BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Surpriză: În timp ce Wirecard Germania, cea mai mare insolvenţă de piaţa germană, îşi aşteaptă sentinţa, la Bucureşti Wirecard România a raportat un profit de 18 mil. lei în 2019, în creştere de 9 ori

    ♦ Acestea sunt cele mai bune rezultate ale Wirecard România, atât pe partea de profitabilitate, cât şi pe partea cifrei de afaceri, din 2005 încoace, arată datele agregate de ZF.

    Wirecard România, fosta Provus Service Provider, parte a grupului ger­man de plăţi electronice Wirecard, a încheiat anul 2019 cu un profit net de 18,5 mil. lei, în creştere de nouă ori faţă de cel din anul precedent, când era de 2 mil. lei, arată datele publicate la Ministerul de Finanţe. 

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 30% la circa 43,4 mil. lei.

    Acestea sunt cele mai bune rezultate ale Wirecard România, atât pe partea de profitabilitate, cât şi pe partea cifrei de afaceri, din 2005 încoace, arată datele agregate de ZF. De altfel, 2019 a fost al optulea an consecutiv în care Wirecard România a înregistrat profit. La finele anului 2019, Wirecard România avea un număr mediu de 122 de angajaţi, în creştere de la 92 în anul precedent, arată datele de la Finanţe.

    „Wirecard România este speciali­zată în outsourcing şi soluţii de white label pentru tranzacţii de plată electro­nice, precum şi emitere de carduri şi produse de cont. Wirecard Romania are sediul în Bucureşti şi o filială în Chişinău, Moldova. În Europa de Est, în raport cu volumul emiterilor şi punctele de acceptanţă, Wirecard este unul dintre cei mai mari emitenţi şi furnizori de soluţii de carduri şi una dintre firmele de top în proce­sarea plăţilor electronice”, se arată pe site-ul com­paniei. Potrivit datelor Confidas, Wirecard Ro­mâ­nia este controlată în proporţie de 99% de Wirecard Sales Interna­tional Holding Gmbh din Germania.

    Wirecard România  este condusă de Utku Ogrendil din 2011 încoace, fost bancher la Credit Europe Bank, Garanti Bank şi fost director de retail al Băncii Transilvania.

    Ogrendil a absolvit Universitatea Hartford din Connecticut cu specializarea în economie şi finanţe.

    Procesatorul german de plăţi electronice Wirecard, despre care ZF a scris recent că în acţionariatul său la final de T2/2020 era SIF Transilvania, va fi eliminat din structura indicelui german DAX ca urmare a prăbuşirii companiei pe fondul suspiciunilor de fraudă contabilă. Ieri, o acţiune Wirecard se tranzacţiona la 1,22 euro, respectiv o capitalizare de 155 milioane de euro.

    La începutul anului 2020, Wirecard, companie la care a fost acţionar şi NN Pensii, avea o valoare de piaţă de aproximativ 14 miliarde de euro, arată datele Yahoo Finance.

     

     

  • În lumina reflectoarelor

    „Am început ca fotograf de portret, dar mă ocupam şi de fotografii de produs. Însă lipsa unui studio propriu, unde să-mi creez decoruri, să testez luminile oricând îmi imaginam o fotografie, m-a făcut să-mi doresc foarte mult să am propriul loc pentru fotografie. Mergând la o vizionare pentru un apartament unde doream să ne mutăm, am văzut că la parter sunt spaţii comerciale deosebit de generoase pentru un fotograf: total neamenajate, cu înălţime mare, perete de sticlă cu lumină naturală pe tot parcursul zilei. Şi aşa, căutând un apartament, am ales un spaţiu pentru noul studio.”

    Aşa îşi aminteşte Alexandru Penciu începuturile Foto Film 365. Coincidenţa a făcut ca, în aceeaşi perioadă, să treacă pe la urechile lui vestea că se pot acorda fonduri europene pentru afaceri din industrii creative, aşa că nu a mai stat mult pe gânduri şi în câteva luni a pus studioul pe picioare.

    „Am pornit cu o finanţare de 25.000 de euro prin fonduri europene în 2015, la care noi am venit cu investiţii suplimentare de aproximativ 10.000 de euro în perioada următoare deschiderii. La acestea, se adaugă investiţiile deja făcute de mine în aparatura foto.”

    Au investit apoi continuu, atât pentru că au vrut să aibă cele mai bune dotări, cât şi pentru că aparatele foto evoluează foarte rapid şi parcă mereu e nevoie de „noua funcţie de la ultima generaţie”, spune Alex. Mai mult, costisitoare sunt şi decorurile specifice anumitor perioade, precum Paşte, Crăciun sau Halloween.

    „Încercăm să acoperim prin serviciile noastre orice tip de fotografie, dar şi mici proiecte video. Majoritatea clienţilor sunt oameni de afaceri şi/ sau familii. Oamenii de afaceri vin pentru fotografii business – pentru ei sau pentru angajaţi – arhitecturale sau comerciale şi uneori clipuri de prezentare. Familiile vin pentru portrete de generaţii sau poze ale copiilor la diverse aniversări sau sărbători”, mai spune Alexandru Penciu.
    Foto Film 365 le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de aproape 100.000 de lei în 2019, cu un angajat cooptat în echipă. La începutul anului 2020, planurile lor erau să crească numărul de clienţi din zona business, oferindu-le servicii complete de imagine: portrete ale personalului, poze arhitecturale cu clădirea de birouri şi spaţiul de lucru, film de prezentare şi conţinut pentru reţelele de socializare. A venit însă pandemia, iar proiectele au rămas pentru mai târziu.
    „Odată cu pandemia de Covid-19 şi restricţiile impuse, a trebuit să ne rezumăm la fotografii de produs şi fotografii arhitecturale.”
    Şi totuşi, când lucrurile s-au mai relaxat, clienţii au început să revină pentru fotografii. Oana şi Alexandru nu au renunţat nici la ceea ce le place cel mai mult, portretul, aşa că au pus la dispoziţie vouchere cu valabilitate de până la un an pentru fotografii de familie sau business.
    „Preţurile variază în funcţie de cerinţele clienţilor, de decoruri şi de complexitatea retuşării fotografiilor. La fotografii, avem câteva pachete standard, care pornesc de la 100-125 de euro, în funcţie de genul fotografiei. La prezentări video, preţurile pornesc de la 200 de euro”, spune Alexandru Penciu.
    Rezultatul durează însă o viaţă întreagă. Şi chiar mai mult de atât.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Ares Local Business – broderie computerizată (Baia Mare)
    Fondator: Brian Cristian
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Derma360 – clinică de dermatologie (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Nedelcu
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 138.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Fit Food Way – serviciu de livrare de mâncare (Oradea)
    Fondator: Cristian Naca
    Investiţie iniţială: 3.000-4.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Little Handy – brand de jucării educative (Oradea)
    Fondatoare: Teodora Popa
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Prezenţă: online

    Kineto Dodo şi Kineto Dino – un salon de masaj şi un centru de recuperare medicală (Bucureşti)
    Fondatori: Mihaela şi Szabolcs Szakacs
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti, zona Universitate

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Google înregistrează scăderi pentru prima dată de când a devenit companie publică

    Vânzările din publicitate ale companiei Google s-au recuperat după ce înregistraseră un declin semnificativ în luna martie, a declarat compania-mamă Alphabet, ştergând grijile cu privire la prima scădere a cifrei de afaceri din ultimii 16 ani, potrivit Reuters.

    Google a devenit companie publică pe 19 august 2004, acţiunile urmând să crească într-un ritm extrem de rapid în anii care au urmat.

    Acţiunile Alphabet au ajuns la 1.552 de dolari, peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Veniturile companiei au ajuns în al doilea trimestru la 38,3 miliarde de dolari, cu 2% mai puţin faţă de suma înregistrată în aceeaşi perioadă din 2019, însă declinul a fost sub estimările analiştilor de 4%.

    Profiturile Alphabet au ajuns la 7 miliarde de dolari în T2, sau 10,13 dolari per acţiune, peste previziunile analiştilor de 5,6 miliarde, sau 8,29 dolari per acţiune.

    Aproape 66% din venituri au venit prin intermediul reclamelor de pe motorul de căutare Google şi de pe YouTube, 12% din reclamele vândute prin intermediul altor parteneri, 8% din divizia de cloud computing şi 14% din Google Play Store.

     

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului

    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un inginer şi un fizician s-au folosit de cunoştinţele lor şi au lansat un business de cosmetice 100% românesc. Câştigă deja zeci de mii de euro datorită formulelor transformate în cosmetice

    Am citit cu interes un material pe care l-am găsit la cabinet, am comandat din Germania literatură pe tema respectivă, un aparat mic de producţie, accesoriile şi consumabilele necesare şi am probat efectele administrării în familie şi printre cunoscuţi”, povesteşte Grigore Opriţă.

    La scurtă vreme, a înfiinţat compania şi a început să producă suplimente alimentare şi cosmetice având în componenţă aur şi argint coloidal. Laboratorul Salutifer se află în Braşov.

    „Încercăm pe cât posibil să folosim flacoane din sticlă şi ambalaje airless, care ne ajută să reducem considerabil conservanţii din formule.”

    În afacere i s-au alăturat Adrian-Daniel Vasiloi, dar şi un medic colaborator. Investiţiile iniţiale au fost de 40.000 de euro, din resurse proprii şi dintr-un alt business, de traduceri tehnice. Anul trecut, cifra de afaceri a Salutifer, prin compania Sonnenkreuz, a fost de aproximativ 400.000 de lei, cu patru angajaţi.„Ca urmare a creşterii vânzărilor, am investit în aparatură pentru mărirea capacităţii de producţie: o instalaţie de purificare înaltă a apei, un generator programabil de coloizi, electrozi consumabili din metale de înaltă puritate şi aparatură de laborator.”

    Cosmeticele şi suplimentele alimentare conţin argint, aur, magneziu, cupru sau siliciu. Până acum, produsele au ajuns, în cantităţi mici, şi în ţări ca Irlanda şi Spania, iar cei care deţin businessul vor să extindă vânzările şi în Canada, Statele Unite ale Americii şi Italia în următoarele două luni.

    Clienţii sunt în principal persoane deschise către noutăţi, spune Grigore Opriţa. Majoritatea produselor se vând prin magazinul online Salutifer.

    „Intenţionăm să distribuim prin reţele de magazine în viitorul apropiat. De asemenea, vom deschide un magazin fizic în Braşov. Deschiderea a fost amânată din cauza situaţiei pandemice.”

    Totuşi, în lunile martie şi aprilie a existat o tendinţă de creştere a vânzărilor Salutifer. Pentru că aurul şi argintul nu îşi pierd niciodată valoarea. Nici măcar în pandemie.

    Semperviva – atelier de aranjamente florale (Sibiu)
    Fondatoare: Diana Brătilă
    Prezenţă: online, pe reţelele sociale

    Studium on Flowers – abonamente la flori (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Filip
    Investiţie iniţială: 32.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Garajul Galben – producţie de mobilă unicat (Timişoara)
    Fondatori: Dragoş Jivan şi Radu Piloca
    Investiţie iniţială: 8.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Avocadoo – restaurant cu preparate pe bază de avocado (Bucureşti)
    Fondatori: Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 3,3 mil. lei (aproape 700.000 de euro)
    Prezenţă: mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti

    Atelierul de slăbit – centre de înfrumuseţare (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Todică
    Investiţie iniţială:
    100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Fraţii Pavăl au mai adăugat un miliard de lei la businessul Dedeman: afaceri de 8,3 mld. lei în 2019 pentru cel mai mare business antreprenorial românesc

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial, controlat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 8,3 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    Fraţii Pavăl au reuşit performanţa ca pentru al şaselea an consecutiv să adauge un miliard de lei cifră de afaceri businessului din bricolaj. Mai mult, Dedeman reprezintă în continuare mai bine de jumătate din piaţa locală de bricolaj şi prin această poziţie este una dintre cele mai mari reţele la nivel regional. În plus, Dedeman este şi cel mai valoros brand deţinut de acţionari români, potrivit celui mai recent raport al Brand Finance, firmă globală independentă de evaluare şi strategie de brand.

    De asemenea, şi profitul net al companiei a continuat să urce, ajungând la aproape 1,3 mld. lei sau 270 mil. euro. Spre exemplu, anul acesta Dedeman a cumpărat birourile The Office din Cluj cu circa 120-130 mil. euro iar în 2018 a semnat pentru birourile The Bridge din zona Orhideea din Capitală pentru 200 mil. euro.

    În ceea ce priveşte reţeaua de bricolaj, Dedeman a ajuns la începutul lunii martie la o reţea de 51 de magazine, după ce a deschis o nouă unitate la Slobozia, în urma unei investiţii de 11 mil. euro. Astfel, reţeaua a ajuns la un total de peste 11.000 de angajaţi şi are în portofoliu peste 45.000 de produse din 11 domenii.

    Astfel, doar patru judeţe ar mai avea de bifat Dedeman pentru a putea spune că este prezent în toată ţara, fiind încă neacoperite judeţele Călăraşi, Covasna, Giurgiu şi Teleorman.

     

  • Probleme uriaşe pentru un lanţ de magazine preferat de români. Pentru prima dată în istorie compania a anunţat profit sub zero

    Criza provocată de coronavirus a afectat puternic Inditex: cifra de afaceri trimestrială a grupului spaniol de modă a fost redusă la jumătate, în timp ce profiturile s-au situat sub zero pentru prima dată pentru prima dată în istoria companiei. Mai mult decât atât, recuperarea este mai lentă decât se aşteptau reprezentanţii grupului: doar în China şi Coreea situaţia a revenit la normal, scriu cei de la retaildetail.eu.

    În primul trimestru al anului 2020 s-au obţinut pentru prima dată în istoria grupului rezultate negative, deoarece 88% din magazinele sale au fost obligate să îşi închidă porţile. Grupul şi-a înregistrat scăderea cifrei de afaceri de la 5,9 la 3,3 miliarde de euro şi, pentru a înrăutăţi, profitul a scăzut la 409 milioane de euro sub zero – primele pierderi din istoria grupului, relatează Reuters.

    Un efect secundar al pandemiei, pozitiv de această dată, a fost majorarea uriaşă a vânzărilor Inditex în online: vânzările trimestriale au crescut cu 50%, în aprilie înregistrând vânzări aproape duble pe acest canal. Acest lucru confirmă prognozele Inditex potrivit cărora online-ul va reprezenta un sfert din vânzările totale, comparativ cu nivelul actual de 14%.

    În afară de online, grupul se va concentra şi pe magazine mai mari, crescând suprafaţa totală a unităţilor cu 2,5% pe an. În schimb, grupul doreşte să închidă 1.000 de magazine mai mici în 2020, ba chiar 1.200 în 2021. Se estimează că aceste planuri vor costa compania 900 de milioane de euro pe an.

    Cifra de afaceri din mai a fost la 49% faţă de nivelul anului 2019. Doar în China şi Coreea veniturile s-au normalizat.

  • Din misterele contabilităţii: operatorul aerian low-cost Wizz Air a raportat pierderi de 99 de milioane de lei la o cifră de afaceri de numai 1.200 de lei

    Operatorul aerian ungar Wizz Air, prezent şi pe piaţa locală, a raportat pentru anul 2019 o cifră de afaceri de 1.239 lei în România, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Aceeaşi sursă mai arată că operatorul a avut pierderi de 99 milioane lei în 2019 şi un număr mediu de 918 angajaţi, cu 65 mai mulţi faţă de anul anterior. Datele sunt aferente companiei Wizz Air Hungary LTD.

    În cazul activităţilor de transport, există o convenţie fiscală specială în care se precizează că veniturile obţinute din vânzarea de bilete de avion se înregistrează în statele în care sunt înregistrate avioanele, convenţie care este mai presus de legile naţionale.

    În România, pe sectorul low-cost, Wizz Air deţine circa 61% din piaţă, fiind pe primul loc în acest segment al categoriilor de zboruri, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Operatorul ungar concurează cu Blue Air, pe locul doi, cu 20%, şi cu Ryanair, cu 15,6%.

    Totodată, conform informaţiilor prezente pe site-ul companiei Wizz Air, în luna martie a acestui an, din tot portofoliul, operatorul de zboruri avea cea mai mare flotă de avioane în România, de circa 27 de avioane, urmată de Polonia cu 26 de avioane.

    La nivel global, compania Wizz Air este listată la London Stock Exchange, iar la finalul anului trecut a avut venituri de peste 2,3 miliarde euro, potrivit unui raport de pe site-ul grupului.

    Săptămâna aceasta, Wizz Air reia zborurile către Austria, Germania şi Elveţia de pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu“ din Cluj, conform unui comunicat al aeroportului din Cluj. Din acelaşi aeroport, urmează ca în perioada 19-28 iunie să se reia şi zborurile către Irlanda-Dublin, operate de către compania Blue Air, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână, în zilele de duminică şi miercuri.

    Către Germania vor exista zboruri către aeroporturile din Berlin, 2 frecvenţe pe săptămână, în zilele de miercuri şi duminică, Dortmund, 3 frecvenţe pe săptămână, luni, miercuri şi vineri, Frankfurt Hahn, cu 2 frecvenţe, marţi şi duminică, Memmingen, 2 frecvenţe pe săptămână, luni şi vineri, Nuremberg, 2 frecvenţe în zilele de joi şi duminică.

    Spre Elveţia zborurile din Cluj vor fi doar către aeroportul din Basel, cu 3 frecvenţe pe săptămână în zilele de marţi, joi şi sâmbătă. Zborurile spre Austria vor ateriza pe aeroportul din Viena de 2 ori pe săptămână din aeroportul din Cluj, în zilele de miercuri şi duminică.

    Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În România, compania a început operaţiunile în 2007, odată cu intrarea ţării în UE.

     

  • Hornbach a înregistrat venituri de 4,7 mld. euro în 2019. „Evoluţia cifrei de afaceri şi a venitului, stabilă în timpul crizei”

    Grupul Hornbach (Concernul Hornbach Holding AG & Co. KGaA) a reuşit să-şi majoreze considerabil cifra de afaceri şi profitul în anul financiar 2019/20 (1 martie 2019 până la 29 februarie 2020), spun reprezentanţii companiei, într-un comunicat. „În primele trei luni ale anului financiar 2020/21, evoluţia cifrei de afaceri şi a venitului s-a dovedit, din fericire, stabilă în timpul crizei, în ciuda măsurilor luate pentru limitarea pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, Consiliul de Administraţie manifestă prudenţă cu privire la prognoza pentru anul în curs, din cauza riscurilor greu de evaluat în actuala conjunctură determinată de coronavirus.”

    Grupul Hornbach şi-a îndeplinit prognoza cifrei de afaceri pentru 2019/20, cu o creştere de 8,4% a cifrei de afaceri nete, la 4,7 mld. euro. Cel mai mare subgrup operativ al concernului Hornbach Baumarkt AG, care, la data încheierii exerciţiului financiar, 29 februarie 2020, administrează la nivel european 160 (anul precedent: 158) de magazine de materiale de construcţii şi de grădinărit, precum şi magazine online în nouă ţări, şi-a majorat cifra de afaceri cu 8,1%, ajungând la peste 4,4 mld. euro. Fără a lua în considerare magazinele inaugurate şi cele închise şi ajustările de curs valutar, cifra de afaceri a magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) a crescut cu 7,7% la nivelul concernului. Vânzările pe unitatea de suprafaţă din comerţul cu amănuntul DIY au atins un nou record în 2019/20, de 2.386 euro pe metrul pătrat. Comerţul online, prin care Hornbach îmbină activitatea sa staţionară DIY cu Interconnected Retail (ICR), a contribuit la dezvoltarea dinamică a cifrei de afaceri în grup, cu o rată de creştere din două cifre. Subgrupul Hornbach Baustoff Union GmbH al concernului a înregistrat un plus la cifra de afaceri de 13,2%, ajungând la 299 de milioane de euro.

    Datorită creşterii puternice a cifrei de afaceri şi a raporturilor de costuri îmbunătăţite, şi venitul operaţional a înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu anul precedent. Indicatorul EBIT fără efectele speciale neoperaţionale s-a majorat în anul financiar precedent cu 68,3%, respectiv 92,1 milioane de euro, ajungând la 227 de milioane de euro. Aproximativ 86% din îmbunătăţirea veniturilor au rezultat din activitatea operativă şi doar 14% din prima aplicare a noii contabilităţi de leasing, în conformitate cu IFRS 16. În subgrupul Hornbach Baumarkt AG, EBIT ajustat a fost mai mult decât dublu, ajungând la 181,8 milioane de euro. „Eficienţa şi transparenţa crescută a costurilor la măsurile de menţinere şi, mai ales, de renovare a magazinelor, dar şi accentul asupra esenţialului la proiectele individuale din administraţie au fost profitabile“, a spus Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie Hornbach Management AG, asociatul cu răspundere nelimitată al Hornbach Holding AG & Co. KGaA.

    Per total, costurile au crescut mult mai lent decât cifra de afaceri a concernului şi venitul brut. În anul financiar 2019/20, grupul de magazine de construcţii a acordat o atenţie deosebită dezvoltării rentabilităţii în Germania.

    Veniturile şi poziţia financiară consolidate a grupului Hornbach pot fi observate şi în situaţia fluxurilor de numerar. Astfel, în anul financiar 2019/20, cashflow-ul operativ a sporit de la 54 milioane de euro la 324 milioane de euro. Cu 131 de milioane de euro, grupul Hornbach a investit cu aproximativ o treime mai puţin decât în anul precedent, anul financiar 2019/20. După deducerea investiţiilor şi ajustarea cu efectele IFRS 16, cashflow-ul disponibil al grupului s-a modificat de la minus 137 milioane de euro în anul precedent la actualul plus de 130 milioane de euro.

    Startul noului an financiar 2020/21 a fost asociat cu mari incertitudini din cauza crizei generate de coronavirus. Afacerile din comerţul cu amănuntul DIY au fost mai puţin afectate de restricţiile impuse marilor părţi ale vieţii sociale şi economice decât temerile iniţiale. Magazinele de materiale de construcţii şi de grădinărit Hornbach din mai multe ţări şi regiuni au fost nevoite să-şi întrerupă parţial activitatea staţionară cu consumatorii privaţi timp de câteva săptămâni, însă în special achiziţiile prin intermediul magazinului online, ridicarea mărfurilor rezervate online şi, în cele mai multe cazuri, vânzările cu clienţii comerciali au fost în continuare posibile. Astfel, în nicio locaţie nu a existat un shutdown complet. În primul trimestru al anului financiar actual, s-a demonstrat că scăderea cifrei de afaceri cauzate de măsurile impuse de pandemie a fost compensată în cea mai mare parte datorită vânzărilor mari din magazinele de materiale de construcţii deschise şi redeschise şi a magazinelor online DIY. Începând cu 6 mai 2020, toate cele 160 de magazine de materiale de construcţii şi de grădinărit Hornbach sunt accesibile tuturor clienţilor.

    După cum a previzionat deja compania, se poate presupune că atât cifra de afaceri a grupului, cât şi rezultatul operaţional (EBIT) ajustat la nivel de concern în primul trimestru al anului financiar 2020/21 vor fi considerabil mai mari decât în anul precedent.

    Cu toate acestea, Consiliul de Administraţie ia în considerare riscuri economice considerabile pentru cele nouă luni rămase din anul financiar 2020/21, din cauza efectelor greu de estimat ale crizei generate de coronavirus. Se preconizează că aceasta va avea un impact negativ asupra dezvoltării cifrei de afaceri şi a veniturilor grupului Hornbach mai târziu în cursul exerciţiului financiar. Prin urmare, grupul Hornbach se aşteaptă pentru anul curent (1 martie 2020-28 februarie 2021) la o cifră de afaceri a concernului la nivelul anului precedent (4,7 miliarde de euro) şi un EBIT ajustat uşor sub nivelul anului financiar 2019/20 (227 de milioane de euro).

  • Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN – VIDEO

    Ce puteţi citi în noua ediţie Business MAGAZIN: Cât de tare ne-a lovit criza?

    • Fiecare zi de criză costă 5.000 de locuri de muncă şi 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agenţii de turism, transport rutier şi aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar „rănile” crizei se vor vedea peste tot în economie. „Majoritatea sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport publicat la finalul lunii mai. Care sunt cifrele care descriu criza COVID-19 până acum şi cum percep oamenii din afaceri din România efectele acesteia, veţi putea citi în cel mai recent cover story al Business MAGAZIN.
    • Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a povestit pentru Business MAGAZIN cum au muncit cei 12.500 de angajaţi ai companiei în contextul pandemiei de COVID-19, ce înseamnă minimul istoric la care a ajuns preţul petrolului pentru România, dar şi care crede ea că este caracteristica esenţială a unui lider în condiţii de criză. În cel mai nou număr al revistei veţi putea citi principalele mesaje ale executivului.
    • Fondul de investiţii românesc DMoonshot, al omului de afaceri Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet a anunţat o investiţie de 300.000 de dolari pentru finanţarea unui start-up american de tehnologie axat pe datingul online. Alături de acesta, în start-up a mai decis să investească şi Pierre Omidyar, fondatorul EBay. Ce se ascunde în spatele acestei decizii de investiţie?
    • Trei antreprenori cu experienţă în marketing şi comunicare vor să lanseze o platformă de rezervări pentru cele mai faine 1.000 de pensiuni şi case de oaspeţi din România, după cum spun chiar ei. Povestea lor, în Business MAGAZIN.
    • La început de an, piaţa fondurile de investiţii se afla într-o etapă efervescentă, iar cei care o formau erau pregătiţi să scoată din „buzunar” sume importante pentru a stimula creşterea start-up-urilor locale. Cum stau lucrurile acum pentru cei care au o idee şi un plan de business?