Şi dacă ne iese, din întâmplare, vreuna din simulările de mai sus, să o şi punem în practică, pe bune? Sunt întrebările care mi-au venit în minte după episodul de săptămâna trecută cu „simularea„ creşterii cotei unice de impozitare, informaţie ce a transpirat din zona politică şi pe care premierul Ponta s-a grăbit să o dezmintă.
Eu ştiu că în general la noi nu prea iese fum fără foc, şi numai faptul că oficialii au „simulat” aşa ceva mă pune un pic pe gânduri. Şi zic: dom’ne, oamenii aştia chiar nu învaţă nimic?!
Un banc excelent, pe care l-am mai povestit, cred, dar nu mă pot abţine: trei economişti pleacă, în weekend, la vânătoare. Un avion îi aduce în sălbăticie – munţi, păduri nesfârşite, nicio aşezare cale de sute de kilometri. Înainte de a pleca, pilotul le spune că avionul său este foarte mic, aşa că vor putea aduce acasă, la întoarcere, un singur urs. La întoarcere, fiecare împuşcase câte un urs. Avionul vine, pilotul nu se poate împotrivi şuvoiului de argumente, vorbe şi măsurători, aşa că se declară învins şi acceptă să încarce cei trei urşi vânaţi. Aparatul încearcă să decoleze, se înalţă cât de cât, zboară balansându-se, pilotul turează motorul, dar totul este în zadar – se prăbuşesc. În cădere, unul din cei trei economişti se uită pe geam şi întreabă: „…unde suntem?”. Altul se uită şi el pe fereastră şi îl lămureşte: „…cam la trei sute de metri est de locul unde ne-am prăbuşit anul trecut!”.
Dacă înlocuim economiştii cu politicieni locali, obţinem istoria ultimelor două decenii în variantă funny; nu mai bine renunţăm să alegem cea mai proastă soluţie, mereu şi mereu, acceptăm realitatea şi încercăm să schimbăm avionul, în loc să ne tot prăbuşim la fiecare încercare de ceva, orice – privatizări, restructurări, proiecte de infrastructură sau managementul privat la companii de stat?
România pierde peste 10 miliarde de euro pe an din TVA neîncasat – faţă de media Uniunii Europene, de 20%, la noi procentul este dublu şi mai bine, de circa 48%. La vecinii bulgari TVA pierdut este mult sub media europeană, doar 15%. La noi se preferă mult mai comoda soluţie a împovărării celor care îşi plătesc taxele şi impozitele.
Poate faceţi o simulare şi cu o economie sfârşită, fără antreprenoriat, fără iniţiative, fără investitori străini, cu companii închise şi conturi pustiite, aşa, de dragul simulărilor.
„Ridotto”, tabloul pictat în secolul XVII de veneţianul Giuseppe de Gobbis, reprezintă foaierul unui teatru, dar şi strămoşul actualelor cazinouri, un loc unde personaje elegante ascunse în dosul măştilor de carnaval puneau la cale afaceri mai mult sau mai puţin legale. O simulare a realităţii, făcută elegant, cu talent.
