BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Opinii Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa: Substanţa economică, abuzurile fiscului şi banii contribuabililor

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    ADRIAN BENŢA este consultan fiscal.

    Avem în vedere, desigur, posibilitatea conferită organelor de inspecţie fiscală cu privire la reconsiderarea conţinutului economic şi al substanţei economice ale unor tranzacţii, şi – pe cale de consecinţă directă – posibilitatea de a reconsidera şi de a ajusta veniturile şi cheltuielile contribuabililor şi, implicit, evidenţele contabile şi fiscale ale acestora, intervenindu-se astfel, efectiv, asupra bazelor de impunere declarate de către aceştia.

    Nu negăm acest drept al organelor de inspecţie fiscală; dimpotrivă, îl apreciem ca fiind unul legitim şi – la nivel de principiu – chiar justificat. Problema care se ridică este că această recalificare juridică şi fiscală a operaţiunilor economice derulate de contribuabili se realizează pe baza unor texte de lege insuficient structurate şi reglementate; şi, poate tocmai din acest motiv, pot reprezenta punctul de plecare al unor aprecieri pur subiective şi, implicit, al unor decizii arbitrare şi discreţionare (ca să nu le numim direct abuzive). 

    Noile reglementări ale legislaţiei fiscale – aprobate deja prin Legea nr. 187 / 2015 şi preluate ca atare şi în forma Codului fiscal aflat în prezent la promulgare – apreciem că nu vin să clarifice această problemă. Chiar „aria de acţiune” conferită organelor fiscale – din păcate, în detrimentul contribuabililor – poate fi şi mai generoasă.

    Deşi este de salutat eliminarea din cuprinsul art. 11 alin. (12) Cod fiscal a posibilităţii de a anula exercitarea dreptului de deducere fiscală de către un contribubil – pe motivul că respectivul contribuabil „ştia sau ar fi trebuit să ştie” de implicarea unui furnizor de al său într-un mecanism de fraudare a obligaţiilor fiscale – rămâne totuşi posibilitatea recalificării juridice şi fiscale a unor operaţiuni (şi chiar a unor activităţi!) ale contribuabilului în baza unor practici identificate de organele fiscale ca fiind „abuzive”. Şi asta în condiţiile în care noţiunea în sine de „practică abuzivă” nu este definită conceptual ca atare în curprinsul art. 7 Cod fiscal şi nici nu sunt stabilite criterii efective în baza cărora să se poată aprecia dacă o tranzacţie sau activitate poate fi calificată ca practică abuzivă.

    De asemenea, deşi în forma actuală a art. 11 cod fiscal, textul de lege impune acum în sarcina echipei de inspecţie fiscală obligaţia de a motiva decizia de reîncadrare fiscală a unei tranzacţii, apreciem această obligaţie ca având un caracter mai mult formal, atât timp cât textul de lege nu reglementează, în continuare, noţiunea în sine de tranzacţie fără scop economic sau atât timp cât nu s-a transpus vreo responsabilitate în sarcina organelor de inspecţie fiscală, în situaţia în care reîncadrarea tranzacţiei respective conduce la emiterea unei decizii de impunere desfiinţate ulterior de instanţele de judecată competente.

    În aceste condiţii, apreciem ca fiind absolut necesară – mai ales în etapa actuală, a unor conflicte evidente între fisc şi contribuabili – reluarea acestei teme şi introducerea (în cuprinsul viitoarelor norme metodologice ce urmează a fi date în aplicarea legislaţiei fiscale) a unor criterii clare şi explicite, în sensul calificării fiscale a unor tranzacţii / activităţi ca fiind fără substanţă şi conţinut economic sau supuse unor practici abuzive.

    Totul, evident, în urma unei dezbateri publice în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar de formă, pentru a putea astfel identifica aspectele tehnice cele mai în măsură să diminueze actualele volatilităţi, inadvertenţe şi asimetrii normative şi să conducă la stabilirea unor criterii coerente şi explicite, a căror aplicare efectivă să nu genereze o practică neunitară, de la un caz la altul, privind clasificarea anumitor tranzacţii ca fiind artificiale sau fără substanţă economică.

    În ceea ce ne priveşte, apreciem că noua legislaţie fiscală trebuie să insiste nu pe definirea a ceea ce nu reprezintă o tranzacţie cu substanţă econmică, ci să reglementeze pe fond noţiunea în sine a substanţei economice a unei tranzacţii. Credem că şi necesitatea definirii noţiunii de „comportament fiscal inadecvat” al unui contribuabil este de maximă actualitate, cu atât mai mult cu cât aceasta este tot mai des invocată în rapoartele de inspecţie fiscală, fără a fi însă acoperită de prezentul areal normativ. 

    În caz contrar, degeaba vom avea „pe hârtie” un cod fiscal cu o fiscalitate competitivă, deoarece aceasta ar avea doar un caracter aparent, în condiţiile în care contribuabilii se vor afla permanent sub posibila incidenţă a unor acţiuni abuzive ale organelor fiscale, cu scopul de a se stabili – cu ocazia inspecţiilor fiscale – debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor respectivi.

  • Victor Ponta: “Toată lumea a fost de acord cu Codul Fiscal, după aia s-au răzgândit”

    Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis a spus înainte că nu este de acord cu Codul Fiscal, Ponta a spus: “nu, normal că nu. Credeţi că mi-a zis în secret şi nu v-am zis dumeavoastră? Nu, n-a zis nimeni că nu-i de acord, toată lumea a fost de acord cu Codul, după aia s-au răzgândit”.

    “E absolut normal să colaborăm cu preşedintele României, cu domnul Klaus Iohannis, să fac precizarea, nu cu domnul Mihalache”, a adăugat Ponta.

    Premierul a mai spus că a discutat “de multe ori” cu guvernatorul BNR înainte de votarea Codului Fiscal în Parlament.

    “Eu cred că e foarte bine că se discută acum despre Codul Fiscal, după ce a fost aprobat. Ideal ar fi fost să se discute sau cei care aveau păreri negative să le spună înainte, dar având în vedere că Parlamentul le discută, e foarte bine”, a declarat Ponta.

    Referitor la propunerea PNL de organizare a unor consultări şi semnarea unui acord politic pe tema Codului Fiscal, premierul a spus: “am fost încântat să văd că doamna Gorghiu, în afară de a-mi cere demisia, mai ştie şi alte cuvinte în limba română. E foarte bine. Dialogul întotdeauna e foarte bun”.

    Foto: Marius Dumbraveanu / Mediafax Foto

    Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, luni, la finalul şedinţei PNL, că va adresa partidelor parlamentare, societăţii civile şi instituţiilor relevante, invitaţia să participe la consultări pe mai multe teme, printre care Codul Fiscal şi Legea salarizării.

    Consultările politice ar viza stabilitatea macroeconomică a României (Noul Cod fiscal, precum şi Lege salarizării), absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii şi investiţiile publice, reforma administraţiei publice, aderarea la spaţiul Schengen, dar şi pregătirea agendei pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, programată pentru anul 2019, PNL transmiţând liderilor partidelor o scrisoare deschisă în acest sens.

     

  • Răsturnare de situaţie: surpriză extrem de neplăcută pentru premierul Ponta. Guvernatorul Isărescu a făcut ANUNŢUL

    Plecat în Turcia pentru o nouă operaţie, Victor Ponta primeşte o veste foarte proastă de unde se aştepta mai puţin.

    Răsturnare de situaţie: surpriză neplăcută pentru premierul Ponta. Guvernatorul Isărescu a făcut ANUNŢUL
     

     

  • Consiliul Fiscal: Reducerea TVA este de 8 puncte procentuale, nu de 5; ajungem la cotă medie de 14%

    “Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%”, a afirmat miercuri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă pe care a organizat-o la Banca Naţională privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi noul Cod Fiscal.

    El a arătat că atunci când TVA la pâine şi produse de panificaţie a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente şi alte produse, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criză.

    “Dacă vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adică, de fapt, noi avem o scădere de la 22%, cât a fost maximul, la 14%, adică 8 puncte procentuale. Arătaţi-mi o ţară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt de timp. Dacă ne comparăm cu nivelul pre-criză, reducerea este de 3,5 puncte procentuale, deci noi nu ne ducem la nivelul dinainte de criză, ne ducem mult mai jos. Asta este, de fapt, realitatea cifrelor”, a mai spus Dumitru.

    În acelaşi timp, la 1 ianuarie 2016, ponderea produselor cu cotă redusă ar reprezenta aproape jumătate din coş, în timp ce media europeană este la o treime, rezultând că România a extins foarte mult cotele reduse la foarte multe produse.

    În comparaţie cu alte state, cota medie de TVA în România la 1 ianuarie 2016, de 14%, ar poziţiona ţara semnificativ sub media europeană şi sub toate statele din Europa Centrală şi de Est.

    Spre exemplu, Bulgaria are 20% cotă standard de TVA şi o cotă medie de 19,1%, ceea ce înseamnă că are foarte puţine produse cu cotă redusă.

    “De asemenea, extinderea destul de importantă a cotelor reduse nu cred că trebuie să ignore faptul că vom avea costuri de administrare foarte mari, de gestionare a multiple cote reduse la diverse produse, în diverse zone, dintre care multe interpretabile, la limită (consumul uman, consumul animal). De asemenea, distorsionează competitiţia. Cote diferite la diverse produse evident că avantajează sau dezavantajează diverşi competitori”, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

    El a dat ca exemplul lobby-ul făcut de diverse domenii, precum reducerea TVA la berea la draught.

    “Aş spune că un sistem mai bine gândit de deduceri la impozitul pe venit poate că şi-ar atinge scopul mai bine decât o reducere de cotă la alimente, deşi e destul de întâlnită la nivel european o reducere la alimente. Dar intenţia legiuitorului care a fost? De a ajuta păturile mai sărace ale populaţiei să aibă cheltuieli mai mici. Lucrul acesta putea fi făcut mai ţintit prin sistemul de deducere la impozitul pe venit”, a adăugat Dumitru.

    Preşedintele organizaţiei a precizat că statul poate realiza o politică serioasă din actualizarea deducerilor personale, să stimuleze comportamentele de economisire pe termen lung, de pensii private, de asigurări sociale de sănătate private, orientând comportamente pentru un sistem bine gândit la nivelul deducerilor la impozitul pe venit.

    Dumitru a mai adăugat că nivelul actual de 24% a cotei standard este al treilea cel mai mare din Europa, după 27% în Ungaria şi 25% în Croaţia, Danemarca şi Suedia. Pe de altă parte, 19% reprezintă cea mai mică a treia cotă, după Luxemburg şi Malta.

    “Practic, noi trecem de la o extremă la cealaltă. Dozajul pachetului de stimulare fiscală este mult prea agresiv şi cifrele vorbesc de la sine. Când ai 8 puncte procentuale reducere la cota TVA cred că trebuie să căscăm bine ochii şi urechile. Nu trebuie ignorat că, pe lângă pachetul de Cod Fiscal, avem şi alte măsuri, care nu pot fi privite în izolare. Adică ai şi creştere de cheltuieli, care este una masivă în anumite zone, şi ai şi reducere foarte mare de venituri bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB, dozajul cred că este unul foarte mare”, a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.

     

  • Producătorii de băuturi spirtoase afirmă că noul Cod Fiscal poate diminua evaziunea din domeniu

    Asociaţia susţine adoptarea măsurilor de reducere a poverii fiscale din sectorul băuturilor spirtoase prevăzute în noul Cod Fiscal, susţinut de alfel de majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri.

    “Reducerea accizei la băuturi spirtoase este vitală pentru sectorul nostru, care din 2013, de când a crescut cu 42% acciza pentru alcoolul etilic, se confruntă cu pierderi semnificative cauzate de o creştere fără precedent a pieţei negre. Introducerea acestei măsuri, fie prin noul Cod Fiscal, fie prin alte proiecte legislative, reprezintă o mult aşteptată corectare a politicilor fiscale din 2013, ale căror efecte s-au dovedit dezastruoase atât pentru industrie, cât şi pentru bugetul de stat”, a declarat Florin Rădulescu, preşedinte al Spirits Romania.

    Majorarea în 2013 cu 42% a accizei pentru alcoolul etilic a determinat în intervalul 2012 – 2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase cu 32% şi un impact negativ de aproximativ două milioane de euro pentru bugetul de stat, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Astfel, în 2012, când acciza pentru băuturi spirtoase era de 750 euro/hectolitru de alcool pur, la bugetul de stat s-au colectat din acciză 91,835 milioane de euro, iar în 2014, după ce şi-a făcut efectul pe deplin majorarea accizei de la 750 euro/hectolitru alcool pur la 1.065 euro/hectolitru de alcool pur, suma colectată a fost de numai 89,853 milioane de euro.

    Reducerea accizei pentru segmentul băuturilor spirtoase la nivelul din 2013, respectiv la 750 euro/hectolitru alcool pur, aşa cum este prevăzut în noul Cod Fiscal, ar avea efecte pozitive asupra încasărilor la bugetul de stat şi ar inversa actualul trend de creştere a evaziunii fiscale prin mutarea consumului dinspre zona ilicită înspre cea legală, notează asociaţia.

    Efectele pozitive se vor reflecta atât la nivelul companiilor, care îşi vor putea dezvolta activitatea locală, creând astfel noi locuri de munca, cât şi asupra consumatorilor, care îşi vor permite să cumpere băuturi spirtoase de calitate, evitând astfel riscurile grave pentru sănătate implicate de consumul alcoolului ilicit.

    Asociaţia Spirits Romania este o asociaţie non-guvernamentală şi independentă, care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România. Companiile membre asigură peste 500 de locuri de muncă directe şi 165.000 indirecte, contribuind anual, prin plata accizelor, cu 337 milioane lei la bugetul de stat, adică peste 60% din taxele colectate din piaţa fiscalizată a băuturilor spirtoase.

    Spirits reprezintă principalele companii producătoare şi importatoare de băuturi spirtoase din România: Amigo, BDG, Brown-Forman, Cristalex, Diageo, Pernod Ricard România, Prodal, Prodvinalco, PPD.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins vineri noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    Preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, a anunţat, luni, după şedinţa coaliţiei, că proiectul Codului fiscal este susţinut în forma adoptată de Parlament, iar modalitatea de soluţionare a cererii de reexaminare va fi comunicată de premierul Victor Ponta.

     

  • Consiliul Investitorilor Străini susţine noul Cod Fiscal în varianta aprobată de Parlament

    “Proiectul noului Cod Fiscal este rezultatul unui efort susţinut al mediului de afaceri din România derulat pe parcursul ultimilor doi ani împreuna cu autorităţile. Considerăm că textul adoptat de Parlament în urmă cu o lună reprezintă o îmbunătăţire substanţială a legislaţiei fiscale din România, care aduce mai multă claritate şi predictibilitate politicii fiscale pe termen mediu şi lung“, se arată într-un comunicat al Consiliului Investitorilor Străini.

    Companiile membre ale asociaţiei apreciează iniţiativa de reducere a poverii fiscale din România, fapt ce poate ajuta la creşterea competitivităţii României în regiune.

    “În acelaşi timp, viabilitatea noilor măsuri fiscale este la fel de importantă deoarece pentru investitori, ceea ce contează până la urmă este stabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa sistemului fiscal pe termen lung“, notează asociaţia.

    În acest context, Consiliul Investitorilor Străini consideră necesară păstrarea disciplinei bugetare pentru a nu exista derapaje macroeconomice care să necesite ajustări fiscale ulterioare.

    Consiliul Investitorilor Străini, înfiinţat în 1997, este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România. Asociaţia numără 120 societăţi comerciale ale căror investiţii cumulate în România reprezintă aproximativ două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate din 1990 până în prezent.

    Membrii Consiliului furnizeză o mare varietate de bunuri şi servicii şi au creat aproape 200.000 de locuri de muncă directe şi indirecte pentru economia românească.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins vineri noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    Guvernul vrea ca măsurile din Codul Fiscal să fie aplicate în economie înainte de 1 ianuarie 2016, având ca variante ordonanţe de Guvern, asumarea răspunderii sau sesiunea extraordinară a Parlamentului, scenariile urmând să apară după rectificarea bugetară, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici.

  • Economişti: Oportunitatea scăderii poverii fiscale prin Codul Fiscal, o şansă ce nu trebuie ratată

    “Suntem un grup de cadre didactice, economişti, antreprenori şi manageri preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei. Urmărind anumite luări de poziţie din ultima perioadă cu privire la Codul fiscal, dorim să atragem atenţia asupra faptului că, în opinia noastră, oportunitatea politică a scăderii poverii fiscale generată odată cu elaborarea legii referitoare la Codul fiscal se constituie într-o şansă ce nu trebuie ratată”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Victor Ponta, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi tuturor liderilor partidelor politice.

    Scrisoarea este semnată de profesori universitari de la mai multe universităţi din ţară, printre care Bogdan Glăvan – Universitatea Româno-Americană, Cristian Păun şi Costea Munteanu – Academia de Studii Economice, Vlad Mureşan – Universitatea Babes-Bolyai; economişti (Florin Cîţu, Claudiu Năsui, Ovidiu Neacşu, Adrian Mitroi – analist economic) şi antreprenori (Octavian Bădescu – Sameday Courier, Decebal Popescu – Cartrans Romania, Victor Dragomirescu – Romanian Software).

    Semnatarii consideră că prosperitatea nu se poate construi pe deficite bugetare şi datorie publică, rostogolită anual şi că politicile monetare şi fiscale nu pot compensa absenţa reformelor reale, astfel că este nevoie de o nouă abordare, bazată pe responsabilitate şi principii sănătoase.

    “Credem în importanţa scăderii taxelor, a simplificării fiscale şi a reducerii birocraţiei. Între taxe mari, corupţie şi evaziune fiscală există o relaţie directă. Fără îndoială că noul Cod Fiscal nu este perfect. Însă reducerea taxelor este un lucru bun în sine, de aceea se cuvine să fie susţinută necondiţionat, indiferent de culoarea politică a Guvernului care a iniţiat-o. Ideea că reducerile de taxe pot periclita stabilitatea financiară a ţării este, stricto sensu, un truism: orice relaxare fiscală poate micşora încasările bugetare, dar acest efect nu constituie un motiv pentru respingerea ei”, se mai arată în document.

    Coerenţa diverselor măsuri fiscal-bugetare nu poate fi dedusă din Codul fiscal, ci din strategia Guvernului în acest domeniu, din ansamblul iniţiativelor legislative şi din legea bugetului de stat, apreciază aceştia.

    Cadrele universitare, antreprenorii şi economiştii observă “cu îngrijorare” că apetitul Guvernului pentru măsuri populiste a sporit în ultima vreme şi se arată dezamăgiţi că restul clasei politice “mimează”, în cel mai bun caz, un protest neconvingător împotriva acordării de alocaţii, subvenţii şi alte cadouri, fără să ofere soluţii alternative.

    “Ar fi însă şi mai trist ca reducerea poverii fiscale să ajungă ţapul ispăşitor în toată această cacofonie politico-legislativă. Mai cu seamă cu cât scăderea impozitelor nu este un privilegiu, ci un deziderat firesc pentru o economie care vrea să intre pe un traseu de dezvoltare accelerată”, notează documentul.

    Semnatarii arată că România, o ţară cu taxe mari, deşi încasează la buget mai mulţi bani decât media ţărilor în dezvoltare, ritmul creşterii economice este inferior acesteia. Explicaţia este că taxele mari inhibă dezvoltarea, pe când cele mici “cresc bunăstarea tuturor, putând aduce chiar şi venituri mai mari la buget”.

    “Nivelul de trai poate spori doar datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus. Pledăm deci pentru concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea, iar noul Cod fiscal trebuie să facă un pas în această direcţie”, se precizează în scrisoare.

    Cei care îşi asumă documentul apreciază că este momentul oportun, în perioadă de creştere economică, pentru scăderea fiscalităţii şi că această reformă nu poate fi amânată în mod credibil, luând în considerare că experienţa recentă de pe plan intern şi internaţional arată elocvent că, în condiţii de recesiune, politicienii nu au capacitatea de a întreprinde acest gen de măsuri, ci din contră.

  • Plumb: Suntem de acord cu Codul Fiscal în forma adoptată de Parlament. Soluţia, comunicată de premier

    La finalul şedinţei coaliţiei, preşedintele interimar al PSD a precizat că premierul a fost informat în legătură cu decizia coaliţiei şi s-a stabilit ca el să comunice “modalitatea de soluţionare”.

    Premierul Victor Ponta nu a participat, luni, la şedinţa coaliţiei, pentru că se află în Turcia ca să efectueze un control medical ca urmare a operaţiei suferite la genunchi, a anunţat preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb.

    Ea a precizat că starea de sănătate a premierului este foarte bună şi va reveni în România în seara zilei de luni.

    Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis vineri Parlamentului spre reexaminare proiectul legii Codului Fiscal, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

     

     

  • Nicolăescu: Viitorul Cod Fiscal ar putea să producă mai mult rău decât bine

    “Poziţia preşedintelui României este legitimă şi semnalează societăţii că am putea avea o problemă în România. PNL a atenţionat, încă din timpul dezbaterilor, că în condiţii de neperformanţă economică, viitorul Cod Fiscal ar putea să producă mai mult rău decât bine”, a afirmat Eugen Nicolăescu.

    Deputatul PNL a mai afirmat că dacă vor exista probleme în urma aplicării Noului Cod Fiscal, responsabilitatea aparţine exclusiv guvernului Ponta şi a cerut public premierului să prezinte un program de măsuri care să arate că poate asigura condiţiile premergătoare implementării proiectului de Cod Fiscal, astfel încât să nu producă dezechilibre macroeconomice.

    “Creşterea economică, în general, are două motoare: consumul şi investiţiile. Codul Fiscal, în forma pe care noi o dicutăm acum, în general, promovează consumul şi, atunci, sigur că îţi pui problema dacă consecinţele creşterii consumului pot fi absorbite de celelalte componente pe care România ar fi trebuit să le realizeze. Când toate investiţiile sunt tăiate, ne punem problema, oare, creşterea consumului nu ar putea să producă, de această dată, o economiei prociclică? Adică, să ne întoarcem la crizele economice din 2008, 2009?”, a mai susţinut Nicolăescu.

    Eugen Nicolăescu a afirmat că, cel mai probabil, la 1 septembrie vor începe dezbaterile privind cererea de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis, declarându-se încrezător că până la acea dată “guvernul Ponta nu va mai exista”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    “Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

    Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi ar fi genereat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei.

    Codul Fiscal a fost adoptat de Parlament, în unanimitate. Preşedintele poate respinge o singură dată promulgarea legii.

     

  • Tăriceanu şi Constantin: Codul Fiscal va trece de Parlament, fără modificări de substanţă

    “Decizia lui Klaus Iohannis este una pur politică, fără argumente economice. Argumentele invocate sunt de formă, pentru a încerca să explice o decizie luată doar din considerente politice şi pentru un partid politic, PNL”, potrivit unui comunicat de presă al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, semnat de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin.

    “ALDE ia act de decizia eronată şi partizană a preşedintelui Iohannis. În acelaşi timp, ne exprimăm convingerea că, împreună cu partenerii de guvernare, vom găsi soluţii pentru a trece cât mai rapid prin Parlament din nou Codul Fiscal, fără modificări de substanţă, inclusiv prin organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. ALDE asigură mediul de afaceri că actuala coaliţie de guvernare îşi păstrează neschimbată promisiunea ca România să aibă un nou Cod Fiscal”, menţionează sursa citată.

    Liberal-democraţii consideră că preşedintele ar fi trebuit să promulge Codul Fiscal pentru că România are o creştere economică de 4%, investiţiile străine sunt în creştere accentuată şi a crescut nivelul de colectare în primele luni ale acestui an, lucruri care crează premisele pentru adoptarea unui Cod Fiscal ultraliberal. De asemenea, liberal democraţii susţin că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi reducerea TVA la alimente sunt măsuri luate de guvern care demonstrează că România este pregătită pentru implementarea Codului Fiscal.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    “Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

    Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi ar fi genereat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei.

    Parlamentul este în vacanţă, iar, potrivit art. 66 din Constituţie, sesiunea parlamentară extraordinară poate fi convocată la cererea şefului statului, a conducerii Parlamentului sau a cel puţin unei treimi din numărul total al parlamentarilor.