BusinessMagazin

Tag: ciocolata

  • Ferrero isi ascute armele pentru preluare Cadbury

    Ferrero, producatorul cremei de ciocolata Nutela si a oualor de
    ciocolata Kinder, se afla in discutii cu banca italiana Mediobanca
    pentru un credit care ar putea fi sindicalizat catre alte patru
    banci, printre care Intesa Sanpaolo si Unicredit. Imprumutul va fi
    acordat in doua transe, cu posibilitatea de extindere.

    Ferrero a anuntat din noiembrie ca ia in calcul optiunea de a
    inainta o oferta de preluare a producatorului britanic Cadbury,
    intrand in competitie cu americanii de la Kraft, care sunt dispusi
    sa plateasca 16,7 miliarde dolari. Termenul limita pana la care
    italienii mai pot inainta o oferta este de 2 februarie.

    Oficialii Ferrero nu au facut nicio declaratie cu privire la
    posibila oferta. Ferrero s-a aflat in discutii cu un alt producator
    de ciocolata, Hershey, pentru a colabora in vederea preluarii
    Cadbury, o oferta care ar fi fost agreata si de managementul
    englez. Pana in prezent, nu se stie daca cele doua companii au
    atins consensul in privinta achizitiei.

  • Poiana tinteste in 2009 vanzari sub 100 milioane lei

    In anul 2008 au fost comercializate 35 milioane de tablete de
    ciocolata Poiana, ceea ce reprezinta vanzari de 94,5 milioane lei,
    la un pret mediu la raft de 2,7 lei pe tableta. Vanzarile includ
    castigurile retailerilor si adaosuri comerciale.

    In 2009 pretul ciocolatei Poiana s-a scumpit in medie cu 5%, din
    cauza cresterii preturilor de achizitie ale materiilor prime, ceea
    ce va duce la vanzari de 99 milioane lei la sfarsitul anului, in
    conditiile comercializarii aceluiasi volum de ciocolata.

    Brandul de ciocolata Poiana asigura jumatate din vanzarile de
    ciocolata ale companiei Kraft. “Am inregistrat o scadere a
    consumului in ultimele luni, dar ne bazam pe sezonul rece pentru a
    recupera din declin”, a declarat Doina Cavache, Corporate Affairs
    Manager al companiei Kraft Foods Romania. Potrivit acesteia, in
    lunile de iarna se realizeaza 35% din vanzarile de ciocolata ale
    companiei.

    Kraft a alocat 60% din bugetul anual de promovare al marcii
    Poiana intr-o campanie de comunicare sub numele de “Alege Poiana”,
    pentru a creste vanzarile marcii.

    Piata de ciocolata se confrunta anul acesta cu o stagnare, dupa
    ce anul trecut a inregistrat ritmuri de crestere de 20% si a ajuns,
    potrivit estimarilor Business Magazin, la o valoare de 300 milioane
    euro. Potrivit reprezentantilor Kraft, piata va incepe sa creasca
    din nou abia in a doua jumatate a anului 2010, date fiind
    conditiile economice actuale.

    Consumul anual de ciocolata pe cap de locuitor in Romania este
    de 2 kilograme, sub media europeana de 5 kilograme.

  • Gratis sau cu bani? Mai ganditi-va!

    Se ia o mana de studenti carora li se prezinta doua categorii de bomboane de ciocolata –Hershey’s, probabil cea mai cunoscuta din SUA, la un pret de un cent si trufe Lindt la 15 centi. Trei sferturi din studenti aleg trufele, indiscutabil mai bune la gust. Se reia experimentul cu preturi reduse cu un cent in ambele cazuri, ceea ce face bomboanele Hershey’s gratuite. Dintr-o data, ordinea preferintelor se schimba fundamental si 69% din subiecti prefera Hershey’s.

    Acest experiment, derulat de profesorul Dan Ariely de la MIT, este unul dintre argumentele de baza ale lui Chris Anderson pentru ultima sa carte “Free: The Future of a Radical Price”. Anderson, care este editorul-sef al revistei Wired, ofera si alte exemple in favoarea produselor gratis. Pretul unui tranzistor a ajuns de la zece dolari in 1961 la 0,000015 centi, adica ceea ce Anderson numeste “prea ieftin sa mai fie masurat”. Formatii de muzica celebre precum Radiohead si-au lansat gratuit pe internet unele dintre albume, iar alte nume mai putin cunoscute tinerilor, precum grupul britanic Monty Python au cunoscut o a doua tinerete (si o crestere a vanzarilor de dvd-uri platite) dupa ce au decis sa se foloseasca de un bastion al serviciilor gratis, YouTube, unde si-au pus la dispozitie (tot gratis) intreaga arhiva. Cu alte cuvinte, Anderson trece de la un caz particular, al tehnologiilor digitale si incearca sa extrapoleze la orice altceva.

    Cel mai la indemana exemplu este cel al media, in legatura cu care Anderson spune ca “informatia vrea sa e libera, asa cum apa curge intotdeauna la vale”. Si are dreptate. La fel cum au dreptate (cu anumite limite) si cei peste 90% dintre cei care au votat saptamana trecuta pe site-ul nostru ca nu ar fi acord sa plateasca pentru informatie. Limitele de care vorbesc pleaca de la faptul ca informatia in general trebuie sa e gratis, dar nu orice informatie. Momentul cand si modul cum iti este prezentata aceasta informatie trebuie sa aiba un pret. Gasiti insa un articol pe larg despre aceasta tema in sectiunea de media a revistei din aceasta saptamana, o discutie legata de anuntul mogulului Rupert Murdoch, care va introduce accesul cu plata la toate siteurile sale, dupa modelul wsj.com. Revin insa la ideea de baza, cea a pretului zero. Imi dau seama ca exact in acest moment scriu intr-un editor online gratis – Google Documents -, prin intermediul unei conexiuni la internet Wi-Fi gratis.

    Chiar si asa, nu sunt deloc de acord cand vine vorba de extrapolarea ideei in alte domenii, precum electricitate (costul producerii energiei electrice poate ajunge zero, dar cine plateste investitiile in distributie?) sau industrie farmaceutica (producerea medicamentelor ajunge la un cost neglijabil, dar cine plateste studiile clinice de zeci si sute de milioane de euro?). Este, dupa cum spune un alt scriitor la moda – Malcom Gladwell, intr-un review al cartii lui Anderson, una dintre greselile pe care le fac in general utopistii in general – ei cred ca prin schimbarea mecanismului se schimba intregul sistem. Iar semnele de intrebare pot merge mai departe; si adeptii teoriilor conspiratiei sunt sigur ca ma vor sustine. Google imi ofera gratuit un motor de cautare, e-mail, imi permite sa editez documente online si o groaza de alte servicii fara a-mi cere bani. In schimb, reclamele sale contextualizate inseamna ca este citit ecare mail sau document al meu fara sa ma intrebe.

    M-am referit la Google, pentru ca este, probabil, cel mai bun exponent al oportunitatii de afaceri reprezentata de produsele oferite gratis, care odata lansate pe piata atrag o cerere importanta si le permit companiilor sa faca o gramada de bani “pe langa” aceste produse oferite gratis. Observati ca nu am pomenit nimic de ideea de gratis ca artifi ciu (mincinos) de marketing, cum este cazul celor care ofera internet nelimitat* (asteriscul inseamna ca “nelimitatul” este totusi limitat la un consum “rezonabil” de X gigabiti pe luna). Imi vine insa in minte un alt exemplu, ca tot este sezonul concediilor – serviciile all-inclusive. Este, daca vreti, cea mai buna dovada a pericolului reprezentat de faptul ca ideea de produse gratis (in fine, platite in avans, dar percepute ca produse gratis pana la urma) se transforma intr-un consum excesiv. Oare nu tocmai ieftinirea generalizata (reala sau doar perceputa) a produselor a determinat cele mai mari probleme ale zilelor noastre – smogul, incalzirea globala sau obezitatea?

  • Mai putina ciocolata pe timp de criza

    "Anul 2008 a fost cel mai bun pentru Kraft, am avut o crestere de doua cifre si am castigat si cota de piata pe toate segmentele. Anul 2009 este mai dificil, asa ca toate categoriile si-au incetinit ritmul de crestere, insa din fericire vom avea, totusi, un avans de o cifra", a precizat Grave.

    Cifra de afaceri inregistrata de companie anul trecut s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro.

    Kraft detine la nivel local brandurile cu cele mai mari vanzari pe segmentul tabletelor de ciocolata, respectiv Milka si Poiana, care au impreuna mai mult de jumatate din piata. Pe segmentul cafea compania detine 30% din piata cu brandul Jacobs.

    La finalul lui 2008 Kraft a anuntat ca va inchide fabrica din Brasov si va transfera o parte din liniile de productie catre parteneri locali.
     

  • Procentul de ciocolata neagra

     

    “As prefera sa dorm si sa ma trezesc in 2011, insa din pacate in fiecare dimineata vad ca e tot 2009”, spune Jihad Jabra, directorul general al producatorului de ciocolata Supreme Group. Scaderea vanzarilor de ciocolata din ultimele luni i-a luat prin surprindere pe producatori, care nu credeau ca vreun segment din industria alimentara va fi afectat considerabil de situatia actuala.
     
    Daca in prima parte a anului trecut producatorii se plangeau de costurile ridicate ale materiei prime si sperau ca lucrurile se vor imbunatati, permitandu-le sa investeasca mai mult in productie, ultimele luni ale anului trecut le-au demonstrat ca situatia poate fi mult mai grava.
     
    “Nu avem inca toate cifrele, dar am simtit scaderea in comenzile de la retaileri”, spune Jabra, pentru care cel mai bun semnal a fost cererea scazuta din luna noiembrie, altadata luna cu cele mai bune vanzari. In 2008 insa, oamenii au preferat sa cumpere ciocolata pentru sarbatori mai mult pe ultima suta de metri, in decembrie, si nici macar nu au mai cumparat la fel de multa ca in anii trecuti. “Cred ca aceasta schimbare s-a petrecut pe fondul informatiilor negative care au aparut din octombrie”, spune Erwin Vondenhoff, directorul general al Heidi Chocolats Suisse.
     
    2008 incepuse bine pentru toata lumea, date fiind vanzarile bune si cresterea economica, singura nemultumire a producatorilor fiind lipsa de personal. “Din octombrie insa, am simtit un blocaj, cresterea a incetinit, iar nivelul de vanzare a fost mai scazut decat forta cu care am pornit. Pot spune ca am vazut clar cum consumatorul trece rapid de la cumparaturile emotionale la cele functionale”, spune Jabra.
     
    Nici luna ianuarie nu a adus rezultatele asteptate, desi, spun producatorii, fiind frig si oamenii stand mai mult in case, consumul de ciocolata ar fi trebuit sa fie destul de mare. “Din nou, vanzarile sunt mai slabe si, desi am fost destul de agresivi in promovare, vedem cum produsele pleaca mai greu de pe raft”, spune producatorul ciocolatei Primola. Dat fiind ca anul economic 2009 este deocamdata o mare necunoscuta, producatorii asteapta sa contureze, cu ajutorul companiilor de cercetare specializate, principalele tendinte de consum pentru categoriile pe care activeaza, pentru a putea incerca sa isi defineasca strategiile.
     
    “Avem planuri, bugete si diferite strategii, insa asteptam sa vedem exact cum se vor comporta consumatorii in aceste conditii, pentru a ne putea adapta strategia la miscarile pietei”, explica Jihad Jabra. De altfel, nu este singurul care ia in calcul mai multe scenarii: oamenii ar putea trece de la ciocolata spre alte produse, cum ar fi napolitanele sau biscuitii, ar putea consuma mai putin sau ar putea migra catre produse mai ieftine.
     
    “In tarile din Vest, spre exemplu, piata merge puternic spre marcile private, deoarece acestea ofera un pret mai bun, insa eu nu cred ca aceasta strategie ar fi foarte viabila pentru ciocolata in Romania”, este de parere Jabra, invocand “dependenta” consumatorilor fata de un anumit gust sau brand. “Romanii sunt relativ legati de brand atunci cand vine vorba de ciocolata, in sensul ca au doua-trei branduri preferate si aleg intre ele in functie de moment sau de banii pe care ii au disponibili”, crede si Erwin Vondenhoff. 
     
    Reticenta unor consumatori care prefera sa fie precauti si sa consume mai putin sau mai ieftin din cauza problemelor financiare nu va putea fi tratata de producatori cu un pret mai atractiv, ci dimpotriva. Acestia accepta ca, asemeni majoritatii producatorilor din industria alimentara, vor fi nevoiti sa creasca preturile, pe fondul scumpirii materiei prime si al fluctuatiei valutare (care ii va afecta in special pe importatori, creandu-se astfel un decalaj intre ciocolata produsa local, care are inclusiv avantajul manoperei in lei, si cea importata). “Nu ne permitem sa transferam gradul de devalorizare complet in costul final, pentru ca vanzarile ar fi foarte mici, mai ales tinand cont de faptul ca ciocolata este un produs sezonier”, spune producatorul Primola, mentionand ca aceste cresteri de preturi vor fi sub 10%.
     
    Desi afirma ca va urma o perioada grea pentru segmentul premium, directorul Supreme Group, care are in portofoliu si gama Anidor, nu crede ca va avea loc o trecere masiva spre segmentul economic de pret, deoarece tableta de tip “compound” (Novatini, Africana) are un gust destul de diferit. “Nu cred ca oamenii vor fi dispusi sa faca aceasta trecere. Compozitia celor doua produse este diferita. Cred ca mai degraba ca se va face o trecere intre branduri situate pe acelasi segment”, este de parere Jabra. Din nefericire, spune el, spre deosebire de restul Europei, in Romania ciocolata de tip “compound” are in jur de 50% din totalul de consum.

    Jihad Jabra, Supreme Group: “Companii cum sunt Kraft sau Nestlé pot trece mai usor peste criza, vor ramane si peste 3-4 ani, cand se va termina criza."

     

  • Ciocolata poloneza Wawel vrea 1% din piata din Romania

    In prezent, produsele Wawel se gasesc in aproximativ 200 de magazine din Bucuresti, precum si in alte magazine din tara, fiind importate si distribuite prin intermediul Sitel Group si Rocon Distribution 2000. Pe piata romaneasca a ciocolatei Wawel se va pozitiona pe segmentul premium, incluzand o gama de produse fara zahar.

    "Pentru 2009, ne propunem sa fim prezenti in majoritatea marilor retele de retail si cash&carry, precum si in toate magazinele reprezentative din orasele cu peste 10.000 de locuitori la nivel national", a declarat Narcis Costache, country manager Wawel Romania, in comunicatul de presa remis de companie.

    Tot in luna decembrie, Wawel va deschide un magazin de tip ciocolaterie-cafenea in Fashion House Outlet de pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Wawel isi propune ca in primul an sa castige minim 1% din piata totala a ciocolatei, echivalentul a 8-10% din categoria de ciocolata premium, tinta de vanzari fiind de 2,5-3 milioane de euro. Anul trecut, piata ciocolatei ajunsese la 200 de milioane de euro.

    Wawel este unul dintre cei mai mari producatori de ciocolata din Polonia, cu puncte de desfacere in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si America de Nord. Compania a achizitionat recent o fabrica de dulciuri in Ucraina, pe care intentioneaza sa o transforme in cea mai importanta linie de productie din estul Europei, targetul de vanzare fiind reprezentat de fostele tari sovietice. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 100 de milioane de dolari (aproximativ 73 de milioane de euro), pentru anul in curs fiind preconizata o crestere de 10%.

    In Romania, principalii jucatori de pe piata ciocolatei sunt Kraft Foods (Milka, Poiana, Africana si Cote d’Or), Kandia Excelent (Kandia, Laura, Rom), Supreme Chocolat (Primola, Anidor si Novatini), Heidi Chocoltats Suisse (Heidi), dar si importatorii Ferrero (Ferrero Rocher) si Storck Germania (Merci, Toffifee).

     

  • Prea multa ciocolata

    Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.

    Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.

    O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.