureşti a raportat afaceri de 713 mil. lei în 2023, mai mari cu 35%. Ritmul angajărilor s-a menţinut la 300 de oameni pe an

    DB Global Technology, centrul de tehnologie al Deutsche Bank de la Bucureşti, a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 713,4 mil. lei, mai mare cu 34,9% faţă de anul anterior, conform datelor din bilanţul depus de companie la Ministerul Finanţelor Publice. Profitul net al societăţii a fost de 50,2 mil. lei, mai mare cu 36,9%, conform aceleiaşi surse. Numărul mediu de angajaţi al companiei a fost de 1.449 în 2022, mai mare cu aproape 300 de persoane faţă de anul 2022. Şi în 2022 compania angajase alte 300 de persoane. La finele anului 2022 unul dintre executivii grupului german anunţa, într-un interviu pentru ZF, că Deutsche Bank are planuri mari cu centrul din România. Bernd Leukert, head of technology, data and innovation în cadrul Deutsche Bank, spunea despre centrul din România că ar putea deveni „inima“ eforturilor de dezvoltare a serviciilor financiare inovative ale gigantului german la nivel global. „Există o oportunitate ca centrul de tehnologie din Bucureşti să dezvolte servicii financiare inovatoare pentru Deutsche Bank în viitor şi să putem oferi aceste servicii la nivel global“.

     

  • Câţi bani face Mugur Isărescu cu vinul său

    ​Măr SRL, producătorul vinurilor Casa Isărescu, a terminat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul precedent, arată datele de la MInisterul de Finanţe. Producătorul de vinuri din Drăgăşani a realizat un profit net de 1,1 milioane de lei, în scădere cu 16,5% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, marja de profit s-a ridicat la 18%, conform calculelor ZF, o marjă mai mare faţă de cât realizează jucători mari precum Jidvei sau Cotnari, potrivit datelor analizate de ZF.

    Măr SRL a avut în 2023 un număr mediu de 20 de angajaţi.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 45 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune, restaurant şi sală de degustare, conform ultimelor date. Vinurile realizate de Casa Isărescu se găsesc în reţelele de magazine Annabella, Mega Image, Metro şi Selgros, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie Selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.  Cele mai mari companii din producţia de vinuri sunt Cramele Recaş, Crama Ceptura, Jidvei, Zarea şi Cotnari, potrivit datelor financiare aferente anului 2023. Conform datelor de la Registrul Comerţului, în producţia de vinuri sunt active peste 260 de firme cu o cifră de afaceri ce depăşeşte 1,1 miliarde de lei.

     

     

  • Petrecerea nu se mai termină la Nvidia: Averea lui Jensen Huang, şeful companiei, a explodat depăşind-o chiar şi pe cea a miliardarului american Michael Dell, după ce compania a spart borna de 3.000 mld. dolari pe burse şi a întrecut Apple

    Ascensiunea lui Jensen Huang, şeful Nvidia, în topul celor mai bogaţi oameni din lume pare că nu se mai termină. Averea s-a a crescut cu 62 de mld. dolari după ce Nvidia a depăşit pe burse borna de 3.000 mld. şi a întrecut Apple, scrie Bloomberg.

    După raliu, averea lui Jensen, a depăşit-o şi pe cea a miliardarului american din spatele Dell Technologies, Michael Dell. Şeful Nvidia a devenit astfel a 13-a cea mai bogată pesoană din lume, cu o avere estimată la 106. mld. dolari.

    Huang, în vârstă de 61 de ani, este liderul unui unui nou val de miliardari din domeniul tehnologiei. „Jensanity” (optimismul reflectat pe burse pentru Nvidia – n.r) aşa cum a numit-o un analist, alimentată de inteligenţa artificială, pune stăpânire pe Silicon Valley.

    Luna trecută, averea lui Huang a depăşit-o pe cea a  fiecărui membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din America, în urma unui alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri.

    Averea lui Huang provine din participaţia sa de 3,5% la Nvidia, pe care a co-fondat-o în 1993 împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem. Nvidia a devenit miercuri prima companie producătoare de cipuri pentru calculatoare care a atins o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, depăşind valoarea Apple.

    Michael Dell, fostul loc 13 în topul miliardarilor, în vârstă de 59 de ani, cu o avere netă de 105,9 miliarde de dolari, şi-a construit imperiul din companiile sale de software. Dell şi-a făcut o mare parte din avere prin firma care îi poartă numele, care vinde calculatoare personale şi servere.

    Cu toate acestea, Dell Technologies Inc. a fost un beneficiar al succesului recent al inteligenţei artificiale, deoarece corporaţiile au nevoie de servere şi de alte infrastructuri pentru a utiliza cipurile avansate de la Nvidia. Investitorii au văzut că dell Dell s-a transformat în partenerul ales de Nvidia pentru afaceri.

    La începutul lunii martie, Dell a intrat în cercul exclusivist al super-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce acţiunile companiei au crescut la un nivel record. De atunci, acţiunile au dat înapoi  după ce rezultatele au dezamăgit investitorii, reducând averea fondatorului său cu aproape 12 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Nvidia comandă astăzi un ecosistem de soluţii hardware şi software pe care rivalii, de la AMD la Intel Corp. încearcă din greu să îl învingă sau să îl copieze, datorită cotei sale dominante pe piaţa acceleratoarelor de înaltă performanţă folosite pentru antrenarea inteligenţei artificiale.